Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Subcl. LILIIDAE

Botanica


Subcl. LILIIDAE

Ord. Liliales

Fam. Liliaceae



Plante erbacee, în majoritate perene, geofite, cu bulbi, bulbo-tuberculi sau rizomi (rar lemnoase). Frunze liniar-lanceolate, sesile, alterne, rar opuse sau verticilate, tulpinale si bazale, adesea reduse, rolul lor fiind preluat de filocladii. Flori actinomorfe sau usor zigomorfe, bisexuate, solitare sau grupate în inflorescente racemoase, umbeliforme, spiciforme sau cimoase. Perigon petaloid din 6 tepale libere sau unite, androceu din 6 stamine, iar gineceul este super, tricarpelar, sincarp. Fruct capsula sau baca.

1a. Plante cu bulbi. Fruct capsula ....................2

1b. Plante cu rizomi sau bulbotuberculi. Fruct capsula sau baca ........8

2a. Flori gamofile, uneori numai cu paracoronula. Inflorescente umbeliforme sau globuloase, adesea involucrate (învelite la început în 1 (2) hipsofile membranoase, asemanatoare cu spatul) (2. Subfam.   Allioideae )................3

2b. Flori dialifile sau cu tepale unite la baza. Inflorescente terminale, racemoase, neînvelite în hipsofile (1. Subfam. Lilioideae )............4

3a. Tepale divers colorate, uninerve, fara unguicula ..6. Allium

3b. Tepale galbene la interior si verzi la exterior, fara nectarii. Flori de 8-15 mm lungime ..................7. Gagea

4a. Tepale concrescute la baza pe cel putin Ľ din lungime.........................5. Muscari

4b. Tepale libere .........................5

5a. Bulbi solzosi. Tulpina cu frunze numeroase, alterne sau verticilate. Tepale recurbate de la mijloc sau la vârf ..............1. Lilium

5b. Bulbi tunicati. Frunze bazale sau si tulpinale, dar mai putine .......6

6a. Toate frunzele bazale, 1-2, înconjurând tulpina prin tecile membranoase si astfel apar tulpinale. Flori albastre, foarte rar albe sau roz. Bractee lipsa sau foarte mici, de 1-3 mm .............2. Scilla

6b. Cel putin unele frunze sunt tulpinale. Flori mari de 2-8 (10) cm lungime, uneori patate în forma de & 646h77g #351;ah .......................7

7a. Stilul lipsa sau foarte scurt. Stigmat sesil. Tepale fara gropite nectarifere la baza .....................3. Tulipa

7b. Stil prezent, de 8-16 mm lungime, cu trei stigmate. Tepale cu gropite nectarifere la baza ...............4. Fritillaria

8a. Fruct capsula .........................9

8b. Fruct baca (5. Subfam. Asparagoideae ).............12

9a. Gineceu cu 3 stile libere sau când acestea lipsesc, cu 3 stigmate sesile (3. Subfam. Melanthioideae ).........................10

9b. Gineceu cu 1 stil (4. Subfam. Asphodeloideae )..........11

10a. Plante cu bulbotuberculi. Frunze bazale. Flori situate pe bulbotuberi, ovarul subteran la înflorire. Tepale concrescute într-un tub lung ........8. Colchicum

10b. Plante cu rizomi. Frunze tulpinale mari, peste 10 cm lungime, ± eliptice ...........9. Veratrum

11a. Frunze tulpinale numeroase, pâna la 80, îngust - liniare. Flori galbene-verzui ...... ......................10. Asphodeline

11b. Frunze bazale, uneori si tulpinale, liniar-lanceolate. Flori albe, pedicelate, de peste 1 cm ........................11. Anthericum

12a. Flori dimere, aparent tetramere. Tulpina cu 1-3 frunze ovate, cordate, scurt petiolate ....14. Maianthemum

12b. Flori trimere ........................13

13a. Frunze reduse la scvame mici, membranoase. Organele asimilatoare sunt reprezentate prin cladodii ± aciculare sau filocladii ................14

13b. Frunze normale, asimilatoare ...................15

14a. Cladodii aciforme sau liniare. Flori situate în subsuoara frunzelor scvamiforme. Androceu din 6 stamine ...................15. Asparagus

14b. Filocladii foliiforme, ± eliptice. Flori situate pe fata superioara a filocladei. Androceu din 3 stamine .....16. Ruscus

15a. Frunze 2 (3) bazale. Inflorescenta terminala .................12. Convallaria

15b. Frunze numeroase, tulpinale. Flori sau inflorescente axilare....13. Polygonatum

1. Subfam Lilioideae

Lilium L. - Crin

1a. Flori albe, de 5-8 cm lungime, cu tepale putin recurbate la vârf. Filamente albe, antere galbene. Bulbi albi sau galbeni.

L. candidum L. - Crin alb. Perena prin bulb solzos, cultivata ca decorativa. Frunze lanceolate, alterne. Flori mari, albe, campanulate, în racem terminal. Perigon petaloid, din 6 tepale libere, androceu din 6 stamine, gineceu tricarpelar, sincarp, cu ovar super si stil cu stigmat maciucat. Fructul capsula. G, As. de SV. (Fig. 122)

1b. Flori nutante, roze cu puncte purpurii. Frunze tulpinale inferioare si mijlocii dispuse în verticil, câte 5-6, cele superioare alterne.

L. martagon L. - Crin de padure. Paduri. G, Euras. (Fig. 122)

Scilla L. - Viorele

S. bifolia L. - Frunze 2 (5). Tulpina scapiforma cilindrica. Bractee foarte mici sau absente. Pedicelii inferiori de 2-4 ori mai lungi decât florile. Flori erecte. Tepale de 6-9 mm lungime. Paduri, tufisuri, pajisti. G, Eur. centr.

Tulipa L. - Lalea

T. sylvestris L. - Filamente staminale paroase la baza. Stigmat mic, cu lobi nerecurbati. Tepale galbene, fara pata bazala în interior, îngustate la baza. Paduri. G, Eur. centr. (Fig. 122)

Fritillaria L.

1a. Toate frunzele, chiar si cele bracteante, alterne. Foveola nectarifera situata la cca. 10 mm deasupra bazei tepalelor, patate în forma de sah.

F. meleagris L. - Bibilica. Pajisti umede. Planta ocrotita. G, Eur. (Fig. 122)

1b. Funze opuse sau verticilate, cel putin în parte. Foveola nectarifera situata la cca. 5 mm deasupra bazei tepalelor.

F. orientalis Adams - Lalea pestrita. Paduri si tufisuri. G, Pont. medit. (Fig. 122)

Fig. 122- 1- Lilium candidum (1a- bulb solzos, 1b- floare sectionata longitudinal, 1c- gineceu, 1d- capsula sectionata transversal); 2- Lilium martagon (2a- floare, 2b- bulb, 2c- frunza); 3- Tulipa sylvestris (3a- androceu si gineceu, 3b- fragment de frunza); 4- Fritillaria meleagris (4a- bulb, 4b- frunza, 4c- floare sectionata longitudinal); 5- Fritillaria orientalis (5a- flori, 5b- capsula si sectiunea sa transversala) (dupa W. ROTHMALER, 1987 si I. SÂRBU et al., 2001)

Muscari Mill.

1a. Tubul perigonului la florile fertile mature, palid brun sau palid brun-cenusiu.

M. comosum (L.) Mill. - Ceapa ciorii. Tufisuri, locuri cultivate. G, Eur. (Fig. 123)

1b. Tubul perigonului la florile fertile mature albastru-negricios, obovoid-cilindric, de 4-5,5 (6) mm. Frunze 4-6, de 2-4 (7) mm latime, egale sau depasind inflorescenta.

M. racemosum Guss. - Porumbei. Tufisuri, pajisti. G, Eur. centr. (submedit.). (Fig. 123)

Fig. 123- 1- Muscari comosum (1a- inflorescenta, 1b- floare si sectiunea sa longitudinala, 1c- fragment de frunza si sectiunea sa transversala); 2- Muscari racemosum - floare (2a- vârful frunzei) (dupa I. SÂRBU et al., 2001)

2. Subfam. Allioideae

Allium L.

1a. Frunze cu limb ± eliptic, de 3-6 cm latime, atenuat în petiol. Frunze bazale 2-3, cu petioli mai lungi de 5 cm. Tepale de 7-12 mm lungime, mai lungi decât staminele.

A. ursinum L. - Leurda. Planta de 20-50 cm, cu bulb subteran cu putine fibre paralele.Tepale uninervate, fara unguicula. Ovarul super. Paduri de foioase. G, Eur. (Fig. 124)

1b. Frunze cilindrice, canaliculate, fara petiol ...............2

2a. Filamentele staminelor interne latite si cu 3 dinti la vârf, cel median anterifer. Dintii laterali egali sau mai lungi decât cel median. Filamentele staminelor externe simple ..................... ............3

2b. Filamentele staminelor simple. Ovar si capsula cu 3 gropite nectarifere la baza. Flori purpuriu închise. Tepale extinse în stea la înflorire. Frunze de 1-4 cm latime.

A. atropurpureum W. et K. - Ai negru. Pajisti si tufisuri. G, Pan.-Balc. (Fig. 124)

3a. Frunze cilindrice sau semicilindrice, fistuloase cel putin la baza. Dintele anterifer egal sau putin mai lung decât cei laterali. Hipsofile (spat) 2, persistente, mai scurte decât inflorescenta.

A. sphaerocephalon L. - Pajisti uscate. G, Eur. centr. (Fig. 124)

3b. Frunze plane sau plan carenate, nefistuloase. Dintele anterifer mai scurt sau egal cu tepalele. Bulb solitar sau însotit de bulbili laterali ..............4

4a. Inflorescenta cu bulbili purpuriu-violacei si flori putine, laxe. Frunze de 6-10 (18) mm latime.

A. scorodoprasum L. - Aiul sarpelui. Pajisti si tufisuri. G, Eur. centr. (Fig. 124)

4b. Inflorescenta fara bulbili, densa, cu numeroase flori. Frunze de 2-7 mm latime.

A. rotundum L. - Pajisti aride. G, Eur. centr. (Fig. 124)

Fig. 124- 1- Allium ursinum (1a- floare, 1b- gineceu, 1c- fragment de tulpina); 2- Allium atropurpureum (2a- tulpina florifera, 2b- floare, 2c- fruct); 3- Allium sphaerocephallon (3a- floare, 3b- stamina, 3c- sectiune prin tulpina); 4- Allium scorodoprasum (4a- inflorescenta, 4b- floare, 4c- stamina, 4d- fragment de frunza); 5- Allium rotundum (5a- inflorescenta, 5b- floare, 5c- stamine, 5d- fragment de frunza) (dupa W. ROTHMALER, 1987 si I. SÂRBU et al., 2001)

Gagea Salisb.

1a. Planta cu 3 bulbi: unul din anul trecut, tunicat si doi din anul curent, netunicati, inegali.

G. pratensis (Pers.) Dumort. - Ceapa ciorii. Pajisti, tufisuri. G, Eur. (Fig. 125)

1b. Plante cu 1 sau 2 bulbi înconjurati într-o tunica comuna ........2

2a. Plante cu 1 bulb, fara fibre peribulbare. Tepale subrotunde, de 15-18 mm lungime. Tulpina de 10-30 cm. Frunza bazala lata de (4) 7-12 (15) mm.

G. lutea (L.) Ker.-Gavl. - Laptele pasarii. Paduri si tufisuri. G, Euras. (Fig. 125)

2b. Plante cu 2 bulbi într-o teaca comuna. Frunze bazale 2, canaliculate, de 1-1,5 mm latime. Tulpina cu o frunza la baza inflorescentei, în forma de spata, de 4-6 mm latime, deosebita de bractee.

G. spathacea (Hayne) Salisb. - Paduri si tufisuri. G, Eur. centr. (Fig. 125)

Fig. 125- 1- Gagea pratensis (1a- floare, 1b- fragment de tulpina, 1c- fragmente de frunza); 2- Gagea lutea (2a- floare, 2b- fragment de frunza, 2c- fragment de tulpina); 3- Gagea spathacea (3a- floare, 3b- fragment de tulpina) (dupa W. ROTHMALER, 1987)

3. Subfam. Melanthioideae (Colchicoideae)

Colchicum L.

C. autumnale L. - Brândusa de toamna. Perena prin bulbotubercul si toxica, frecventa în pajisti montane. Frunzele radicale sunt generate de primordiile de pe discul bulbului subteran. Flori cu perigon din 6 tepale roze, 6 stamine si un tub perigonal lung, format pe discul bulbului unde se formeaza si ovarul (protejat de catafilele bulbului); fructul - capsula cu seminte bogate în colchicina (alcaloid mutagen). G, Eur. centr. (Fig. 126)

Veratrum L. - Stirigoaie

V. album L. - Frunze pubescente cel putin pe dos. Pediceli mai scurti decât bracteele. Flori albe, alb-verzui sau galbui, de 7-8 mm lungime. Pajisti, locuri târlite. H, Euras. (Fig. 126)

Fig.126- 1- Colchicum autumnale (1a- bulbo-tubercul, 1b- bulbo-tubercul sectionat longitudinal, 1c- flori, 1d- capsula); 2- Veratrum album (2a- floare, 2b- capsula) (dupa I. SÂRBU et al., 2001 si W. ROTHAMLER, 1987)

Fig. 127- 1- Asphodeline lutea (1a- fruct); 2- Anthericum ramosum (2a- floare, 2b- fruct, 2c- fragment de frunza) (dupa FLORA R. S. R. si W. ROTHMALER, 1987)

4. Subfam. Asphodeloideae

Asphodeline Rchb.

A. lutea (L.) Rchb. - Rizom scurt, vertical si tulpina neramificata, de 40-70 cm, acoperita pe toata lungimea de tecile frunzelor. Frunze numeroase, cu teci cilindrice si limb îngust liniar. Inflorescenta racemoasa, cu numeroase flori galben-verzui, odorante, slab zigomorfe, cu perigon extins. Pajisti. H, Medit. (Fig. 127)

Anthericum L.

A. ramosum L. - Liliuta. Flori evident pedicelate, albe. Inflorescenta un racem compus. Tepale de 10-14 mm. Stil 1, drept. Capsula aproape sferica, de 5-6 mm. Pajisti. H, Eur. centr. (Fig. 127)

5. Subfam. Asparagoideae

Convallaria L. - Lacramioara

C. majalis L. - Perena prin rizom, silvatica si vernala, cultivata ca decorativa. Are frunze radicale, eliptice, cu nervatura arcuata. Florile albe, cu perigon gamo, sunt urceolate si odorante, în racem. Fructul - baca rosie. G, Eur. (Fig. 128)

Polygonatum Mill. - Pecetea lui Solomon

1a. Frunze fin pubescente pe nervuri, pe fata inferioara.

P. latifolium (Jacq.) Desf. - Paduri si tufisuri. G, Pont.-pan.-balc. (Fig. 128)

1b. Frunze glabre pe dos. Tulpina muchiata. Pedunculi cu 1-2 flori.

P. odoratum (Mill.) Druce - Paduri si tufisuri. G, Euras. (Fig. 128)

Maianthemum Web. - Lacramita

M. bifolium (L.) F.W. Schm. - Paduri si tufisuri. G, Euras. (Fig. 128)

Asparagus L.

A. officinalis L. - Sparanghel. Perena prin rizom, în tufisuri si paduri si cultivata ca leguma, pentru lastarii etiolati. Tulpina cu cladodii si frunze solziforme, membranoase, reduse, din axila carora se dezvolta ramuri asimilatoare (filocladii). Flori poligame, cu perigon petaloid, alb-verzui, dispuse fasciculat sau în cime. Fructul - baca rosie. G, Euras. (Submedit.) (Fig. 128)

Ruscus L.

1a. Filocladii rigide, de 1-4 mm lungime, cu spin la vârf. Planta bogat ramificata.

R. aculeatus L. - Ghimpe. Paduri, raristi de padure. Planta ocrotita. G, Pont. - medit. (Fig. 128)

1b. Filocladii de 5-12 cm lungime, fara spin la vârf, nu sunt rigide. Tulpina simpla sau ramificata.

R. hypoglossum L. - Cornisor. Paduri si tufisuri. Planta ocrotita. G, Pont.-balc.-pan. (Fig. 128)

Fig. 128- 1- Convallaria majalis (1a- floare sectionata longitudinal, 1b- fructe); 2- Polygonatum latifolium (2a- baca); 3- Polygonatum odoratum (3a- frunza, 3b- floare sectionata longitudinal, 3c- fragment de tulpina); 4- Maianthemum bifolium (4a- floare, 4b- fructe); 5- Asparagus officinalis (5a- floare sectionata longitudinal, 5b- baca); 6- Ruscus aculeatus (6a- fragment de ramura fructifera); 7- Ruscus hypoglossum (7a- filocladiu cu o baca) (dupa I. SÂRBU et al., 2001 si FLORA R. S. R.)

Fam. Amaryllidaceae

Plante ierboase perene cu bulbi, bulbotuberculi, rizomi si radacini îngrosate. Frunze liniare întregi, bazale si caulinare, alterne. Flori izolate sau grupate în inflorescente umbeliforme, la baza spatulate, bisexuate, actinomorfe sau slab zigomorfe, trimere, uneori cu o coronula. Androceu din 6 stamine iar gineceul tricarpelar, sincarp si infer. Fruct capsula.

1a. Coronula prezenta, evidenta. ..3. Narcissus

1b. Coronula absenta, uneori exista solzi mici care simuleaza o coronula. Flori actinomorfe, albe, dialifile ...........................2

2a. Tepale uniforme ...................2. Leucojum

2b. Tepale diferite, cele interne mai scurte si emarginate ......1. Galanthus

1. Galanthus L. - Ghiocei

G. nivalis L. - Perena prin bulb, vernala si criofila, cu frunze radicale si floare solitara, nutanta, cu perigon alb, cu 3 tepale externe mai lungi si 3 tepale interne mai scurte, emarginate si verzui spre vârf. Ovarul este infer. Fructul - capsula. G, Eur. centr. (Fig. 129)

Fig. 129- 1- Galanthus nivalis (1a- floare: t. ex.- tepale externe, t.i.- tepale interne, 1b- fruct, 1c- fragment de frunza); 2- Leucojum aestivum (2a- floare sectionata longitudinal, 2b- fruct, 2c- fragment de frunza); 3- Narcissus poeticus (3a- floare sectionata longitudinal, 3b- fruct sectionat transversal) (dupa W. ROTHMALER, 1987 si D. MITITELU, 1983)

Leucojum L.

L. aestivum L. - Ghiocei de balta. Scap ± egal cu frunzele. Flori 2-8, de 14-17 mm lungime. Zavoaie, locuri umede. G, Eur. centr. (medit.-atl.). (Fig. 129)

Narcissus L.

N. poeticus L. - Flori solitare. Coronula foarte scurta, de 1-2,5 mm, galbuie, cu marginea rosiatica. Cultivata ca ornamentala. G, Medit. (Fig. 129)

Ord. Iridales

Fam. Iridaceae

Plante erbacee, rizomatoase, cu bulbotuberi sau cu bulbi. Frunze liniare sau ensiforme, alterne sau bazale. Inflorescente raceme, spice, cime, sau florile sunt solitare. Flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, trimere, gamofile, cu tepale unite într-un tub, androceu din 3 stamine, iar gineceul este tricarpelar, sincarp si infer. Fructul este capsula.

1a. Flori actinomorfe ........................2

1b. Flori zigomorfe (3. Subfam. Ixioideae ).........3. Gladiolus

2a. Stigmate mari, petaloide, fiecare lob acopera stamina. Flori dispuse în inflorescente. Plante cu rizomi si tulpina foliata (1. Subfam. Irioideae ).....1. Iris

2b. Stigmate mici, nepetaloide. Plante cu tulpina aeriana, lipsita de frunze. Flori solitare (2. Subfam. Crocoideae ).................2. Crocus

1. Subfam. Irioideae

Iris L. - Stânjenel

1a. Tepale externe glabre pe nervura mediana de pe fata superioara sau cu peri abia vizibili, unicelulari .........................2

1b. Tepale externe evident paroase pe nervura mediana, cu peri multicelulari..3

2a. Tulpina puternic comprimata, biaripata. Flori violacee, puternic mirositoare.

I. graminea L. - Tufisuri, pajisti. G, Eur. centr. (submedit.). (Fig. 130)

2b. Tulpina cilindrica sau slab comprimata, nearipata. Partea superioara a ovarului sterila, formeaza un rostru de 12-40 mm lungime la vârful fructului. Frunze bazale de 7-12 mm latime, cele tulpinale superioare mai lungi decât internodurile. Spat membranos. Tepale externe galbene.

I. halophila Poll. - Planta perena, de 40-80 cm, cu flori neodorante si cu spat membranos pe margini si la vârf. Perigon din 3 tepale externe reflecte (prezinta nervuri mai închise, fara peri pe nervura mediana) si 3 tepale interne erecte. Stil cu 3 lobi stigmatici petaloizi, care acopera cele 3 stamine libere. Gineceu inferior, continuat cu tubul perigonial. Inflorescenta este o cima helicoidala, iar fructul o capsula. G, Pont., cu exigente halofile. (Fig. 130)

3a. Tulpina foarte scurta (cca 1 cm), neramificata. Spat din 2 hipsofile rotunjite sau numai cea externa puternic carenata. Flori solitare, albastre, galbene sau purpurii. Tubul perigonului de 5-7 cm.

I. pumila L. - Ratisoare. Pajisti însorite. G, Pont.-pan.-balc. (Fig. 130)

3b. Tulpina evidenta, ramificata, cel putin în partea superioara. Spat complet erbaceu. Flori violete pâna la purpurii, tepale externe si interne ± uniform colorate.

I. aphylla L. - Pajisti însorite. G, Eur. cont. (Fig. 130)

Fig. 130- 1- Iris graminea (1a- floare, 1b- stigmat, 1c- capsula, 1d- frunza); 2- Iris halophila (2a- tepala externa, 2b- tepala interna, 2c- stigmat, 2d- capsule); 3- Iris pumila (3a- capsula si sectiunea sa transversala); 4- Iris aphylla (4a- capsula) (dupa W. ROTHMALER, 1987 si FLORA R. S. R. )

2. Subfam. Crocoideae

Crocus L.

1a. Flori liliachiu-purpurii, rar albe. Frunze de 4-8 mm latime. Tunicile se desfac în fibre subtiri, paralele.

C. vernus (L.) Hill. (syn: C. heuffelianus Herb.) - Brânduse de munte. Pajisti si raristi de padure. G, Carp.-balc. (Fig. 131)

1b. Flori palid-albastre-alburii, cu striuri externe purpurii. Frunze de 2 mm latime. Tunicile se desfac în fibre reticulate.

C. reticulatus Stev. (syn: C. variegatus Hoppe et Hornsch.) - Planta de 5-15 cm, perena prin bulbotubercul, acoperit la exterior cu tunici reticulat-fibroase. Frunzele sunt liniare, de obicei 2-3, glabre. Flori de regula solitare, cu perigon petaloid, din 6 tepale palid albastrui, dispuse pe doua cercuri. Tepale externe cu câte 3 dungi violacee. Androceu cu 3 stamine extrorse. Gineceu inferior, din 3 carpele unite, cu un stil foarte lung, terminat cu trei stigmate dilatate, portocalii. Fructul capsula polisperma. Pajisti si tufisuri. G, Pont.-medit. (Fig. 131)

3. Subfam. Ixioideae

Gladiolus L. - Gladiole

G. imbricatus L. - Sabiuta. Perena, de 30-80 cm, cu frunzele ensiforme. Bulbotubercul la exterior cu tunici formate din fibre subtiri, reticulate. Inflorescenta cu flori mai mici (3-4 cm), de culoare rosie-purpurie. Tubul perigonului puternic curbat. Pajisti umede. G, Euras. cont. (Fig. 131)

Fig. 131- 1- Crocus vernus (1a- tepala, 1b- sectiune transversala prin frunza); 2- Crocus reticulatus (2a- sectiune transversala prin frunza); 3- Gladiolus imbricatus (3a- floare, 3b- stigmate, 3c- capsula) (dupa I. SÂRBU et al., 2001)


Document Info


Accesari: 6063
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )