Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CIORBĂ DE SALATĂ VERDE

Retete culinare




CIORBĂ DE SALATĂ VERDE

In Transilvania ciorba de salata verde se potriveste cam de Sarbatoarea Maialului si se complica cu mii de chestii neasteptate (ca si mâncarea de andive în "Taverne des Italiens").




Asta înseamna doar ca radacina e subtire si cam plata si trebuie sprijinita,

* 1 kg salata verde 0,5 1 zer de la brânza de vaci

* 200 ml lapte prins 4 oua

. 100 g slanina afumata 100 ml smântâna

* 100 g cârnat afumat capatâna mica usturoi

l ceapa mica 1 morcov

l lingurita boia verdeata: marar, leustean, patrunjel

2 linguri untdelemn 25 g faina

sare

* Se spala bine salata, se taie marunt "pestisori"

Se taie cârnatul cât mai marunt

Se rade ceapa mare si morcovul

Se pun toate la fiert pe foc mic în 2 1 apa clocotita

Se rade si ceapa mica

Se rumeneste faina într-o eratita, la foc mic, amestecând mereu

* Se ia de pe foc, se amesteca bine cu untdelemnul si ceapa mica rasa, pâna devine un sos subtire

Se taie slanina feliute mici si subtiri

Se pune la prajit într-o tigaita

Când s-a rumenit peste tot se scoate într-o farfurioara

Se bat isteric 3 oua

Se pun la prajit în grasimea de slanina - omleta trebuie rumenita bine pe ambele parti



. Se taie omleta, întâi feliute si apoi patratele
* Se piseaza usturoiul, se freaca cu paprica

Daca a fiert ciorba 45 minute se pun si faina cu ceapa si untdelemnul, si slanina prajita, si omleta, si paprica cu usturoi, amestecând de câteva ori, pâna se omogenizeaza

Ciorba mai fierbe un sfert de ora, timp în care se bate oul cu smântâna, laptele acru si zerul

* Se toaca verdeata

* Se drege ciorba cu ale laptelui, lasând-o înca un pic pe foc, sa nu se raceasca - amestecând lenes - dar nici sa clocoteasca iar nu-i bine

Se ia de pe foc la primul semn de fierbere, se adauga verdeata, se potriveste de sare

Desi constienti (uneori!) de binefacerile vitaminelor din vegetale - mai ales primavara - ardelenii nu accepta totusi sa n-aiba trup mâncarea (teorie pe care o extind în multe: beau rachiuri de 60 grade - drept pentru care în cea mai mare parte din Transilvania vinul e doar apa chioara - femeia trebuie sa aiba carne deasa si multa pe ea, ca "sa ai pe ce pune mâna" - altfel e "o târa hidoasa").

Nu uit o întâmplare din Ohaba mea natala: primesc de la Comandantul Cousteau prin '91, chiar de Rusalii - înca se juca pe "Dealul Maial" sub Arminden o sticla de coniac scoasa chiar din privnitele castelului Cognac; doispe ani vechime, dop înfundat cu presa de turtit masini, praf si urme de pânza de paianjen tot arsenalul!

Unchiul Aurel, Dumnezeu sa-l ierte, gaseste sticla, se repede bucuros - n-o sa-i uit niciodata zâmbetul încântat - o desface, dracu* stie cum, si, înainte ca eu sa pot reactiona, duce butelca la gura si scurge jumatate pe gât. Se opreste, o priveste uluit, apoi, vadit dezamagit, mi-o întinde. "Degeaba ai laudat-o atât, nu-i asa tare!"

Ridicarea Armindenului, secventa ceremonia/d a Pomului de Mai reprezinta nasterea simbolica a zeului vegetatiei, înlocuit de un arbore taiat (sacrificat) din padure, împodobit de ceata feciorilor la date calendaristice diferite (Sângeorz, Arminden, Ispas sau Rusalii).

Ceata de feciori taie cel mai falnic copac din codrul proaspat înfrunzit si îl ridica în centrul satului (la biserica, între hotare, în tarina, la stâna, pe pasunile vitelor).

Transportul butucului din padure, de la locul mortii la locul ridicarii (renasterii) se realizeaza, conform traditiei, pe o teleguta trasa de boi sau de feciori.

Uneori, "mortul" este purtat pe umerii feciorilor, O grija deosebita se acorda "gâtatului" sau împodobirii Armindenului: Trunchiul copacului curatat de coaja si de ramuri pâna la vârf, unde se lasa câteva crengute, sa aminteasca de tineretea copacului. Pe cioturile din lemn si în cuiele batute în trunchi se agata cununile si "struturile" confectionate de fete din flori de câmp si de gradina, din spice de grâu si frunze verzi. La baza vârfului înfrunzit se leaga un prosop frumos împodobit, un colac si, adesea, o sticla de tuica, La momentul solemn al ridicarii (nasterii) pomului, care poate fi diferit,
de la sat la sat (dimineata, seara sau amiaza zilei de sarbatoare a zeului fitomorf), asista întreaga obste anuntata prin cunoscutul strigat peste sat: "Hai:dat! maaâ la ridicatu* Armindenului!" în explozia de bucurie a asistentei, feciorii formeaza un cerc în jurul "zeului" si petrec, din mâna în mâna, o sticla de palinca în directia acelor de ceasornic si a mersului aparent al Soarelui pe bolta cerului, de la rasarit la apus.

Petrecerea, ospatul si buna dispozitie se continua în sat, la joc, si în cimitir, la mesele mosilor (mortilor). Armindenul împodobit vegheaza, de la înaltimea sa de zeu, holdele si turmele de vite, îndeparteaza furtunile si grindinile, precum si vrajitoarele care încearca sa fure rodul semanaturilor si laptele vitelor,

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an)










Document Info


Accesari: 559
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )