Facelia

FACELIA

Din punct de vedere botanic facelia face parte din ordinul Solanales, familia Hydrophylaceae, genul Phacelia si are denumirea latina Phacelia tanacetifolia Benth.

Planta erbacee, anuala, originara din America de Nord si din Muntii Anzi din Chile unde creste spontan.

In a doua jumatate a secolului al 19-lea a fost adusa in Europa fiind cunoscuta ca planta melifera si ornamentala.

Pe teritoriul Romaniei facelia a fost introdusa in cultura la inceputul secolului 20, respectiv dupa primul Razboi Mondial cultivandu-se cu predilectie in campia din sudul tarii ca planta melifera si furajera.

Facelia are radacina pivotanta si foarte puternica, care patrunde adanc in sol si tulpina ei este inalta de 40-80 cm, de culoare verde cu nuante rosiatice, ramificata in partea superioara si acoperita cu peri scurti, asprii sau rigizi spre varf.

Prezinta frunze sesile, penate, cu 7-8 foliole liniare, crestate sau penate si are flori albastre-violacee sau albe, dispuse in evantai, cu 35-60 de flori intr-o inflorescenta si cu anterele si stilul iesit din floare.

Glandele nectarifere se gasesc la baza florilor unde formeaza un disc nectarifer in jurul ovarului.

Rasarirea faceliei are loc la 6-7 zile de la semanat, inflorind de la 40 de zile de la aceasta si printr-un semanat esalonat se poate obtine o perioada de inflorire de mai (aprilie) pana in octombrie.

Durata de inflorire a unei culturi de facelie este de 30-50 de zile.

O floare dureaza in general 1 la 2 zile cu o perioada de inflorire maxima de 20-25 zile in functie de evolutia conditiilor climatice.

Aici trebuie specificat ca in zonele de campie, cu temperaturi ridicate, duratele de inflorire sunt mai scurte, de 25-30 zile pe cand in zonele mai umede inflorirea dureaza mai mult.

Este de specificat ca inflorescentele de facelie sunt deosebit de atractive pentru albine atat prin coloritul lor cat si prin mirosurile pe care le emana, asemanatoare cu cele dintr-un atelier de procesat miere.

Facelia se poate cultiva in regiunile secetoase, fiind o planta rezistenta la seceta, dar si in zonele mai racoroase si mai umede, plantele vegetand bine in conditii de umiditate.

De asemenea, rezista bine la brumele tarzii in primavara cat si brumele timpurii in toamna.

Drept urmare, facelia se poate cultiva atat primavara timpuriu cat si toamna tarziu.

Ea nu suporta bine solurile saraturoase, dar in schimb poate fi cultivata pe soluti argiloase sau nisipoase.

Perioada scurta a ciclului de vegetatie al plantei, respectiv la 80-90 de zile permite semanatul ei in miristea cerealelor paioase sau dupa plantele care elibereaza terenul mai devreme, asigurandu-se astfel o vegetatie continua pana toamna tarziu.

Printr-un semanat esalonat se poate asigura o perioada de inflorire incepand din luna aprilie pana in luna octombrie.

Specia se integreaza astfel intr-un ciclu de rotatie de culturi variate si asigura o intrerupere in rotatia culturilor adaptandu-se mai ales in zonele de culturi intensive.

Pe langa specia de facelie, descrisa in cazul de fata trebuie amintit ca mai exista si alta specie de facelie ca: Phacelia congesta, Phacelia divaricata si Phacelia campanularia, aceasta avand insa mai mica importanta melifera.

Pe langa utilizarile in scopuri melifere facelia se mai utilizeaza ca planta furajera, amelioaratoare a solului, antipoluanta si antinematoda.

Planta intruneste toate conditiile unei bune plante furajere prin calitatile sale nutritive, proteine si grasimi brute la fel ca borgeag, dar din cauza perilor de pe partile aeriene ale sale ea nu este consumata cu placere de animale.

Inlaturarea acestui impediment se poate face prin cultivarea ei in amestec cu alte furaje cum ar fi borgeagul, mazarichea, mazarea, soia etc.

Cercetarile au evidentiat un exemplu de amestec furajer foarte avantajos compus din mazariche 100 kg/ha, ovaz 40-50 kg/ha si facelie 3-4 kg/ha.

Pentru imbunatatirea calitatilor furajere se pot intreprinde si actiuni de ameliorare urmarindu-se ca prin selectie sa se creeze noi soiuri cu tulpini si frunze fara peri.

Tot din punct de vedere al calitatilor furajere, exista dezavantajul continutului scazut al faceliei in hidrati de carbon (zaharuri) ceea ce impune, pentru corectare, insilozarea  faceliei in amestec cu alte plante furajere cu continut bogat in hidrati de carbon cum ar fi cu ovaz, porumb, secara de toamna si altele.

Prin cultivarea faceliei aceasta are o actiune beneficaasupra solului deoarece prin dezvoltarea sa rapida, in 40 zile ajunge la inflorire, si prin frunzisul des, circa 43 t/ha, ea inabuse buruienile si mentine curat terenul pana la cultura urmatoare.

Avand o retea de radacini foarte dezvoltata, pivotante si puternice se produce distrugerea talpii araturii si acestea patrund adanc in sol absorbind astfel apa si resturile de ingrasaminte elemente pe care le restituie apoi solul prin descompunerea sa.

Astfel solul oferit culturii urmatoare este aerat si are o rezerva naturala de ingrasaminte asimilabile pentru o perioada de cel putin doua luni.

Cultura de facelie poate fi folosita cu succes ca ingrasamant verde prin ingroparea, dupa epuizarea perioadei de inflorire, caz in care masa verde de pe un hectar echivaleaza cu 30 tone de balegar natural.

Se considera ca in aceasta ocazie un hectar de masa verde de facelie incorporata solului elibereaza in doua luni 50 de unitati azot pe tona de de materie uscata produsa sau 3,43 t/ha.

Culturile de facelie au o actiune antipoluanta prin captarea din sol a nitratilor si resturilor de ingrasaminte ramase de la culturile precedente si preintampina, in caz de ploi abundente spalarea solului si infiltrarea, in panzele de ape freatice, a substantelor poluante si puternic nocive.

Prin faptul ca facelia, ca ingrasamant verde, este saraca in substante hranitoare nematode utilizarea ei ca ingrasamant duce la reducerea cu 20% a populatiilor de nematode.

Facelia constituie o planta melifera foarte valoroasa, prin florile sale deosebit de atragatoare pentru albine, punand la dispozitia acestora insemnate cantitatii de nectar si polen.

Trebuie precizat ca potentialul nectarifer al florilor de facelie oscileaza in limite mari depinzand atat de factorii climaterici si pedologici cat si de epoca semanatului.

Florile plantei sunt vizitate foarte intens de albine pe toata durata infloritului si frecventa de vizitare a florilor se intensifica mai ales dimineata cand albinele culeg atat nectar cat si polen, iar dupa-amiaza culesul se axeaza mai mult pe nectar.

Durata culesurilor de nectar si polen din culturile de facelie pot fi marite, din aprilie pana in octombrie, prin utilizarea de sole vecine in care sa se realizeze insamantari esalonate incepand din noiembrie-decembrie, in pragul iernii, continund cu februarie-martie, in mustul zapezii si terminand cu iunie-iulie, dupa recoltarea cerealelor paioase. 

Mierea provenita din nectarul cules de albine de la facelie este de culoare deschisa-chihlimbarie sau alba, avand un gust placut si miros fin, discret.

Cantitatea de nectar secretata de florile de facelie este de 1-4,5 mg/floare, cu o concentratie a zaharului de 28%, productia de miere, in conditii foarte bune, este de 600-1000 kg/ha, iar in conditii mai putin favorabile de 300-600 kg/ha si se considera ca planta are o pondere economico-apicola mare (M).

Tehnologia de cultivare a faceliei

In privinta amplasarii culturii de facelie trebuie tinut cont de faptul ca cele mai bune conditii de crestere si de dezvoltare le ofera solurile cu textura mijlocie care au o buna capacitate de retinere a apei si aeratie.

De asemenea trebuie tinut cont ca facelia este sensibila la aciditatea solului.

Pentru amplasarea culturilor de facelia nu sunt recomandate solurile saraturoase si cele cu exces de umiditate si in cazul cand scopul culturii faceliei este de a produce samanta (loturi seminceri), se vor evita solurile infectate cu cuscuta (Cuscuta europaea L.) si avena (Avena facuta L.) deoarece acestea au seminte greu separabile de semintele faceliei.

Din punct de vedere al locului de asolament, cele mai bune rezultate se obtin dupa plantele care parasesc devreme terenul si nu lasa multe resturi vegetale. Astfel, premergatoarele cele mai indicate, sunt cerealele paioase de toamna (grau, orz, secara) si plantele furajere care parasesc devreme terenul, ata pentru semanatul de primavara cat si in vara.

Totodata la alegerea plantei premergatoare faceliei trebuie tinut cont de posibilitatile de pregatire adecvata a patului germinativ avand in vedere ca planta face parte din categoria plantelor cu seminte mici caz in care se impune in pat germinativ care sa ofere toate conditiile unei rasariri uniforme si rapide – rasarire exploziva.

Un astfel de pat germinativ trebuie sa fie bine tasat la suprafata si afanat in profuzime.

Lucrarile executate vor urmari maruntirea si nivelarea terenului pe adancimea de semanat in vederea realizarii unui contact cat mai intim intre seminte si sol.

Pentru a realiza o incorporare a semintelor, ultima lucrare se recomanda sa fie executata cu cultivatorul de plante tehnice urmat de o grapare cu grapa cu colti (croskilet) perpendicular pe directia de semanat.

Semanatul se executa cu semanatorile pentru cereale paioase in randuri stranse la distanta de 12.5 cm intre randuri sau in randuri rare la 30-40 cm cu norma de samanta de 6-8 kg/ha, iar in cazul loturilor seminceri si pe terenuri foarte bine lucrate norma de semanat poate fi redusa la 4 kg/ha.

Semanatul se executa la adancimea de 2-3 cm si este preferabil sa se execute in pamant umed.

In cazul culturilor realizate pentru scopuri strict apicole, pe suprafete mici in apropierea stupinelor, semanatul se poate face manual.

Samanta folosita la semanat trebuie sa fie de buna calitate, libera de cuscuta, cu o puritate de minimum 96% si cu o germinatie de 80% si datorita faptului ca semintele de facelia sunt mici, acestea se amesteca cu material inert, cum ar fi nisip, pamant uscat si maruntit, rumegus, in proportie de 1/2.

In caz de nevoie, insamantarea se poate executa si primavara devreme, respectiv in martie-aprilie, numai cand cateva zile la rand temperatura in sol este de cel putin          3-5^oC si in aceste conditii rasaritul are loc in 6-7 zile, plantele dezvoltandu-se bine si in faza de inflorire secretand nectar din abundenta.

Pentru obtinerea unei rasariri uniforme, dupa semanat este obligatorie tavalugirea culturii cand terenul este uscat, cu tavalugul inelar.

Trebuie specificat ca s-au incercat cu succes si insamantari in pragul iernii, respectiv in perioada noiembrie-decembrie, astfel ca samanta sa ierneze in stare negerminata sau primavara foarte devreme, in februarie-martie si in aceste cazuri, daca sunt intrunite conditiile favorabile, infloritul faceliei se suprapune cu infloritul salcamului, astfel ca poate substitui culesul melifer al acestuia daca este compromis.

Lucrarile de intretinere si ingrijire a culturilor, pe parcursul perioadei de vegetatie, constau in operatiuni de plivire, grapare si erbicidare a lor.

Mai ales cand culturile de facelie au drept scop final obtinerea de samanta (loturi seminceri), ele trebuiesc tinute curate de buruieni mai ales cand acestea au seminte mici greu separabile de semintele de facelie, cum ar fi avena si cuscuta.

In cazul culturilor realizate in randuri rare pot fi efectuate prasile manuale sau mecanice pentru compactarea buruienilor si afanarea solurilor.

Pentru efectuarea prasilelor mecanice se poate folosi un tractor cu pneuri inguste sau un tractor cu pneuri late, la 30-40 cm intre randuri din banda si la 60-70 cm intre benzi pe urmele rotilor tractorului.

Cand in cultura de facelia apare cuscuta, vetrele respective trebuie distruse prin taierea plantelor din sol scoaterea din cultura si arderea lor.

De asemenea, plantele atacate de mozaicul frunzelor, o viroza foarte pagubitoare, care se recunoaste dupa frunzele patate si rasucite, se elimina din cultura.

Erbicidarea se poate face cu uitlaje si erbicide adecvate, fie o data cu pregatirea patului germinativ, fie pe vegetatie in faza de 3-4 frunze.

Recoltarea culturilor de facelia se face cand semintele de la baza inflorescentei capata culoare bruna si se recomanda a fi facuta in doua faze. In prima faza plantele se recolteaza cu vindrovarul prin lasarea plantelor in brazde in vederea uscarii si in a doua faza, cand semintele au o umiditate de cel mult 10%, se face recoltatul cu combina echipata cu pick-upuri pentru ridicarea plantelor din brazda.

Aceste combine trebuie sa fie bine etansate in vederea eliminarii pierderilor si legate corespunzator pentru seminte mici, turatie mica la toba si vant slab.

Recoltarea culturilor de facelia se poate face si intr-o singura faza, dar in acest caz trebuie executat intai un tratament cu o substanta care usuca plantele oprindu-le vegetatia (desicant).

Aplicarea tratamentultui se face cand semintele de la baza inflorescentelor capata culoarea bruna.

Dupa aplicarea tratamentului de desicare, in momentul cand cultura este complet uscata, se face recoltarea faceliei direct din lan la umiditatea de pastrare a semintei si dupa recoltarea semintelor de facelia acestea trebuiesc supuse operatiunii de conditionare, mai ales datorita faptului ca acestea sunt foarte mici fapt ce impune sa se acorde aceste operatiuni o mare importanta in scopul prevenirii si indepartarii oricaror riscuri de amestec mecanic in timpul recoltarii sau, chiar, in timpul conditionarii.

In principal, operatiunile de conditionare implica precuratirea semintelor si selectarea lor.

Precuratirea semintelor se face pentru eliminarea resturilor vegetale care ar putea duce la deprecierea puritatii semintelor si implicit scaderea caliatii lor.

In functie de conditiile in care s-au dezvoltat culturile de facelia, productia de seminte la ha va varia de la 150 la 500 kg.

Selectarea se face cu selectoare echipate cu site corespunzatoare pentru seminte mici, obtinandu-se astfel puritatea corespunzatoare a semintelor dupa care, in final, se face insacuirea.

Norma de semanat 6 kg/ha, rezistenta la seceta.

Poate fi semanata oricand. Vorbiti cu cineva care se ocupa de agricultura (care are tractor pentru arat, disc si semanat) si cu siguranta va sti cum sa o semene, tehnologia de cultura e ca si pentru lucerna.

Facelia este foarte folosita in Vestul Europei pentru calitatile sale melifere si ca ingrasamnat verde.

Pentru cultivarea faceliei se poate obtine subventie, mergeti la APIA si intrebati.

E o planta leguminoasa care lasa mult azot in pamant (prin incorporarea ei in sol).

Vorbiti cu agricultorii din zona care cultiva cereale si cautati pe net : subventii culturi verzi masura de agro mediu.

Pe scurt : APIA acorda subventie pentru infiintarea de culturi verzi care prin incorporare in sol aduc un aport de azot.

Semanarea culturii verzi trebuie facuta dupa ce cultura principala de cereala a fost recoltata ( grau, rapita, orz, orzoaica).