Institutii internationale
Deplasarea internationala a vehiculelor rutiere, de la biciclete la camioane, nu ar fi posibila fara conventii internationale. Traficul peste granita a existat întotdeauna si unele moduri de reglementare a acestuia trebuie sa existe deoarece fiecare tara are reguli diferite în ceea ce priveste constructia, utilizarea si traficul. Trei conventii au o anumita influenta în transportul international rutier din prezent:
1 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Conventia Internationala privitoare la Traficul Motorizat, Paris, 1926. Aceasta a fost înlocuita de:
2 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Congresul Natiunilor Unite despre Transportul Rutier si Motorizat, Geneva, 1949 (Conventia de la Geneva)
3 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Conventia de Trafic Rutier, Viena, 1968. Aceasta a reactualizat Conventiile anterioare si a intrat în vigoare în Marea Britanie la sfârsitul anului 1981.
Optzeci si opt de tari au semnat Conventia de la Geneva si peste 30 sunt parti contractante la Conventia de la Viena.
2. COMISIA ECONOMICĂ PENTRU EUROPA (ECE)
Comisia Economica pentru Europa (ECE) a fost creata de catre Natiunile Unite în martie 1947 cu scopul de a:
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; genera si îmbunatati cooperarea economica;
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; întari relatiile economice între membrele sale si între ele si alte tari.
Exista un segment regional al Natiunilor Unite (unul din patru în întreaga lume) care este folosit pentru promovarea comertului international, cooperarii stiintifice si tehnologice, alcatuirea politici care are ca scop dezvoltarea pe termen lung si pentru îmbunatatirea mediului înconjurator. În general se discuta zonele de dezvoltare care nu sunt controversate politic. ECE are un numar de membri de aproximativ 34 de tari, cuprinzând atât natiunile Europei de Est si de Vest, Canada si Statele Unite. Secretariatul sau îsi are sediul la Geneva.
ECE a jucat un rol important în sprijinirea dezvoltarii transportului international rutier nu numai în Europa, ci si mult mai departe. Accesul sau poate fi observat în faptul ca multe tari ne-europene au semnat conventiile sub prevederile speciale ale Natiunilor Unite, de exemplu, TIR, conteinere, etc.
Activitatile Comisiei sunt initiate si supravegheate de diferite Comitete alcatuite din reprezentanti ai Guvernelor membre - de obicei demnitari - care atrag participarea organizatiilor internationale specializate. Unul dintre aceste comitete este Comitetul de Transport Intern.
De când ECE a devenit un organism coordonator pentru transportul rutier, el a avut doar partial succes în aducerea altor moduri de transport sub "aripa" sa. Aceasta s-a întâmplat mai ales din motive istorice.
Conventiile de transport pe calea ferata, desi acum parte a ECE, intra înca în atributiile Oficiului Central de Transport International de la Berna desi multe dintre conventiile transportului rutier, pe calea ferata si ale transportului naval intern merg în paralel. Încercarile unei conventii de transport combinat, incluzând marea, prin Organizatia Maritima Internationala (IMO), au esuat desi au fost facute în continuare încercari de catre Agentia Natiunilor Unite de Comert si Dezvoltare (UNOTAD) în 1980 si a fost stabilita Conventia Multimodala; desi vor mai fi probabil multi ani pâna se va pune în aplicare.
3. COMITETUL DE TRANSPORT INTERN (ITC)
Comitetul de Transport Intern (ITC), la formarea sa în 1947, se ocupa cu reconstructia sistemelor de transport existente în Europa; în 1950 s-a concentrat asupra cooperarii între modurile de transport, si de atunci preocuparea sa principala a fost cu privire la o serie de masuri care sa faciliteze circulatia bunurilor peste frontiere, solutionarea problemelor acute ce provin din cresterea rapida a transportului, de exemplu, siguranta drumurilor, regulamentele de trafic rutier, semnele de circulatie si problemele de mediu înconjurator incluzând transportul bunurilor periculoase. De asemeni s-a dat atentie noilor tehnici de deplasare, incluzând folosirea conteinerelor si a serviciilor de transport rutier si pe calea ferata.
Pentru a îl ajuta în munca sa, Comitetul de Transport Intern a stabilit Echipe de Lucru pentru transportul rutier, pe cale ferata si transportul naval intern si ele sunt împuternicite sa faca recomandari direct Guvernelor.
Echipa de Lucru pentru transportul rutier a fost deosebit de activa si munca ei include:
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; dezvoltarea unui sistem de artere majore de trafic european (sistemul soselelor E) cu design si specificari unitare (Conventia AGR);
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Conventia asupra Contractului Transportarii Rutiere Internationale a Marfurilor (CMR);
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; acordul Conventiei TIR care simplifica formalitatile vamale în asa fel încât vagoanele de marfa sigilate de ofiterii vamali din tara de plecare pot trece frontierele fara a fi inspectat continutul lor;
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; acordul asupra unui sistem unitar de semne de circulatie, semnale si marcaje (general acceptate în întreaga lume);
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; acordul asupra a peste 47 de reglementari ale standardelor de performanta pentru vehiculele motorizate si echipamentul lor, etc, pentru a îmbunatati siguranta drumului, a reduce poluarea aerului si zgomotul (cu avantaje suplimentare în comertul international de vehicule, echipamente si segmente);
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; recomandari care contribuie la siguranta drumurilor prin stabilirea unui minim de cerinte pentru emiterea si validarea permiselor de conducere (carnetelor), a continutului examenelor auto; instructiuni de siguranta a drumurilor, si prevederea orelor de lucru ale soferilor de vehicule comerciale din transportul rutier international (APC si AETR) desi ultima este acum aliniata orelor soferilor din Uniunea Europeana;
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; acordul asupra conditiilor pentru traficul european international al produselor alimentare perisabile (ATP);
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; adoptarea unui acord european privitor la transportul international de bunuri periculoase (chimicale, pesticide si explozive) pe sosea (ADR);
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; promovarea procedurilor, marimilor standard ale echipamentului si procedurilor vamale adecvate pentru a sprijini folosirea formelor combinate de transport, de exemplu, conteinere, paleti
Echipele de Lucru pentru calea ferata si transportul naval intern sunt active în proiecte similare si rolul lor se va continua cu transportul rutier pentru a îmbunatati capacitatea si calitatea serviciilor si mijloacelor de transport.
4. ACORDUL EUROPEAN PRIVIND PRINCIPALELOR ARTERE DE TRAFIC INTERNAŢIONAL (AGR)
Conventia adopta un sistem de numerotare international pentru o retea de drumuri mergând nord-sud si vest-est. El include drumuri intermediare localizate între drumurile de referinta si drumurile ramificate, de legatura. Fiecarui drum din retea i se da un numar E.
Conventia stabileste standarde tehnice la care trebuie construite soselele.
Odata ce sistemul de numerotare va fi complet adoptat, va fi posibil sa urmezi principalele rute dupa numerotarea lor de drum E, de-a lungul Europei. Standardul drumurilor trebuie sa fie la minimum delimitat în Conventie.
5. CONGRESUL EUROPEAN AL MINIsTRILOR DE TRANSPORTURI (ECMT)
ECMT cuprinde reprezentanti din 31 de tari, dupa cum urmeaza:
Austria* Finlanda* Lituania Republica Slovaca
Belgia* Franta* Luxemburg* Slovenia
Bulgaria Germania* Moldova Spania*
Bosnia-Herzegovina Grecia* Olanda* Suedia*
Croatia Ungaria Norvegia Elvetia
Republica Ceha Irlanda* Polonia Turcia
Danemarca* Italia* Portugalia* Marea Britanie*
Estonia Letonia România
*State membre ale UE.
Albania si Marocul au statut de observator si exista si sase membri asociati.
ECMT este de proportii mai mari decât UE, dar nu atât de larg cum este ECE. El îsi are originea în Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) si îsi are sediul la Paris. Treizeci si una de natiuni europene sunt membre, iar SUA, Canada si Japonia sunt asociate - termenii sai principali de referinta sunt:
1. &nb 626b16g sp; sa ia toate masurile necesare pentru atingerea la nivel general sau regional a maximei utilizari a celei mai rationale dezvoltari a transportului european intern de importanta internationala;
2. &nb 626b16g sp; sa coordoneze si sa promoveze activitatile organizatiilor internationale care se ocupa cu transportul european intern, luând în considerare lucrul autoritatilor internationale din acest domeniu.
Ministrii Transporturilor se întâlnesc regulat. Discutiile lor se concentreaza asupra subiectelor netehnice care au un oarecare interes politic continuator al acestor natiuni occidentale. Multe dintre discutii abordeaza subiecte care au fost deja parcurse în cadrul Uniunii Europene si al ECE. În 1974, ECMT a pornit un sistem experimental de permise - Cota ECMT - acestea sunt permise de drum lung si vor fi abordate mai târziu.
Pe lânga aceasta, Ministrii au mai fost responsabili de unele liberalizari în deplasarea camioanelor peste granitele internationale, de exemplu, scutirea de cerintele de acces a vehiculelor de marfuri, care nu depasesc în greutate sase tone.
PCQ A.1.
Comisia de Transport Intern este o comisie specializata supravegheata de care din urmatoarele Institutii Internationale?
A. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Congresul European al Ministrilor de Transporturi;
B. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Comitetul Economic pentru Europa;
C. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Uniunea Europeana;
D. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Departamentul de Transporturi.
PCQ A.2.
Conventia AGR stabileste:
A. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; un sistem care sa controleze importarea produsului agricol;
B. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; un sistem care sa controleze transportul bunurilor periculoase;
C. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; un sistem de numerotare pentru retelele de drumuri;
D. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; un sistem care sa controleze comertul cu Grecia.
PCQ A.3
Careia din urmatoarele reguli va trebui sa se conformeze un vehicul de bunuri cu greutate mare ce transporta produse alimentare perisabile de la Londra în Italia?
A. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Conventiei ATP;
B. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Acordului ADR;
C. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Conventiei AGR;
D. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Conventiei APC.
6. UNIUNEA EUROPEANĂ (UE)
Termenul de "Piata Comuna" a fost initial folosit cu referire la Comunitatea Economica Europeana (EEC) care s-a format în Martie 1957 când sase tari - Franta, Germania de Vest, Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg - au semnat Tratatul de la Roma. În plus, aceleasi tari conduc, de asemeni, doua alte Comunitati. Una, Comunitatea Europeana de Carbune si Fier (ECSC), ce a fost stabilita în 1952. Cealalta, Comunitatea Europeana de Energie Atomica (Euratom), a fost infiintata în 1958.
Fiecare dintre aceste trei Comunitati este înca, din punct de vedere legal, separata. Tratatele internationale care le-au stabilit difera în multe privinte importante. Dar principalele aranjamente institutionale stabilite în fiecare Comunitate au fuzionat în 1967. Consiliul de Ministri si Comisia Europeana din Bruxelles, de exemplu, exercita functii similare în fiecare Comunitate.
În 1972 Marea Britanie, Danemarca si Republica Irlanda s-au alaturat Comunitatii. În 1981 a fost inclusa Grecia si în 1986 au aderat Spania si Portugalia, iar în ianuarie 1995 s-au alaturat Austria, Suedia si Finlanda, rezultând cele 15 State Membre actuale.
Semnarea Tratatului de la Maastricht a condus la schimbarea numelui, pentru cele mai multe scopuri, din Comunitatea Europeana în Uniunea Europeana.
Posibile largiri ulterioare ale UE
1 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Catre sfârsitul anului 1994 Norvegia a tinut un referendum în care norvegienii au votat împotriva aderarii la UE la 1 ianuarie 1995.
2 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Dupa cum la 1 ianuarie 1995, UE a mai primit sase cereri oficiale pentru aderare. Acestea erau din partea Ciprului, Ungariei, Maltei, Poloniei, Elvetiei si Turciei.
3 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; 10 tari ale Europei Centrale si de Est au cerut de asemenea sa se alature.
Relatia dintre UE si alte anumite teritorii independente ale Europei
1 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Insulele Canalului Mânecii sunt incluse în UE pentru scopuri vamale, dar nu din ratiuni legate de TVA. Ele fac parte din Marea Britanie pentru scopuri statistice, asadar sistemul Intrastat se aplica comertului dintre Insulele Canalului Mânecii si Statele Membre altele decât Marea Britanie.
Când se importa din Insulele Canalului Mânecii este necesara o completa declaratie de import SAD pentru bunuri restrictionate sau bunuri ce sunt supuse taxelor vamale. O declaratie de export nu este necesara, cu exceptie pentru bunurile restrictionate supuse autorizatiilor de export.
Calatorii din Insulele Canalului Mânecii nu sunt tratati ca pasageri UE si au dreptul la reduceri de taxe non-UE.
Asadar, cecuri fiscale pot fi transportate afara, în bagajul lor.
2 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Insula Man este considerata parte a UE pentru scopuri de vama, TVA si impozite. Asadar, comertul între Insula Man si Statele Membre, altele decât Marea Britanie, se supune includerii în sistemul Intrastat.
3 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Andora (care se afla în Pirinei, marginita de Franta si Spania) ramâne în afara UE pentru scopuri de TVA, impozite si pentru scopuri statistice, dar pentru scopuri vamale este parte a UE.
4 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Insulele Baleare si Insulele Canare (care sunt provincii spaniole) sunt parte a UE pentru scopuri vamale. Insulele Baleare sunt de asemeni parte a UE pentru scopuri TVA, impozite si pentru scopuri statistice.
5 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Departamentele franceze de peste mari (Guyana Franceza, Guadelupe, Martinique si Reunion) sunt parte a UE pentru scopuri vamale, dar excluse pentru TVA, impozite si statistici.
6 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Gibraltarul este subiect al celor mai multe legislatii ale UE, desi este exclus pentru scopuri vamale, TVA, pentru scopuri de impozite si statistici.
7 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Madeira si Azore (care sunt administrate de Portugalia) sunt parte a UE pentru scopuri vamale, statistice, TVA si impozite.
8 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Monaco (care este un principat de drept) pentru regulamentele vamale poate fi considerat un district francez. Principalele diferente exista în înregistrarea si reglementarea companiilor.
9 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; San Marino (care este o mica republica înconjurata de Italia) se considera a fi parte a UE pentru scopuri vamale, statistice si de impozite.
10 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Statul-oras Vatican (care este independent de Italia) este exclus din UE pentru toate scopurile vamale, TVA, de impozite si statistice.
6.1 &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; ACTIVITĂŢI PRINCIPALE
Principalele activitati ale Uniunii Europene, dupa cum au fost stabilite în Tratatul de la Roma, sunt:
1. &nb 626b16g sp; eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative din comertul dintre tarile membre;
2. &nb 626b16g sp; stabilirea unui tarif comun împotriva importurilor din afara Uniunii Europene si a unei politici comerciale comune fata de nemembri;
3. &nb 626b16g sp; abolirea impedimentelor în calea deplasarii libere a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalului între tarile membre;
4. &nb 626b16g sp; stabilirea unor politici comune pentru agricultura si transport;
5. &nb 626b16g sp; masuri pentru prevenirea denaturarii competitiei în cadrul Uniunii Europene;
6. &nb 626b16g sp; asocierea altor tari si a teritoriilor de peste mari, sub jurisdictie de membri, cu Uniunea Europeana .
Dupa cum arata si aceste obiective, Uniunea s-a dorit a fi mai mult decât doar o uniune vamala si, de asemeni, ceva mai mult decât o piata comuna. Dar obiectivele Uniunii erau limitate la domeniul activitatii economice. Nu a existat nici o încercare de a actiona comun în afacerile politice si sociale, cu atât mai putin o angajare de creare a unei uniuni politice.
Implicatiile parteneriatului s-au extins totusi mult mai larg decât obiectivele stabilite. Preambulul la Tratatul de la Roma din Martie 1957 a început prin exprimarea hotarârii semnatarilor în a "stabili bazele pentru o apropiere chiar mai strânsa între popoarele europene". Fondatorii Uniunii Europene au sperat ca o baza pentru o mai apropiata dezvoltare politica va decurge din comunitatea economica - ca se va dezvolta un grad mai mare de unitate politica.
Comisia Europeana de la Bruxelles a exercitat putine puteri de initiativa independente de la începutul anilor '60 când activitatile sale au provocat opunerea Generalului de Gaulle. În plus, câtiva ani mai târziu, Guvernele membre au cazut de-acord în mod oficial ca ele pot actiona numai cu consimtamântul unanim al tuturor membrilor în orice problema în care un Guvern considera ca interesele vitale nationale sunt în joc (cunoscut drept veto sau "Compromisul de la Luxemburg").
Totusi aparitia "Actului European Singular" a eliminat eficient veto-ul. Uniunea are, în cele mai multe domenii, introdus un sistem al unei majoritati calificate sa voteze. În acest sistem Marea Britanie, Franta, Germania si Italia au 10 voturi fiecare, Spania are 8 voturi, Belgia, Grecia, Olanda si Portugalia au câte 5 voturi fiecare, Danemarca, Irlanda si Finlanda au 3 voturi fiecare, Luxemburg are 2 voturi, Austria si Suedia au 4 voturi fiecare.
Numarul total de voturi disponibile de acordat este de 87. Pentru a sustine o anumita propunere prin procedura legislativa, cel care propune trebuie sa capete sprijinul a 61 de voturi. Asadar, pentru intentia de a bloca o anumita propunere, 27 de voturi (87 - 27 = 60 doar) vor trebui sa fie înregistrate. Totusi, destul de recent, s-a cazut de acord asupra unui compromis lasând la dispozitia statelor în dezacord 23 de voturi pentru a amâna deciziile în problemele deosebit de controversate pentru o "perioada rezonabila", dupa care celelalte state membre vor putea sa forteze luarea unei decizii finale prin majoritate simpla.
Trebuie retinut, totusi, ca votul majoritatii calificate nu se aplica în privinta problemelor fiscale, a problemelor referitoare la libera miscare a persoanelor sau a problemelor referitoare la drepturile si interesele persoanelor angajate, toate acestea necesitând unanimitatea în Consiliul de Ministri.
Institutiile Uniunii Europene
Responsabilitatea pentru îndeplinirea scopurilor Uniunii Europene este legata de patru institutii:
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Consiliul de Ministri
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Comisia Europeana
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Parlamentul European (Adunarea)
- &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Curtea Europeana de Justitie.
6.2.1. &nb 626b16g sp; Consiliul de Ministri
Acesta este organul care ia toate deciziile majore.
Este singura institutie a Comunitatii care reprezinta direct Guvernele nationale ale membrelor individuale. Este alcatuit din câte un Ministru din fiecare tara membra - Ministrul de Externe nominalizat - dar alti Ministri vor lua parte în locul sau când sunt în discutie probleme specializate ca agricultura, transportul sau finantele. Fiecare stat membru îsi asuma presedintia Consiliului cu schimbul, la fiecare sase luni. Întâlnirile se tin în mod normal la Bruxelles.
Toate deciziile de baza ale Comunitatii se iau de catre Consiliu. Conform Tratatului, Consiliul poate actiona prin simpla majoritate în probleme minore sau prin vot partinitor (majoritate calificata) în problemele mai importante. Unanimitatea fiind necesara doar în anumite probleme specificate.
Pentru sustinerea Consiliului în pregatirea lui pentru luarea deciziilor la întâlnirile sale exista un Comitet al Reprezentantilor Permanenti ai Statelor Membre, cunoscut drept COREPER. Alcatuirea acestui Comitet difera în functie de diferite subiecte si membrii sai sunt, în general, angajati civili reprezentând Statele Membre. Consiliul stabileste îndatoririle si puterile acestui Comitet.
6.2.2. &nb 626b16g sp; Comisia Europeana
Acest organism poate fi privit ca serviciul civil al Comunitatii. Este alcatuit din 21 de Comisari inclusiv Presedintele Uniunii Europene, care se ocupa de 23 de Directorate de Comisie. Acesti Comisari sunt numiti prin acordul între Guvernele membre pe un termen de patru ani, si sunt obligati prin Tratatul de la Roma sa actioneze în interesele generale ale Uniunii - complet independent de interese nationale sau particulare. Ei sunt raspunzatori doar în fata Parlamentului European.
Rolul Comisiei este format din patru parti :
1. &nb 626b16g sp; sa initieze întreaga actiune a Comunitatii prin pregatirea si prezentarea de propuneri pentru legislatia Comunitatii. Aceste propuneri sunt rezultate ca urmare a consultarilor cu departamentele guvernamentale si alte organizatii, cum ar fi asociatiile patronale si sindicatele, din Statele Membre;
2. &nb 626b16g sp; sa conduca propunerile sale în cadrul Consiliului (care le poate modifica doar prin vot unanim);
3. &nb 626b16g sp; sa se asigure ca tratatele europene si legislatia secundara (directive, regulamente, etc.) sunt aplicate si respectate asa cum trebuie;
4. &nb 626b16g sp; sa administreze si sa aplice regulile obisnuite.
Desi Comisia actioneaza colectiv, fiecare Comisar are în atributii o zona de o anumita responsabilitate - cum ar fi agricultura, transportul sau politica de concurenta. Ei sunt sprijiniti de o echipa considerabila. Sediul Comisiei este în Bruxelles.
Întreaga Comisie trebuie sa demisioneze daca Parlamentul European introduce o motiune de cenzura asupra sa printr-o majoritate de doua treimi. Ca urmare a scandalului referitor la emiterea contractelor, întreaga Comisie, la initiativa proprie, a demisionat în 1999.
6.2.3. &nb 626b16g sp; Parlamentul European (Adunarea)
Acesta nu este un Parlament asa cum stim noi, ci o Adunare, alcatuita din 626 membri alesi din Statele Membre (câte 87 din Franta, Italia si Marea Britanie, 99 din Germania, 64 din Spania, 31 din Olanda, câte 25 din Belgia, Grecia si Portugalia, 22 din Suedia, 21 din Austria, câte 16 din Danemarca si Finlanda, 15 din Irlanda si sase din Luxemburg).
sedintele se desfasoara la Strasbourg. Când se întâlnesc, membrii se grupeaza, nu în grupuri nationale, ci în grupari politice multinationale. Parlamentului European îi lipseste orice putere legislativa. El este responsabil de aprobarea Bugetului Uniunii. El îsi poate exercita influenta si chiar un oarecare control asupra Comisiei. Poate pune întrebari, propune schimbari la legislatia obligatorie, dezbate probleme majore ale Uniunii, sa se astepte sa fie consultata de catre Comisie, si - daca doreste - poate introduce o motiune de cenzura asupra Comisiei, printr-o majoritate de doua treimi (ceea ce ar conduce, conform Tratatului, la demisionarea Comisiei).
Puterile ei, totusi, au crescut. Conform Actului Unic European procedura curenta de consultare cu Parlamentul European a fost în unele cazuri înlocuita cu o procedura de cooperare. Aceasta nu acopera, de fapt, propuneri care deriva din capitolul de transport al tratatului. Aceste noi proceduri implica doua interpretari si sunt proiectate sa dea mai multa greutate Parlamentului. Procedura ar putea, daca nu ar fi tratata cu atentie, sa aiba ca rezultat încetinirea progresarii Parlamentului prin inactivitate în decursul a 90 de zile. Totusi, de vreme ce mecanismul a fost introdus ca o garantie a participarii Parlamentului la procesul legislativ al Consiliului, probabil ca MEP va folosi anumite îngradiri. Exista un curent de opinie tot mai larg ca Parlamentul, ca singurul organism ales în mod direct, ar trebui sa fie forumul suprem de legislatie.
Puterile parlamentului au fost mai departe sporite de prevederile Tratatului de la Maastricht.
6.2.4. &nb 626b16g sp; Curtea Europeana de Justitie (ECJ)
Acest organism este alcatuit din 15 judecatori numiti pentru o perioada de sase ani, în mod normal amplasat în Luxembourg. Este complet independent de alte institutii ale Comunitatii.
Are autoritatea exclusiva de a da hotarâri preliminare asupra interpretarii tratatelor UE si interpretarii si validitatii tuturor deciziilor Comunitatii, actiunilor ei sau regulamentelor administrative. Curtile nationale pot trimite direct întrebari de acest gen.
Cele trei tipuri principale de jurisdictii exercitate de catre Curte sunt:
1. &nb 626b16g sp; sa verifice legalitatea actelor Consiliului si ale Comisiei în urma unei solicitari din partea unui Stat Membru, a Consiliului, a Comisiei, a Parlamentului sau din partea unui individ, daca actul o sau îl priveste;
2. &nb 626b16g sp; sa audieze cazuri privitoare la esecul unui Stat Membru de a se supune obligatiilor Legii Comunitatii. Aceste cazuri pot fi aduse de un alt Stat Membru, de catre Parlament, sau de catre Comisie; si
3. &nb 626b16g sp; sa interpreteze legile Comunitatii.
Deciziile sale sunt aplicate de curtile din tara în cauza. Nu exista drept de apel.
Curtea Europeana de Justitie nu are nici o sanctiune pe care sa o poata folosi împotriva guvernelor si institutiilor care aleg sa-i ignore hotarârile. Cu toate acestea organismele în cauza respecta invariabil hotarârile Curtii pentru ca nefacând astfel ar însemna sa loveasca în inima Uniunii.
În afara de aceste patru institutii principale ale Uniunii, mai sunt multe altele.
6.2.5. &nb 626b16g sp; Curtea de Prima Importanta a Comunitatilor Europene (CFI)
Aceasta Curte, selectata din cele 15 membre, se reuneste într-o camera de trei pâna la cinci judecatori, în Luxemburg. A fost inaugurata în 1989, conform unei prevederi facute în Actul Unic European, la solicitarea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene (ECJ), datorita volumului de lucru ce crestea în mod constant.
CFI reduce numarul de cazuri care se prezinta în fata ECJ si, în probleme complexe cum ar fi legea concurentei, care necesita o examinare îndelungata, stabileste faptele, lasând ECJ sa decida exclusiv în chestiunile de legislatie.
CFI are, de asemeni, propriul rol pozitiv. Întâi, sa analizeze disputele dintre Comunitate si propriile ei oficialitati sau staffuri si în al doilea rând în actiunile de recenzie juridica. În oricare din aceste doua cazuri, acolo unde se înainteaza apel împotriva unui punct de legislatie pe motive de:
&nb 626b16g sp; i. &nb 626b16g sp; lipsa de competenta a CF;
încalcari ale legilor comunitatii de catre CFI; sau
încalcarea procedurii;
se face trimitere catre ECJ, care fie va da o judecata finala, fie va remite cazul catre CFI care va fi îngradita prin decizia ECJ în punctele de legislatie.
6.2.6. &nb 626b16g sp; Curtea Revizorilor Contabili
Curtea Revizorilor Contabili are 15 membri numiti prin decizie unanima de catre Consiliu si are responsabilitatea de a revizui conturile Comunitatii si ale organismelor Comunitatii. Ea examineaza conturile pentru a se asigura ca venitul si cheltuielile au fost înregistrate în mod corect si legal, verifica daca managementul financiar a fost temeinic si raporteaza înapoi institutiilor Comunitatii.
6.2.7. &nb 626b16g sp; Comitetul Economic si Social (ECOSOC)
Acesta este alcatuit din reprezentanti ai organizatiilor patronale si ai sindicatelor, alaturi de alti experti selectionati din Statele Membre si, conform Tratatului, trebuie sa fie consultat de catre Consiliu si Comisie înainte de a actiona în anumite zone de politica economica si sociala. Ei analizeaza si raporteaza asupra tuturor propunerilor Uniunii care au un impact social sau economic.
6.2.8. &nb 626b16g sp; Banca de Investitii
Aceasta este condusa de catre un consiliu de conducere alcatuit din Ministrii de Finante ai Statelor Membre. Scopul sau este sa suplimenteze pietele de capital existente prin împrumutarea de bani, la taxe comerciale, proiectelor de dezvoltare în regiunile mai putin dezvoltate ale Uniunii Europene, alaturi de alte proiecte care sunt de interes comun sau vor ajuta la dezvoltarea Comunitatii si care sunt prea mari ca amploare pentru a fi finantate prin mijloacele existente. Capitalul propriu al Bancii este asigurat partial de catre Statele Membre care subscriu si partial prin împrumuturi de pe pietele nationale.
6.2.9. &nb 626b16g sp; Fondul de Dezvoltare
Acesta primeste contributii din partea Statelor Membre de la care sunt cedate pentru foste colonii si pentru alte tari de peste mari, care au relatii speciale cu Comunitatea.
Fondul Social
Acesta asigura sprijin industriilor, firmelor si regiunilor când perspectivele de angajare sunt afectate de functionarea politicii Comunitatii. Finantarea provine de la Bugetele nationale si din veniturile Comunitatii si se îndreapta în special catre programele de recalificare si readaptare (pentru a înlesni mobilitatea fortei de munca). Fondul este administrat de catre Comisie, sustinut de comitet reprezentativ al guvernelor, sindicate si asociatii patronale.
Fondul pentru Consiliere Agricola si de Garantie
Acesta este principalul instrument al politicii agricole a Uniunii. Ei implementeaza aranjamentele de sustinere a preturilor si asigura finantare pentru îmbunatatirea si reforma structurii agriculturii. În prezent Fondul justifica cele mai multe din cheltuielile Comunitatii.
PCQ A.4
Care dintre urmatoarele grupe de tari sunt toate membre ale Uniunii Europene?
A. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Danemarca, Belgia, Austria, Islanda;
B. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Irlanda, Elvetia, Portugalia, Grecia;
C. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Olanda, Irlanda, Norvegia, Spania;
D. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Portugalia, Luxemburg, Grecia, Irlanda.
PCQ A.5
Conform Actului Unic European câte voturi trebuiesc întocmite pentru a atinge o majoritate "calificata"?
A. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp;
B. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp;
C. &nb 626b16g sp;
D. &nb 626b16g sp; % din tarile care voteaza.
PCQ A.6
Membrii careia din urmatoarele Institutii ale Comunitatii reprezinta interesele Guvernelor nationale?
A. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Consiliul de Ministri;
B. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Comisia;
C. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Curtea de Justitie;
D. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; Adunarea.
PCQ A.7
Întreaga Comisie este obligata sa demisioneze daca Parlamentul European introduce o motiune de cenzura asupra ei printr-o majoritate de:
A. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; peste 50%;
B. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; peste 60%;
C. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; cel putin trei patrimi;
D. &nb 626b16g sp; &nb 626b16g sp; doua treimi.
6.3. CUM SE ALCĂTUIESC LEGILE COMUNITĂŢII EUROPENE
Tratatul de la Roma prevede cadrul general al legislatiei Uniunii Europene. Dar multe dintre articolele Tratatului doar formuleaza obiectivele generale. Detaliile au fost lasate pentru a fi prelucrate mai târziu. Procesul de prelucrare a acestor detalii trebuie sa fie realizat în interiorul domeniului obiectivelor originale si a competentelor. Orice trece de aceste limite nu va fi în vigoare si, în consecinta, invalid.
Foarte pe scurt, procesul prin care aceste detalii sunt lamurite si devin legi este urmatorul:
· &nb 626b16g sp; Responsabilitatea initial apartine Comisiei, desi primele imbolduri pot sa fi venit din partea Statelor Membre individuale. Pentru a începe, Comisia schiteaza de obicei un raport, analizând situatia prezenta si practica din fiecare tara membra, examinând mandatul de actiune al Comunitatii prevazut în Tratat, si stabilind o posibila abordare a Comunitatii;
· &nb 626b16g sp; Oficialitatile Comisiei vor avea apoi intense consultari cu departamentele guvernamentale, organismele reprezentative si alti diferiti experti din afara în tarile membre. Comisia va schita apoi un proiect al unei posibile legi sau directive politice.
6.4. Instrumentele legislative ale UNIUNII EUROPENE
Cele doua tipuri principale de instrumente legislative sunt:
1. &nb 626b16g sp; REGLEMENTĂRILE - sunt în totalitate legi obligatorii în toate Statele Membre fara interventia Parlamentelor Nationale. Acelea care cuprind chestiuni de transport pot fi aplicate vehiculelor atât în calatorii interne cât si în calatorii internationale. Proceduri si pedepse de constrângere sunt totusi legiferate de catre Statele Membre.
2. &nb 626b16g sp; DIRECTIVELE - sunt obligatorii doar în masura în care sa fie îndeplinite. Fiecare tara este lasata sa decida modul de atingere a rezultatului, care este cel mai potrivit în respectivele circumstante. În consecinta, Statul Membru trebuie sa initieze si sa puna în aplicare legile necesare.
Pe lânga aceste doua instrumente legislative majore mai sunt:
3. &nb 626b16g sp; Deciziile - care se ocupa de obicei cu probleme specifice la o scara mult mai mica decât Comunitatea ca întreg. Ele pot fi proiectate sa opreasca unele încalcari ale Tratatului sau sa autorizeze un anumit mod de actiune. Ele sunt obligatorii pentru toate Statele Membre carora le sunt adresate.
4. &nb 626b16g sp; Recomandari si pareri - care pot fi emise de catre Consiliu sau de catre Comisie si care nu sunt obligatorii.
7. POLITICA COMUNĂ DE TRANSPORTURI
Partea introductiva a acestor note a tratat organizarea administratiei UE, a facut o distinctie între legislatia comunitara primara si secundara si a descris relatia dintre reglementari, directive, decizii, recomandari si opinii. Scopul principal al acestei sectiuni este de a lega regulile si procedurile - în starea lor actuala - de progresul facut în stabilirea unei politici si strategii comune de transporturi, în special deoarece ea are efect asupra transportului rutier. Înainte de a dezvolta subiectul, merita totusi amintit obiectivul de baza care se afla în spatele masei de legislatie si de directive suplimentare si din care reies toate celelalte, si anume Articolul 2 al Tratatului de la Roma.
"Comunitatea, prin înfiintarea unei piete comune si armonizarea progresiva a politicilor economice ale statelor membre, va avea ca sarcina sa promoveze în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice, o extindere continua si echilibrata, o sporire a stabilitatii, o crestere accelerata a nivelului de trai si relatii mai strânse între statele membre care fac parte din ea."
Articolul 3 amplifica aceasta declarând ca, pentru scopurile din Articolul 2, activitatile Comunitatii vor include, printre altele:
a) &nb 626b16g sp; eliminarea între statele membre a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative legate de importul si exportul de marfuri;
b) &nb 626b16g sp; stabilirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune fata de alte tari;
c) &nb 626b16g sp; abolirea între statele membre a piedicilor în calea libertatii de miscare a persoanelor, serviciilor, marfurilor si a capitalului;
d) &nb 626b16g sp; adoptarea unei politici comune în sfera transporturilor;
e) &nb 626b16g sp; înfiintarea unui sistem care sa asigure ca, concurenta pe piata comuna sa nu fie distorsionata;
f) &nb 626b16g sp; armonizarea legilor statelor membre în masura necesara pentru buna functionare a pietei comune.
Sectiunile ulterioare ale Tratatului de la Roma, Articolele 74-84, se aplica direct transporturilor cu prevederi specifice privitoare la:
a) &nb 626b16g sp; interzicerea discriminarii între transportatori pe criterii de nationalitate (Articolul 76);
b) &nb 626b16g sp; parametri pentru acceptabilitatea unor subventii pentru transporturi, de exemplu, pentru a înlesni coordonarea sau pentru a sprijini un serviciu public (Articolul 77);
c) &nb 626b16g sp; interzicerea discriminarii de catre transportatori pe criterii de tara de origine sau destinatie a bunurilor (Articolul 79);
d) &nb 626b16g sp; interzicerea ratelor sau conditiilor care implica orice sprijin sau protectie pentru o anumita întreprindere comerciala (Articolul 80);
e) &nb 626b16g sp; reducerea formalitatilor de frontiera (Articolul 81);
f) &nb 626b16g sp; numirea unui comitet consultativ de experti în transporturi care sa consilieze Comisia - "Comitetul de Transporturi".
În plus fata de cele de mai sus, prevederile Tratatului de la Roma sunt legate de:
a) &nb 626b16g sp; regulile concurentei (Articolele 85-90);
b) &nb 626b16g sp; politicile fiscale (Articolele 95-99);
c) &nb 626b16g sp; armonizarea legislatiei (Articolele 100-102)
care se aplica în transporturi.
7.1 APLICAREA LEGISLAŢIEI EU
Legislatia primara de mai sus este dublata de un volum crescând de legislatie secundara care cuprinde de la amplificarea chestiunilor de politica majore pâna la cele mai minutioase detalii, de exemplu, Directiva 70/388 referitoare la armonizarea legilor statelor membre privitoare la mijloacele auditive de avertizare pentru vehicule cu motor si Directiva 71/127 care se ocupa de oglinzile retrovizoare! Cel mai succint studiu al acestei legislatii serveste, totusi, la eliminarea unei idei gresite obisnuite, si anume ca politicile de transporturi UE se aplica numai la acei transportatori din Marea Britanie care îsi trimit vehiculele în strainatate. Nici ca ar putea fi mai departe de adevar.
7.2. POLITICA COMUNA DE TRASNPORTURI
Conceptul atragator încastrat în textul Tratatului de la Roma, el însusi, de "o politica comuna în sfera transporturilor" nu a fost pe deplin realizat. Din 1958 încoace s-au întocmit mai multe planuri generale, însa pâna în prezent nici unul nu a fost acceptabil pentru toate Statele Membre.
La o întrunire din iunie 1988, ministrii transporturilor din UE au cazut de acord sa se renunte la legitimatiile de transport rutier international. Sistemul de legitimatii a fost înlocuit de un sistem de "autorizatii comunitare".
Liberalizarea transporturilor rutiere ar trebui sa ajute pe transportatorii existenti sa-si sporeasca marjele de profit înlesnindu-le sa ridice încarcaturi de livrat în timpul unei curse/pe drum si pentru cursa de înapoiere si permitând în acelasi timp ca noi întreprinderi inovatoare sa patrunda pe piata.
7.3 AUTORIZAŢII COMUNITARE
Din ianuarie 1993, toate cerintele bilaterale si multilaterale pentru legitimatii în cadrul Comunitatii au fost înlocuite cu un sistem de autorizatii comunitare. În Marea Britanie, în cadrul acestui sistem, toti posesorii de legitimatii standard pentru transportatori în regim international sunt emise în mod automat cu o autorizatie comunitara care trebuie pastrata la sediul transportatorului. În plus, transportatorului i se da un exemplar certificat din autorizatia pentru toate vehiculele autorizate pe legitimatia transportatorului profesionist. Un exemplar certificat trebuie tinut la bordul fiecarui vehicul care pleaca în cursa în alte tari membre UE.
7.4 ACORDUL SCHENGEN
Acest acord - care face parte din dreptul international si nu dreptul european - a fost semnat de noua tari:
Austria Grecia Olanda
Belgia Italia Portugalia
Germania Luxemburg Spania
Are ca obiectiv eliminarea birocratiei de la frontiere si abolirea verificarilor de pasapoarte, de controale de imigrare si toate formalitatile de frontiere interne.
Totusi, pentru a suplini relaxarea granitelor interne, au fost întocmite masuri menite sa mentina un nivel ridicat de securitate al granitelor externe, pentru a împiedica intrarea teroristilor, a traficantilor de droguri si a imigrantilor ilegali în tarile Schengen (botezate în mod practic "Schengenland").
Sistemul de Informatii Schengen (SIS) este un sistem de procesare de date pus la punct în mod special de catre Acordul Schengen pentru a sprijini politia în verificarea datelor referitoare la oricine trece frontierele externe. SIS consta dintr-o fisa centrala amplasata în Strasbourg si o retea de fise nationale în fiecare din statele Schengen. Autoritatile, inclusiv agentiile vamale si birourile diplomatice, pot folosi sistemul pentru a obtine informatii referitoare la persoane si la obiecte precum arme sau droguri. Acest acord va avea ca rezultat o cooperare sporita între politie si sistemul juridic, o simplificare a procedurilor de extradare si armonizarea politicilor referitoare la activitatile teroriste. În caz de urgenta, acordul permite repunerea în vigoare a controlului de frontiera intern.
Turistii din statele care nu apartin Acordului Schengen si care intra în Schengenland se împart în trei grupuri: nu-UE, UE dar nu Schengen, si Schengen. Turistii britanici se pot astepta sa li se verifice pasaportul la sosire, dar o data intrat în Schengenland, un turist dintr-o tara terta poate circula liber. De exemplu, la sosirea în Amsterdam, un turist va trebui sa îsi prezinte pasaportul pentru control si apoi nu va mai fi controlat daca calatoreste pe sosea, cale ferata sau pe calea aerului la Roma sau Madrid.
7.5 ARMONIZAREA TAXELOR
O reglementare comunitara permite statelor membre sa perceapa taxe pentru utilizarea retelelor lor de autostrazi. Aceasta reglementare fixeaza de asemenea taxe anuale si cere Comisiei sa faca un raport pâna la 31 decembrie 1998 (1999) despre un regim armonizat bazat pe teritorialitate.
7.6. GREUTĂŢI sI DIMENSIUNI
Greutati si dimensiuni ale vehiculelor comerciale
Exista o directiva pentru armonizarea greutatilor si dimensiunilor maxime ale vehiculelor comerciale, nu numai cu scopuri de exploatare, ci pur si simplu pentru a simplifica cerintele din punctul de vedere al fabricatiei.
7.7 TESTAREA VEHICULELOR
Testarea starii tehnico-legale a vehiculelor cu motor
Consiliul de Ministri a aprobat o directiva menita sa armonizeze sistemele de verificare si este acum în curs de implementare în statele membre. Marea Britanie deja se conformeaza în liniile principale, însa se vor mai face doua-trei amendamente minore la încarcarea vehiculului si testarea lui.
7.8 CONTROLUL PIEŢEI
Sistem de monitorizare a pietelor de transporturi de marfa rutier, feroviar si fluvial între statele membre
Statele membre au în vedere un sistem de monitorizare a pietei transporturilor cu scopul de a avea un mijloc de interventie în vreun moment de criza majora pe piata.
7.9 REGIUNEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ/EUREOPAN ECONOMIC AREA (EEA)
Acordul Regiunii Economice Europene care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994 extinde propriu-zis piata UE liberalizata în Norvegia si Islanda. Desi Elvetia a respins participarea ca membra în EEA, s-a hotarât sa i se acorde Elvetiei toate avantajele comerciale ale EEA în afara de cumul întreg.
Acordul EEA va întari relatiile comerciale si economice dintre UE si tarile EFTA. Ei reglementeaza libera circulatie a marfurilor, serviciilor, a capitalului si a persoanelor si decide în chestiuni de concurenta si subventii de stat. Are ca scop si o cooperare sporita în "politicile laterale" precum protectia mediului, cercetare si dezvoltare.
EEA le va înlesni companiilor britanice relatiile comerciale pe pietele EFTA.
7.10. COMITETUL REGIUNILOR
A fost înfiintat de catre Tratatul de la Maastricht si numit în ianuarie 1994. Are ca scop sa ofere celor implicati în afacerile regiunilor UE o cale mai formala de a emite opinii în public despre noile propuneri legislative la nivel de Comunitate sau alte documente.
Comitetul e format din reprezentanti ai autoritatilor locale si regionale din fiecare stat membru (33 în total din Austria, Finlanda si Suedia).
Comitetul este împartit în opt organisme, cunoscute sub numele de "comisii", fiecare ocupându-se de o anumita parte a legislatiei. Comitetul este consultat de catre comisie referitor la chestiuni precum învatamântul, cultura de tineret, sanatate, energie trans-europeana, retele de transporturi si de telecomunicatii. (De asemenea, în chestiuni precum agricultura, libera circulatie, legislatia sociala si probleme ecologice - unde trebuie consultat ECOSOC. Comitetul poate emite de asemenea o opinie daca este de parere ca sunt implicate interese specifice regionale.) În plus, are dreptul de a emite o opinie de "Initiativa Proprie" în orice ocazie în care considera potrivit sa o faca.
Dupa ce se redacteaza o opinie si este aprobata de catre membrii care functioneaza în comisia relevanta, ea este prezentata în plen pentru un vot final.
O data aprobata, ea este înaintata atât Consiliului de Ministri cât si Comisiei Europene, care poate accepta, respinge sau pur si simplu ignora recomandarile pe care le contine, dupa cum considera potrivit.
Desi Comitetul Regiunilor pretinde statutul unei institutii UE, rolul sau este pur consultativ.
PCQA.8
La primele ore din 11 decembrie 1991 sefii UE care s-au întrunit la Maastricht au cazut de acord asupra textului unui Tratat asupra Uniunii Europene si asupra Uniunii Economice si Monetare si protocoalelor aferente.
Acordul extindea actiunea UE în zone anterior ne-vizate si are consecinte profunde pentru viitorul economic si politic al comunitatii si al locuitorilor ei. În Marea Britanie, discutiile continua înca referitor la aspectele discutate la Maastricht, adica o moneda unica europeana.
Acordul include:
- &nb 626b16g sp; întruniri inter-guvernamentale;
- &nb 626b16g sp; subventii;
- &nb 626b16g sp; cetatenie;
- &nb 626b16g sp; politicile Parlamentului European;
- &nb 626b16g sp; acordul social;
- &nb 626b16g sp; controlul bugetar si multe altele.
Un rezumat al acordului emis în 1992 de catre Comisie se gaseste în Anexa A.
Test recapitulativ
INSTITUŢII INTERNAŢIONALE
A.1 CEMT este raspunzator de o oarecare liberalizare în circulatia vehiculelor de marfa de o si sub o anumita greutate peste granite internationale. Acea greutate bruta este:
A. &nb 626b16g sp; 3,5 tone;
B. &nb 626b16g sp; 5 tone;
C. 6 tone;
D. 7,5 tone.
A.2 Comitetul de Transport Continental face parte din:
A. &nb 626b16g sp; CEE;
B. &nb 626b16g sp; CEMT;
C. UE;
D. UITR.
A.3 CMR se ocupa de:
A. &nb 626b16g sp; Asigurari;
B. &nb 626b16g sp; Conditii de transport;
C. Legitimatii;
D. Permise de conducere.
A.4 Care dintre urmatoarele nu a fost o activitate principala a UE, conform celor stipulate în Tratatul de la Roma?
A. &nb 626b16g sp; Stabilirea unei politici comune pentru transporturi;
B. &nb 626b16g sp; Eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative;
C. Stabilirea unui tarif comun contra importurilor din afara Uniunii Europene;
D. Stabilirea unei actiuni comune în afacerile politice si sociale.
A.5 Orice lege UE referitoare la politicile economice si sociale trebuie sa treaca prin:
A. &nb 626b16g sp; Banca de investitii;
B. &nb 626b16g sp; Comitetul Economico-Social;
C. Curtea de Justitie;
D. Curtea Drepturilor Omului.
A.6 Instrumentul legislativ al UE care impune legi într-un stat membru fara sa mai fie nevoie de vreo actiune aditionala din partea parlamentului statului respectiv se numeste o:
A. &nb 626b16g sp; Reglementare;
B. &nb 626b16g sp; Decizie;
C. Recomandare;
E. &nb 626b16g sp; Directiva.
|
