Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CE ESTE FRANCMASONERIA?

diverse




CE ESTE FRANCMASONERIA?




Tablou din perioada Primului Imperiu Francez prezentand atributele masonice

- o asociatie de oameni liberi
- o cale de educatie pentru viata
- o fratie
- o abordare moderna
- un pas spiritual
- o societate organizata
- o abordare organizata

Francmasoneria este in primul rand o asociatie intre oameni liberi de toate credintele si din toate orizonturile sociale, bazata pe toleranta. Ea este imbogatita de diversitatea confesionala si sociala care se uneste intr-o cauza comuna, aceea de a-si urma calea spre autoperfectionare.

Pentru aceasta Francmasoneria furnizeaza instrumente simbolice si traditionale oricarei persoane care doreste sa se perfectioneze. Perfectionarea se poate obtine numai prin experienta de viata si prin insusirea unui comportament moral.

Este o fratie care permite individului sa se imbogateasca cu experientele celorlalti si, in fata multitudinii de puncte de vedere, sa raspunda practic la problemele pe care epoca in care traim le ridica. "Modernitatea" nu mai este asociata cu o idee monolitica, ci ia in considerare complexitatea si bogatia diverselor noastre relatii.

Este un pas spiritual structurat atat intr-o organizatie, cat si intr-un mod de viata. Organizatia masonica exista ca sa asigure libertate si independenta in munca individului, precum si pentru a asigura sprijinul colectiv. Drumul este alcatuit din etape care permit progresul treptat, fara posibilitatea de a obtine autoritatea.

Cu acest amestec de libertate individuala si traditie care ar putea parea surprinzator Francmasoneria a reusit sa supravietuiasca intacta din secolul al XVIII-lea pana acum, ramanand neschimbata si in acelasi timp nedemodata.

O organizatie de oameni liberi
Pare sa fie la fel de important a cultiva libertatea celorlalti ca si pe cea personala. In ce priveste libertatea celorlalti nu numai ca individul isi imbogateste gandurile si experientele, dar mai degraba poate descoperi ca certitudinile sale nu mai sunt atat de clare. Nu este o incercare de a obtine un anumit sincretism intre religii si umanism, ci de a fi deschis catre culturile universale care au contribuit la imbogatirea gandirii omenesti. Respectand libertatea celorlalti, individul obtine propria sa libertate, in afara oricaror alte obiceiuri, 646e41g credinte pe care le-a adoptat in mod inconstient. Omul este legat de multe traditii nationale si religioase. Deci nu este o problema de negare a credintelor, ci de a le adopta pe deplin constient si liber. Aceasta libertate poate fi exercitata ajungandu-se pana la posibilitatea de a parasi asociatia in momentul in care miscarea masonica nu mai coincide cu personalitatea individului.

O cale de educatie pentru viata
Unitatea biologica a umanitatii presupune eradicarea rasismului. Nu exista un om superior sau inferior altuia, ci numai o mare diversitate etnica si culturala, asociata cu diferite etape in evolutia societatii. Fiind interdependent cu toate fiintele din univers, de la cele mai mici pana la cele mai complexe, si fiind constient de acest lucru, omul se simte unit cu spiritul etern, Spiritul sau Arhitectura Cosmosului, simbol al perfectiunii fara reprezentare dogmatica.
Cuvantul "moral", despre care intr-un anumit timp s-a spus ca este dogmatic dar reabilitat astazi in numele eticii, are mai multe intelesuri. In calea masonica spre autoperfectionare, are un inteles simplu si face parte din aceasta lucrare pentru obtinerea libertatii, cunoscand felul in care putem pune gandurile si actiunile noastre in scopul unei actiuni concertate. Acest acord este departe de a fi usor de realizat in contextul vietii contemporane si necesita curaj.

O fratie
In cautarea autoperfectionarii este important a gasi un grup de oameni pentru a schimba idei pentru intr-ajutorare si a incerca sa devii tolerant. Aceasta fratie este o legatura profunda care ne leaga de alti oameni, fie ca sunt masoni sau nu.

O abordare moderna
Omul modern trebuie sa aiba o viziune globala. Trebuie sa priveasca dincolo de barierele rasiale, filozofice si religioase care adesea il separa de alti oameni. Dogmatismul in toate formele sale nu poate fi decat negativ in lumea contemporana. Francmasoneria este o experienta care arata ca universalitatea nu este si intr-adevar nu ar trebui sa fie sinonima cu uniformitatea, ci dimpotriva.

O educatie spirituala
Pentru a mentine aceasta diversitate in armonie Francmasoneria traditionala face apel la principiul superior care depaseste realitatea materiala, sociala si religioasa. Unii il numesc Dumnezeu, altii Energie, dar in masonerie se numeste Marele Arhitect al Universului, pentru a nu intra in discutii contradictorii. Aceasta combinatie intre credinta intr-o fiinta superioara, principiile morale si metoda autoperfectionarii transforma Francmasoneria intr-o abordare spirituala in sens larg.

O societate organizata
Francmasonii lucreaza impreuna in loji care, la randul lor, formeaza Mari Loji sau Mari Oriente. Fiecare loja cuprinde un consiliu si un presedinte (Maestru Venerabil) la fel ca in orice organizatie. In acelasi spirit Marile Loji au un Mare Consiliu si un Mare Maestru. Aceasta structura nu stabileste o ierarhie, ci o organizare. Consiliul are rolul de a coordona lucrul in loji, precum Marile Loji coordoneaza activitatile din loji.Pentru a fi siguri ca nici o forma de autoritate individuala autocrata sa nu se formeze in cadrul ei au loc alegeri la intervale regulate pentru Consilii si Marele Consiliu.Principiul absolut este:Masoni liberi in Loji libere.Francmasonul trebuie sa se supuna unui singur lucru:obligatia pe care o are cu el insusi; sa lucreze pentru autoperfectionare in raport cu alegerea facuta, alegere pe care a facut-o singur si pe deplin liber.
Metoda masonica este structurata in trei sisteme de grade. Bogatia de scenarii este imensa pentru ca individul poate avansa numai treptat, metoda masonica fiind structurata pe mai multe grade care constituie numarul de etape care trebuie parcurse. Faptul ca un francmason a parcurs o etapa nu il face superior ierarhic in fata celorlalti care inca nu au atins-o, ci il obliga sa ii ajute sa o parcurga. Fiecare grad are invataturile si simbolistica sa asupra carora francmasonul trebuie sa mediteze.

Ce nu este Francmasoneria?

- nu e o organizatie prozelita
- nu e o organizatie elitista
- nu e o organizatie filantropica
- nu e o organizatie misogina
- nu e o secta religioasa
- nu e o organizatie secreta
- nu e o organizatie oculta

A spune ce nu este masoneria comparand-o cu ceea ce este este o dovada insuficienta pentru a arata ceea ce este. Cu toate acestea, este oportun sa elucidam anumite neintelegeri asupra ei care au fost generate de marturii indirecte.

Francmasoneria nu practica prozelitismul, altfel s-ar cunoaste mai multe despre existenta, obiectivele sale etc.

Nu este o societate elitista, criteriul principal de recrutare fiind dorinta fiecaruia de a se perfectiona si pentru aceasta, financiar, cere o taxa de inscriere, ca orice alta organizatie. Nu este nici o societate filantropica, nici o societate comerciala.

In ciuda faptului ca Obedientele regulare nu admit femei, aceasta nu inseamna ca Francmasoneria este rezervata exclusiv barbatilor, din moment ce exista si Obediente feminine si mixte , acestea fiind considerate neregulare.

Francmasoneria nu este nici religie, nici secta, ci o abordare spirituala, bazata pe libertatea individuala si pe toleranta reciproca. Accepta membri din toate religiile.

Nu este o societate secreta deoarece a fost constituita ca o asociatie recunoscuta oficial si existenta si obiectivele sale sunt cunoscute publicului larg.

Nu este nici o societate oculta, deoarece lucrarea sa se bazeaza numai pe parerile comune ale membrilor sai si pe impartasirea experientelor comune folosind unelte intr-o maniera simbolica.

Francmasoneria nu este o organizatie prozelita
Francmasoneria nu face prozeliti si nu converteste deoarece esenta sa este aceea ca un candidat se simte chemat sa-si insuseasca felul de viata masonic prin libertatea alegerii si nefiind influentat in decizia sa. Este normal ca viitorii candidati care doresc sa devina francmasoni sa simta nevoia de a evolua spre o gandire cu vederi largi, comportament insusit firesc de catre francmasoni.

Francmasoneria nu este o organizatie elitista
Francmasoneria nu poate fi considerata o elita sociala sau economica datorita faptului ca valoarea si prestigiul sau rezulta din extraordinara diversitate culturala, intelectuala, religioasa si de civilizatii a membrilor sai si are mai putina legatura cu starea lor materiala.

Francmasonii sunt interesati ca persoanele care doresc sa intre in Francmasonerie sa caute in mod sincer drumul catre autoperfectiune si nu un loc in care sa se desfasoare afaceri comerciale.

Din punct de vedere financiar, se plateste o taxa modica de inscriere care nu reprezinta un obstacol pentru cei care vor sa faca acest pas.

Francmasoneria nu este o organizatie filantropica
Francmasoneria nu este o organizatie filantropica, in sensul clasic al cuvantului , deoarece urmareste in primul rand perfectionarea membrilor sai. Dar fratii desfasoara voluntar foarte multe si diverse forme de intr-ajutorare a membrilor cat si actiuni de caritate fata de semenii nostri aflati in nevoie. Marile Loji si multe alte loji administreaza si finanteaza scoli, spitale, camine de batrani, institute de cercetari stiintifice, biblioteci, muzee.

Francmasoneria nu este o organizatie misogina
Lojile regulare traditionale sunt deschise numai barbatilor. Acest lucru nu inseamna ca masoneria este in intregime asa. Exista de fapt Obediente exclusiv feminine sau mixte. Pe de o parte Francmasoneria s-a nascut din sistemul medieval al "Compagnonnage"-ului si de aceea mosteneste o traditie masculina. Pe de alta parte, lucrarea personala este perceputa altfel de femei fata de barbati. In diverse tari, orice individ poate alege sa-si impartaseasca experienta de natura masonica in obediente mixte sau cu persoane de acelasi sex, intr-o Obedienta masculina sau feminina.


Francmasoneria nu este o secta religioasa
Francmasoneria nu poate fi religie sau secta deoarece acest lucru ar intra in conflict cu principiul Tolerantei si cu respectul fata de libertatea religioasa individuala. Functionarea sa se bazeaza pe interzicerea absoluta a promovarii fortate a unei credinte, fie ea religioasa sau politica. Daca Traditiile sale sunt pe deplin respectate, intreaga organizatie masonica este conceputa pentru a permite fiecarui membru sa inainteze pe drumul propriu, imbogatindu-se cu experientele si opiniile celorlalti. Nu se permite ca punctul de vedere al unuia sa prevaleze fata de ceilalti, indiferent cine este sau daca sustine ca detine adevarul absolut.

Contrar fata de ceea ce se intampla in majoritatea sectelor, individul este liber sa paraseasca organizatia masonica. Intr-adevar, ceea ce propune este o metoda, insa Francmasoneria nu impune vointa sa, este un drum pe care fiecare il alege in mod liber. Totusi daca nu corespunde cu sentimentele cuiva, ii permite acestuia sa iasa din organizatie.

Francmasoneria nu este o societate secreta
Francmasoneria nu este o societate secreta deoarece se constituie ca o asociatie recunoscuta oficial, potrivit reglementarilor legale in vigoare din fiecare tara privind functionarea asociatiilor si fundatiilor, avand caracter non-profit. Existenta si obiectivele sale sunt cunoscute publicului larg. Majoritatea simbolurilor si ritualurilor sale pot fi gasite in biblioteci. Francmasoneria cauta sa pastreze secrete ritualurile pentru a permite candidatilor sa traiasca la intensitate maxima aceasta experienta si sa inteleaga ce ii ofera Francmasoneria. De asemenea, acest lucru inseamna respect pentru libertatea membrilor, ca si discretia de a dezvalui identitatea altor francmasoni. Depinde de fiecare initiat alegerea momentului oportun pentru a recunoaste ca este membru al Francmasoneriei, in functie de mediul sau social si profesional.



Francmasoneria nu este o societate oculta
Nu trebuie confundat ocultismul cu ezoterismul. Ocultismul se bazeaza pe practici cu caracter mai mult sau mai putin magic in vreme ce ezoterismul (care literal inseamna cale interioara) este o metoda care se bazeaza pe experienta personala. "Ezoteric" este opus lui "exoteric", care reprezinta calea exterioara, prin care adevarul este impus celorlalti. In acest sens, Francmasoneria este o societate ezoterica, dar nu oculta.Ritualurile sunt practicate pentru a propune membrilor experiente asupra carora acestia pot medita si lucra in mod liber. Aceste ritualuri sunt indispensabile, daca nu se vrea ca lucrarea sa fie doar intelectuala. Nu numai cuvintele ne fac mai buni, ci si experientele.

Ce poate oferi Francmasoneria
Din cele expuse anterior, se poate intelege ce poate oferi cuiva Francmasoneria, atat la nivel individual, cat si umanitatii in intregime. Pe scurt, este un ghid educational prin care se ofera un mod de viata si o ucenicie pentru a invata ce este libertatea, tinand seama de dimensiunile personalitatii, pe plan emotional catre Fraternitate, pe plan intelectual catre Toleranta iar pe plan spiritual catre Traditii si, facand referire la Fiinta Suprema. Permite celor care doresc sa urmeze o cale mai dificila catre perfectionare. Francmasoneria este deci un loc unde discutiile constructive sunt posibile prin respect reciproc fata de parerile celuilalt. Ceea ce ii uneste pe francmasoni in credinta lor este perfectibilitatea individului si impartasirea experientelor. Prin lucrarea masonica si prin comportamentul activ si responsabil, Francmasoneria isi propune sa daruiasca lumii exterioare Dreptate, mai multa Toleranta, mai multa Bunatate si Dragoste frateasca.

Sursa: Marea Loja Alpina a Elvetiei



ORIGINILE MITICE

Miniatura din secolul 18 reprezentandu-l pe Marele Arhitect al Universului

Unii autori atribuie prima Loja Masonica lui Adam, altii lui Solomon, altii lui Essenes, sau lui Isus . si in zilele noastre exista chiar ipoteza originii extraterestre. Aceste supozitii arata nebuloasa in care se afla originile Ordinului Masonic. Exista, insa, cateva date istorice.

Daca sunt dificil de acceptat extravagantele extreme ale unor autori moderni, este de inteles faptul ca, autorii stravechi, in stabilirea originilor Masoneriei nu au putut distinge intre mituri, legende si fapte istorice. Religia, superstitia, viata legendara si cea cotidiana se impleteau firesc in acele timpuri. De aceea, nu este un fapt socant ca unul din cele mai vechi manucrise masonice, "Regius" MS, datand din 1390, sugera ca Masoneria a fost fondata de Euclid, marele matematician grec, ce a trait in secolul al 3-lea i. Hr in Egipt. Nu este de mirare nici amestecul de mit si istorie din compilatia primelor Constitutii ale Francmasoneriei moderne de la inceputul secolului al XVIII-lea. Aceste Constitutii, publicate in anul 1723, fac parte din procesul neintrerupt de transmitere a miscarii initiatice incepand de la Adam si pana la Cain, din Culdees si pana in Egipt (ne intoarcem la Euclid), de la Salomon la Nabucodonossor, de la Thales din Milet la Pitagora etc ajungand in secolul al XVII-lea. Este interesant de notat, asa cum observa si Daniel Beresniak, ca enumerarea originilor mitice acopera intreaga umanitate pana la creatorii Constitutiei din 1723. Este ca si cum ar fi vrut sa sugereze, prin miturile sale fondatoare, universalitatea Francmasoneriei, omniprezenta in toate epocile si interesata de intreaga omenire.

ORIGINILE CORPORATIVE

Gravura din secolul 12 reprezentand constructia Turnului Babel

Din cele mai vechi timpuri, construirea unui habitat uman sau divin (templu) a avut un caracter sacru si a fost obiectul unor ritualuri de sacrificiu precise, a fost o stiinta care presupunea initiere. Constructorii erau uniti in confrerii, in care profesia, filozofia si sacrul erau strans legate. Pentru a face parte din confrerie, persoana ce dorea sa fie admisa trebuia sa fie initiata nu numai in misterele profesiei, ci si in cele sacre. Confreria purta influente antice din Egipt, Grecia si Imperiul roman (cunoscutul "collegia"). Odata cu crestinarea Europei de vest, constructorii s-au pus in serviciul Bisericii. Acestor corporatii si bresle, formate din oameni liberi, le datoram astazi capodoperele arhitecturale in stil gotic si roman, edificiile eclesiastice ale Evului Mediu. Printre corporatiile de "comert liber", de existenta carora depindea Ordinul Templierilor, exista breasla "zidarilor liberi" (avand statutul de om liber care se intrunea in Loja (Catedrala Strasbourg, 1276), un fel de atelier inchis din interiorul cladirii. In Anglia, leaganul Francmasoneriei moderne, termenul "francmason" este cunoscut de la sfarsitul secolului al XIV-lea. In Lojile engleze si scotiene au inceput, progresiv, sa devina membri si persoane din afara profesiei, cum ar fi: nobili, oameni de stiinta, reprezentanti ai clasei de mijloc. Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, non-profesionistii au devenit mai numerosi in anumite Loji, iar cei care erau de profesie constructori se numeau "masoni vechi", iar ceilalti "masoni acceptati". Acestia din urma au adus noi idei in Loji, care inflorisera deja in Renastere si care au marcat nasterea Francmasoneriei moderne, denumita si "speculativa", spre deosebire de vechea Masonerie, care se numeste "operativa".

INFLUENTE MISTICE SI FILOZOFICE


Traditia initierii in Masonerie este asociata cu marile curente mistice si filozofice din primul secol al erei noastre: gnosticismul, neo-pitagoreanismul, doctrinele mistice ale Mithraismului si Orphismului. Contactele dintre filozofii crestini si mistici, evrei si arabi in Evul Mediu, precum si relatiile dintre sectele Fatimide si Ismaelite si anumiti demnitari ai Ordinului Templierilor in timpul Cruciadelor, au favorizat difuzarea acestor doctrine in Europa, regrupandu-le intr-o forma sincretica sub numele de Hermetism, asa cum il gasim in Alchimie si Kabala. Nume mari ca Arnaud de Villeneuve, Raymond Lulle, Roger Bacon au vizitat tarile arabe pentru a studia alchimia. In timpul Renasterii au luat nastere numeroase asociatii cu scop filozofic, impregnate de influente hermetice, Kabalism si Alchimie, dintre care asociatia Comunitatea Magilor, creata de Cornelius Agrippa, a adunat laolalta maestrii cercetarilor alchimice. In timpul calatoriilor lor, acesti oameni de stiinta si filozofi gaseau refugiu in breslele si asociatiile masonice.


Se regaseste amprenta lor si aceea a predecesorilor lor atat in simbolismul hermetic care insoteste lucrarile masonilor si a cioplitorilor in piatra, cat si in imagistica companionilor, toate fiind evidentiate de sculpturile din bisericile si catedralele din Evul Mediu.




















Rosa Croce

Odata cu "Renasterea", care a marcat era "Marilor Descoperiri", au aparut mari progrese stiintifice si, odata cu acestea, a abordare noua si mult mai rationala a cunoasterii lumii. Nasterea gandirii stiintifice, care a avut loc intre sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, a fost reprezentata de miscarea "Rosa Croce". Generata de ganditori de prim rang, cum ar fi, printre multi altii, Michael Maier (1568-1622), Robert Fludd (1574-1637), Jacob Boehme (1575-1624), Jean-Valentin Andreae (1586-1654), aceasta miscare a pornit in cautarea intelepciunii pierdute, care odata gasita, ar permite o noua intelegere a Divinitatii, a universului si a naturii umane. Pentru aceasta, ganditorii s-au bazat pe studiul si dezvoltarea stiintelor, printre care matematica si in mod special geometria erau considerate de prim rang. Societati Rosa Croce au fost create in toata Europa, dar notabila este cea din Londra, unde Alchimia se afla in culmea dezvoltarii sale, si unde discipolii Rosei Croce au jucat un rol esential in fondarea Academiei de Stiinte, actualmente Royal Society. O parte din membrii Rosa Croce erau francmasoni, de exemplu Christopher Wren, Administrator al cladirilor Casei Regale; Robert Moray, chimist si matematician, primul presedinte al Societatii Regale; istoricul Elias Ashmole, fondatorul unei societati ce avea ca scop edificarea simbolica a templului lui Solomon, care era interpretat conform idealurilor Rosei Croce, Templul unificator al stiintelor. Faimoasa Societate Regala, din care au facut parte Isaac Newton, Théophile Désaguliers fizicianul si fondatorul Marii Loji din Londra a fost creatia Rosei Croce si al Francmasoneriei. Membrii Rosei Croce au fost considerati fondatorii Francmasoneriei moderne ca "Frati apartinand aceleiasi Fratii si aceluiasi Ordin". Din aceasta renastere de idei s-a nascut Francmasoneria "moderna", "speculativa", la inceputul secolului al XVIII-lea.



CELE TREI MARI PRINCIPII

Cele Trei Mari Virtuti: Iubire Frateasca, Ajutor, Adevar

Francmasonii s-au ghidat inca din cele mai vechi timpuri dupa trei Mari Principii:

Iubire Fraterna. Orice francmason adevarat manifesta toleranta si respect fata de opiniile celorlalti si se poarta cu bunatate si intelegere fata de semenii sai.

Ajutor.
Francmasonii sunt indemnati sa se ajute intre ei si sa ajute comunitatea ca intreg, fie prin acte caritabile, fie prin eforturi voluntare si actiuni individuale.

Adevar. Francmasonii se lupta pentru adevar, care inseamna standarde morale ridicate si dorinta de a le atinge pe parcursul existentei lor.



Caritate

Înca de la început, Francmasoneria a fost preocupata de soarta orfanilor, a copiilor superdotati, a oamenilor bolnavi si a batrânilor. Aceasta lucrare continua si astazi. Mai mult, sume mari sunt donate asociatiilor caritabile locale si nationale.

Francmasonii si societatea
Francmasoneria cere membrilor sai sa respecte legea tarii în care traiesc. Principiile francmasonice nu vin în nici un fel în conflict cu îndatoririle membrilor ca cetateni ci dimpotriva, îi îndeamna sa îsi îndeplineasca responsabilitatile publice si private. Daca unul dintre membri se foloseste de calitatea de mason în scopul de a-si promova interesele personale sau profesionale, fapta este condamnata, fiind contrara cu principiile Francmasonice. Datoria sa ca cetatean trebuie sa fie întotodeauna prioritara fata de alte obligatii fata de alti Frati si orice încercare de a proteja un Frate care nu s-a comportat corespunzator sau nu a fost credincios Ordinului este contrara calitatii de Francmason.

Secretul
Secretele Francmaseneriei vizeaza modurile traditionale de recunoastere.
Francmasoneria nu este o societatea secreta, de vreme ce toti membri sunt liberi sa-si exprime apartenenta la organizatie. Constitutia si regulile sale sunt la dispozitia publicului. Nu exista secrete în privinta nazuintelor sau principiilor sale. Ca multe alte societati, unele dintre problemele interne sunt cunoscute numai de catre membrii sai.

Francmasoneria si politica
Francmasoneria este apolitica iar discutiile despre politica sunt interzise la intrunirile masonice ale lojilor regulare traditionale.

Alte organizatii masonice
Francmasoneria este practicata de catre multe Mari Loji care indeplinesc aceste standarde. Exista câteva Mari Loji si alte Organizatii aparent masonice care nu au aceste standarde (spre exemplu, unele nu presupun credinta în Dumnezeu sau îsi încurajeaza membrii sa se implice în politica). Aceste Mari Loji si organizatii nu sunt recunoscute de Marea Loja Unita a Angliei ca fiind masonice si regulare si contactul cu ele este interzis.
Un francmason este încurajat sa-si faca datoria în primul rând fata de Dumnezeu (indiferent care este acesta) prin credinta si practica religioasa iar apoi, fata de semenul sau, prin acte caritabile si sprijin. Nici una din aceste idei nu este exclusiv masonica, ci toate trebuie sa fie acceptate în mod universal.

Francmasoneria si Religia
Francmasoneria nu este o religie, nici un substitut al acesteia. Ea cere membrilor sai sa creada în Dumnezeu dar nu propavaduieste un sistem religios. Francmasoneria este o organizatie deschisa catre oameni de toate religiile. Discutiile despre religie la întrunirile francmasonice sunt interzise.

Fiinta Suprema
Cuvântul folosit pentru a denumi Fiinta Suprema permite oamenilor de diferite credinte sa-si uneasca rugaciunile fara ca acestea sa nasca disensiuni între ei. Nu exista un Dumnezeu masonic. Dumnezeul Francmasonilor se confunda cu Fiinta Suprema, pe care fiecare o percepe în functie de credinta proprie. Francmasoneria nu îsi propune sa uneasca toate religiile.

Cartea Legii Sacre
Biblia, pe care francmasonii o numesc Cartea Legii Sacre sta întotdeauna deschisa la întrunirile francmasonice.

Obligatiile Francmasonilor
Obligatiile francmasonilor sunt supuse unui juramânt pe Cartea Legii Sacre.
Ele se refera la pastrarea secreta a mijloacelor de recunoastere a Francmasonilor si la respectarea principiilor masoneriei. Angajamentul de a urma principiile francmasoneriei este profund.

Francmasoneria în comparatie cu religia
Francmasoneriei îi lipsesc elementele de baza ale unei religii:
- Nu are doctrina teologica si prin interzicerea discutiilor despre religie la întâlniri nu permite dezvoltarea unei doctrine teologice masonice.
- Nu se fac jertfe.
- Nu pretinde ca duce la mântuire prin lucrari, învataminte secrete sau prin orice alt mijloc. Secretele Francmasoneriei se refera la moduri de recunoastere si nu la mântuire.

Francmasoneria sprijina religia
Francmasoneria nu este indiferenta fata de religie. Fara a interveni în practica religioasa ea asteapta de la mambrii sai sa-si urmeze propria religie si sa puna, mai presus de toate îndatoririle, datoria catre Dumnezeu, oricare ar fi numele sau. Învatamintele morale masonice sunt in concordanta cu toate religiile.

Francmasoneria si societatea

Politica Marii Loji
Fiecare membru trebuie sa înteleaga ca apartenenta la Ordin nu îl scuteste de a-si îndeplini responsabilitatile cetatenesti. Sarcina unui initiat este aceea de a se purta exemplar în toate activitatile sale civile si personale.

Respectarea Legii
Francmasoneria cere membrilor sai sa respecte legea tarii în care traiesc si muncesc.

Principii
Principiile Francmasoneriei nu intra în opozitie cu îndatoririle cetatenesti ale membrilor ci dimpotriva, îi îndeamna sa le îndeplineasca. Deci nu exista un conflict de interese între ogligatiile unui membru fata de Ordin si cele fata de societate. Daca se întrevede sau chiar exista un asemenea conflict, acest lucru ar trebui declarat.

Folosirea calitatii de Francmason
Un
francmason nu trebuie sa se foloseasca de calitatea de francmason pentru a-si promova propria afacere sau a altora, interesele personale si profesionale. Acest lucru i se face cunoscut francmasonului în mai multe rânduri astfel încât nici unul nu poate sa pretinda ca nu a avut cunostinta de asa ceva. Un francmason care nu respecta aceasta regula poate fi suspendat sau chiar exclus.

Familia
Francmasoneria nu intra în conflict cu interesele familiale ale membrilor sai.

Datoria de cetatean
Datoria de cetatean a unui francmason trebuie întotdeauna sa fie prioritara fata de alte obligatii catre alti Francmasoni si orice încercare de a ascunde faptul ca un Frate s-a purtat necorespunzator sau de a îi crea un dezavantaj intra în opozitie cu datoria sa de baza.

Dificultatile personale sau profesionale
În cazul în care se dovedeste cu probe concrete ca un esec personal sau profesional se datoreaza "influentei masonice", autoritatea masonica va lua în considerare acest lucru si va actiona, întrucât este contrara principiilor Francmasoneriei.

Secretul
Francmasoneria nu este o societatea secreta. Ca multe alte societati, secretul vizeaza unele probleme interne si private. Obiectivele si principiile nu sunt total secrete. Exemplare ale Constitutiei si regulilor sale pot fi obtinute de la Loji, fiind puse la dispozitie publicului. Secretele Francmasoneriei vizeaza modurile traditionale de recunoastere. Ceremoniile sunt private. Francmasonii sunt liberi sa-si declare apartenenta la organizatie si sa se mândreasca cu acest lucru.

Francmasoneria si Afaceri Publice

Caracterul regular
Principiile si regulile de baza care fac ca o Mare Loja sa fie regulara au fost codificate de Marea Loja si Marile Loji ale Irlandei si Scotiei (Home Grand Lodges) în 1929. Ele includ cerinta ca discutiile despre religie si politica sa fie strict interzise în cadrul lojii.

Obiective si relatii ale Ordinului
Obiectivele si relatiile Ordinului au mai fost descrise din când în când în presa, sub forma unor declaratii facute de Marile Loji în 1938. Paragrafe relevante din aceasta declaratie sunt:
6. Desi Francmasoneria engleza cere membrilor sai sa fie loiali si buni cetateni, fiecare individ are dreptul de a avea propria opinie cu privire la problemele de interes public. Însa în nici o loja unui francmason nu îi este permis sa discute sau sa îsi impuna parerile despre chestiuni politice sau teologice.
7. Marea Loja a refuzat dintotdeauna sa-si exprime opinia în legatura cu problemele politicii de stat sau externe si nu permite ca numele sau sa fie asociat cu vreo actiune, oricât de umanitara ar parea, care intra în opozitie cu politica sa de a sta deoparte de orice problema care afecteaza relatiile dintre guverne sau partide politice.
8. Marea Loja cunoaste faptul ca exista orgaizatii care se numesc francmasonice, dar care nu adopta aceste principii. Marea Loja refuza sa aiba legaturi cu aceste organizatii sau sa le considere ca facând parte din Francmasonerie.

Afaceri de stat, fie ele interne sau externe
Principiile de baza si obiectivele Francmasoneriei arata ca regula care interzice discutarea problemelor politice este menita sa previna faptul ca francmasoneria regulara sa se implice în vreun fel în afacerile de stat, fie ele interne si externe. De asemenea, Marea Loja trebuie sa nu permita nici existenta vreunui indiciu care sa para ca implica Francmasoneria în astfel de probleme. Marile Loji care ignora aceste principii nu sunt regulare si recunoscute.



Francmasoneria si relatiile externe

Standarde
Pentru a fi recunoscuta ca regulara de catre Marea Loja Unita a Angliei, o mare Loja trebuie sa îndeplineasca urmatoarele standarde:
- sa fie înfiintata de catre o Mare Loja regulara sau de trei sau mai multe Loji, fiecare garantata de o Mare Loja regulara.
- sa fie pe deplin independenta si autonoma, cu autoritate asupra Masoneriei de baza (gradele simbolice de Ucenic, Calfa si Maestru Mason) din jurisdictia sa si care nu împarte puterea cu nici o alta organizatie masonica.
- francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa fie barbati si lojile sale nu trebuie sa aiba legaturi cu lojile care admit ca membri femei.
- francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa creada în Dumnezeu
- toti francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa-si îndeplineasca obligatiile respectând Biblia sau Cartea Sfânta.
- cele trei Mari Lumini ale francmasoneriei (ex: Cartea Legii Sacre, Echerul si Compasul) trebuie sa fie puse la vedere când Marea Loja sau Lojile din Obedienta sunt deschise.
- discutiile despre religie si politica în interiorul Lojilor trebuie interzise.
- trebuie sa adere la principiile stabilite si la doctrinele (vechile Landmarkuri) si obiceiurile Ordinului.

Marile Loji neregulare si nerecunoscute
Exista unele organizatii masonice care nu corespund standardelor Marii Loji Unite a Angliei (de exemplu care nu cer credinta într-o Fiinta Suprema) sau care permit sau încurajeaza membrii sa se amestece în probleme politice. Aceste organizatii nu sunt recunoscute de Marea Loja a Angliei ca fiind regulare iar contactul cu acestea este strict interzis.


Reproducere dupa o publicatie emisa de "Board of General Purposes" al Marii Loji Unite a Angliei - Loja Mama a Lumii în 1984.

MARI IDEALURI MASONICE ALE UMANITATII

· Triplul principiu: Libertate-Egalitate-Fraternitate (în România a circulat si sinonimul sau, Dreptate-Fratie)
· Rationalismul si iluminismul
· Statele Unite ale Europei (Uniunea Europeana)
· Societatea Natiunilor (Organizatia Natiunilor Unite)
· Republica si revolutia universala
· Crearea amatelor nationale
· Independenta si unitatea nationala
· Afirmarea libera a personalitatii popoarelor
· Afirmarea si respectarea drepturilor omului
· Dreptul de proprietate
· Egalitatea cetatenilor în fata legii
· Garantarea produsului muncii
· Votul universal
· Introducerea Codului Civil
· Realizarea instructiei publice
· Libertatea individuala(de constiinta)
· Libertatea presei
· Libertatea cultelor
· Dreptul de proprietate literara si artistica
· Separarea Bisericii de Stat
· Interzicerea pedepsei cu moartea
· Dreptul la asistenta sociala.

DECLARATIA DE INDEPENDENTA A S.U.A.
- fragment -

.Noi privim ca un adevar evident prin el însusi faptul ca toti oamenii au fost creati egali, ca ei au primit de la Creatorul lor unele drepturi inalienabile, printre care: viata, libertatea si cautarea fericirii. Pentru a asigura aceste drepturi au fost constituite guverne care se întemeiaza pe consimtamântul celor care sunt guvernati. De fiecare data când o forma de guvernare este destructiva, poporul are dreptul de a o modifica sau de a o aboli si de a institui o noua guvernare, stabilind fundamentele si principiile acesteia. Poporul organizeaza Puterea în forma care îi pare cea mai accesibila, pentru a-si realiza siguranta si fericirea sa. Experienta arata ca guvernele aflate la putere mai mult timp nu sunt schimbate pentru cauze simple si trecatoare, ca genul uman este predispus la suferinta, dar nu la infinit, abolind formele de guvernare învechite.
Dupa o îndelungata perioada de abuzuri si uzurpari ale guvernului care urmareste sa supuna poporul unui despotism absolut, este dreptul acestui popor sa-si scuture jugul dominator si sa stabileasca noi gardieni în vederea asigurarii sigurantei sale viitoare. Astfel a fost si rabdatoarea asteptare a acestor colonii, care demonstreaza necesitatea de a schimba sistemul precedentilor guvernanti.
Istoria guvernarii Marii Britanii este o istorie a nedreptatii si uzurparilor având drept scop stabilirea unei tiranii absolute asupra acestor state. Pentru a le salva, supunem aceste fapte judecarii lor de catre lumea impartiala.

CONSTITUTIA STATELOR UNITE ALE AMERICII
1787
- selectiv -

Art.1 - Congresul nu va putea stabili nici o lege care sa interzica: liberul exercitiu, religia, libertatea cuvântului sau a presei si sa atinga dreptul cetatenilor de a se întruni si de a adresa petitii guvernului pentru solutionarea cererilor lor.
Art.2 - O militie bine organizata este necesara pentru mentinerea securitatii unui stat liber. Aceasta nu va putea sa limiteze dreptul poporului de a detine si purta arme.
Art. 3 - (se refera la activitatea militarilor pe timp de pace).
Art.4 - Dreptul cetatenilor de a fi protejati si pusi la adapost nu poate sa fie violat. Mandatele de perchezitie nu vor putea fi aprobate decât pentru situatii plauzibile si trebuie sa contina specificat locul perchezitiei si numele persoanelor reclamate.
Art.5 - 9 - (garantii acordate cetatenilor care nu vor putea fi acuzati si judecati decât în baza legii).
Art.10 - Drepturile care nu sunt trecute în Constitutie, sunt rezervate statelor din componenta uniunii si popoarelor respective.
Art. 11 - (consfinteste autonomia fiecarui stat în ceea ce priveste procedurile judiciare referitoare la persoanele particulare).
Art. 12 - (alegerea presedintelui si a vicepresedintelui Federatiei).
Art. 13 - (suprimarea sclaviei).
Art. 14 - Nici un stat nu poate sa aplice legea sa restrângând privilegiile sau imunitatile cetatenilor Statelor Unite, nu poate sa priveze o persoana de viata sa, de libertate sau bunuri printr-o procedura ilegala.
(În celelalte sectiuni ale articolului, se fac referiri la alegerea reprezentantilor Statelor Unite, eligibilitatea functiilor de senator si deputat, puterile Congresului etc.).
Art. 15 - Dreptul de vot apartine cetatenilor si nu poate fi refuzat sau restrâns.


DREPTURILE OMULUI
la 1789
- Preambulul Constitutiei franceze din 1791 -

1. Oamenii se nasc si ramân liberi si egali în drepturi. Diferentele sociale nu au ca temei decât folosul comun.
2. Scopul oricarei asocieri politice este conservarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, siguranta persoanei si împotrivirea la opresiune.
3. Principiul suveranitatii este un atribut al Natiunii. Nici un corp, nici un individ nu poate exercita o autoritate care sa nu emane expres din acesta.
4. Libertatea consta în a putea face tot ceea ce nu dauneaza altuia; astfel, singurele limite în exercitarea drepturilor naturale ale unui individ sunt acelea care asigura celorlalti membri ai societatii folosirea acelorasi drepturi. Aceste limite nu pot fi determinate decât de Lege.
5. Legea nu are dreptul sa interzica decât actiunile care fac rau societatii. Nu poate fi împiedicat nimic din ceea ce legea nu interzice si nimeni nu poate fi obligat sa faca ceea ce ea nu porunceste.
6. Legea este expresia vointei generale. Toti cetatenii au dreptul sa participe, personal sau prin reprezentantii lor, la elaborarea ei. Legea trebuie sa fie aceeasi pentru toti, fie ca apara, fie ca pedepseste. Toti cetatenii fiind egali în fata ei, acestia pot accede în mod egal la toate demnitatile, posturile si functiile publice, dupa competenta si fara alta diferenta decât aceea a virtutilor si talentelor lor.
7. Nimeni nu poate fi acuzat, arestat sau retinut decât în cazurile determinate de lege si dupa formele pe care aceasta le prescrie. Cei care solicita, dau, executa sau fac sa fie executate ordine arbitrare trebuie pedepsiti; dar oricare cetatean citat sau sechestrat în virtutea legii trebuie sa se supuna pe loc; altfel se face vinovat de împotrivire.
8. Legea nu trebuie sa stabileasca decât pedepse strict si vadit necesare si nimeni nu poate fi pedepsit decât în virtutea unei legi elaborate si promulgate anterior delictului si legal aplicate.
9. Orice persoana este presupusa nevinovata pâna când i se dovedeste vinovatia; daca se considera arestarea sa ca indispensabila, orice masura abuziva de constrângere pentru a aresta acea persoana trebuie sa fie aspru reprimata de lege.
10. Nimeni nu trebuie urmarit pentru opiniile sale, fie ele religioase, cu conditia ca manifestarea lor sa nu tulbure ordinea publica stabilita de Lege.
11. Liberul schimb al gândurilor si opiniilor este unul din drepturile cele mai importante ale omului: orice cetatean poate deci vorbi, scrie si tipari liber, cu conditia sa raspunda când abuzeaza de aceasta libertate în cazurile stabilite de lege.
12. Asigurarea drepturilor Omului si Cetateanului necesita o forta publica; aceasta forta este deci instituita în beneficiul tuturor, si nu pentru folosul individual al celor carora ea le este încredintata.
13. O contributie generala este indispensabila pentru întretinerea fortei publice si pentru cheltuielile administratiei de stat; aceasta contributie trebuie repartizata în mod egal între cetatenii, în functie de resursele fiecaruia.
14. Toti cetatenii au dreptul sa determine, ei însisi prin reprezentantii lor, necesitatea contributiei publice, sa consimta liber la aceasta, sa urmareasca felul în care este folosita, si sa stabileasca valoarea cotelor-parti, materia supusa impozitului, perceperea si durata ei.
15. Societatea are dreptul sa ceara socoteala oricarui functionar public asupra cârmuirii sale.
16. O societate în care nu este asigurata exercitarea drepturilor omului si nici realizata separarea puterilor nu este o societate constituita.
17. Proprietatea este un drept inalienabil si sfânt, de care nimeni nu poate fi privat daca nu o pretinde necesitatea publica legal constatata si aceasta în conditiile unei despagubiri corecte si prealabile.

Sursa: "Francmasoneria - o noua viziune asupra istoriei lumii civilizate", vol.1, Autori Radu Comanescu si Emilian M. Dobrescu













Document Info


Accesari: 2598
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )