TROMBELE MARINE

TROMBELE MARINE

Īn afara de tornade, exista si alte entitati meteorologice care prezinta aspectul turbionar al

unei tornade (trombele marine, turbioanele de nisip si zapada). Īnsa ele sunt, de regula, mai putin

periculoase decāt tornadele, sunt interesante din punct de vedere stiintific si īn multe cazuri,

neobisnuite, ca fenomen.

Tromba marina este o coloana de aer care se formeaza deasupra 737r174h apei, se īnvārte rapid si are

caractersiticile unei tornade. Aceste trombe iau nastere si se deplaseaza deasupra unui rāu, lac sau

ocean, īnsa cea mai mare parte dintre ele se deosebesc de tornade, prin structura si ciclul lor.

Trombele marine sunt īn general mai putin intense decāt tornadele si, īn principiu, ele īsi

pierd structura trecānd de pe suprafata apei, pe suprafata terestra. Pentru a se forma aceste trombe nu

necesita īn mod obligatoriu pentru a se forma un nor Cb matur, īnsa pot apare frecvent dintr-un nor

Cu congestus, care este, sau nu, īnsotit de precipitatii.

Trombele marine sunt īntālnite frecvent īn M. Mediterana si uneori īn Oc. Atlantic si sunt

mai putin numeroase īn M. Neagra si M. Mānecii.

Durata unei trombe marine

- Primele semne vizibile ale formarii turbionului unei trombe marine este, de obicei, o ,,pata

neagra", sau mai multe ,,pete", la suprafata apei. Daca exista mai multe pete, una din ele devine

,,pata principala". Emisiunile fumegānde produse, īncepānd din altitudine, demonstreaza ca aceste

,,pete negre", care sunt variatii ale valurilor de suprafata, sunt generate de rotatia vāntului impusa de

coloana de aer, care atārna deasupra ,,petei". Īn cele din urma, tromba apare ca o mica protuberanta

formata la baza norului. Aceasta parte vizibila a ,,tubei" se formeaza datorita condensarii vaporilor

de apa si nu, pentru ca apa de la suprafata marii se ridica īn aer. Apa nu se ridica decāt la partea

inferioara a tubei, īn aproprierea suprafetei marii si, poarta denumirea de ,,tufa" ,,tufisul") trombei.

Acest fenomen de antrenare a apei este distinct de cel de formare vizibila a ,,tubei". Uneori aceste

spirale apar la suprafata apei.

- Etapa urmatoare de evolutie a trombei marine īncepe atunci cānd viteza vāntului depaseste

pragul critic (80 km/h; >22 m/s). Acum, ,,tuba" coboara trimitānd un nor īntunecat īnsotit de stropi

pāna la cātiva metri deasupra suprafetei apei, apoi acesta se īngroasa, se īnclina si īncepe sa se

deplaseze deasupra suprafetei apei. Īn acelasi timp, ,,tuba" se dezvolta si viteza ei de rotatie creste.

Īn general, īnaltimea trombelor marine este de 300-700 m dar poate atinge si 1500 m. Diametrul

pālniei poate ajunge pāna la cca 50 m. Īn structura tubei se observa mari variatii si adesea se nasc

mai multe trombe marine, unele, alaturi de altele.

- Dupa ce atinge stadiul de maturitate, tromba marina degenereaza, atunci cānd este invadata

cu aer mai rece. Īn acest caz, miscarea īn spirala si tuba, dispar, iar tromba se dezmembreaza.

Durata unei trombe marine din Europa oscileaza īntre 2 si 20 minute si, īn medie, 4 minute,

īnsa, anumite observatii mentioneaza si o durata de 45 minute. Tromba marina este un fenomen de

temut pentru marinari, care este evitat, deoarece prezinta un pericol pentru ambarcatiuni, cauzānd,

totodata, dificultati respiratorii si, chiar, spargerea timpanelor.

Cāteva cazuri de trombe marine īn Europa

Īn ziua de 11 septembrie 1970, tromba din Golful Venetiei a rasturnat un vapor cu 60 de

pasageri, facānd 36 de victime. Observatiile asupra trombelor din M. Mediterana au aratat ca, desi

sunt mai numeroase, ele au un caracter mai putin dramatic. Trebuiesc amintite: tromba din 22

octombrie 1977, la sud de Almeria (īn M. Alboran - Spania); tromba de la mijlocul lunii octombrie

1986, la sud de coasta spaniola, care a durat 45 minute; tromba produsa īntre Ins. Elba si Capul

Corsica (din Franta) īn ziua de 17 septembrie 1999; tromba dintre Sardinia si Ins. Baleare, din 26

noiembrie 1985. Asemenea trombe mediteraneene pot fi, uneori, multiple. Astfel īn ziua de 20

aprilie 1990 s-au observat 9 trombe marine īntre Porquerolles si Cap Ferrat (Franta), iar īn ziua de

18 aprilie 1974, s-au observat 11 trombe marine īntr-un interval de 45 minute, aproape de insulele

Levantului, unele din ele deplasāndu-se īn sens anticiclonic. Īn Oc. Atlantic, observatiile asupra

trombelor sunt mai putin frecvente: printre ele se numara tromba venita din vest-sud-vest, care s-a

apropriat de gura fluviului Tejo (Lisabona) īn ziua de 27 martie 1958. Īn M. Mānecii, acest fenomen

este mai putin frecvent. Totusi, īn ziua de 16 iulie 1973 s-au observat mai multe trombe pe coasta

vestica a Pen. Contentin (Franta).