Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ANALIZA EHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR FOND DE RULMENT, NECESAR DE FOND DE RULMENT, TREZORERIE NETA SI CAPACITATE DE AUTOFINANTARE

economie




ANALIZA EHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA INDICATORILOR FOND DE RULMENT, NECESAR DE FOND DE RULMENT, TREZORERIE NETĂ sI CAPACITATE DE AUTOFINANŢARE


3.1. EVOLUŢIA INDICATORILOR DE EGHILIBRU FINANCIAR


Structura bilantului contabil se aproprie foarte mult de o prezentare functionala a datelor, īn detrimentul unei prezentari patrimoniale. De aceea, pentru adaptarea datelor contabile la criteriile care permit o analiza patrimoniala, este necesara o tratare prealabila a datelor contabile. Īn acest sens, sunt utile detalierile care se fac īn anexa la bilant privind termenul de lichiditate a activului īn special a creantelor din active imobilizate si din active circulante si termenul de exigibilitate al pasivului, īndeosebi a datoriilor īntreprinderii. Īn urma regruparii posturilor de avctiv si de pasiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate, se ajunge la constructia     bilantului financiar.





Pentru a respecta cāt mai fidel criteriile de lichiditate si exigibilitate sunt necesare anumite corectii privind cele patru mari grupe ale bilantului financiar: activ imobilitat si activ circulant, īn activ si capitaluri permanente si datorii cu scadente mai mici de un an, īn pasiv.


Corectii referitoare la activul bilantului:


a)    Activ imobilizat net:

Diminuari ale activului imobilizat cu :

activele imobilizate fictive (cheltuieli de constituire);

imobilizarile financiare cu termen de lichiditate mai mic de un an, acestea fiind transferate īn grupa "Activ circulant net".

Majorari ale acivului imobilizat cu :

partea ctivelor circulante nete cu termen de lichiditate mai mare de un an. De exemplu, daca exista creante-clienti cu scadente mai mari de un an, acestea vor fi eliminate de la rubrica respectiva si transferate īn grupa "Activ imobilizat";

partea cheltuielilor īnregistrate īn avans (apartinānd grupei "Conturi de regularizare si asimilate - Activ" din bilantul contabil) avānd termenul de lichiditate mai mare de un an.




b)    Activ circulant net:

Diminuari ale activului circulant cu valoarea activelor circulante nete avānd termenul de lichiditate mai mare de un an;

Majorari ale activului circulant cu :

imobilizarile financiare cu termen de lichiditate sub un an;

o parte din cheltuielile constatate īn avans, din grupa " Conturi de regularizare si asimilate - Activ ", avānd termenul de lichiditate mai mic de un an.



Corectii referitoare la pasivul bilantului:

a) Capitaluri permanente :

Diminuari ale capitalurilor permanente cu :

valoarea activelor fictive (cheltuieli de constituire, prime privind rambursarea obligatiunilor);

parte din profitul net care urmeaza a fi repartizata ( daca se utilizeaza un bilant īnainte de repartizarea profitului );

Majorari ale capitalurilor permanente cu :

veniturile īnregistrate īn avans ( apartinānd grupei " Conturi de regularizare si asimilate - Pasiv " din bilantul contabil ) avānd termenul de exigibilitate mai mare de un an ;

soldul diferentelor de conversie stabilit ca diferenta īntre soldul contului "Diferente de conversie - Pasiv" si al contului " Diferente de conversie - Activ ". Daca acest sold este negativ, atunci el va diminua, cu valoarea corespunzatoare, capitalurile permanente.

b) Datoriile cu scadenta sub un an include :

datoriile de orice natura ( financiara, nefinanciara ) cu exigibilitate mai mica de un an. Aceasta impune delimitarea creditelor bancare curente ( datorii financiare cu scadenta sub un an ) din totalul datoriilor financiare;

provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reale mai mici de un an;

partea din rezultatul net distribuit sub forma de dividente;

venituri constante īn avans ( din grupa " Conturi de regularizare si asimilate - Pasiv " din bilantul contabil ), avānd termenul de exigibilitate mai mic de un an;











Bilantul financiar īn date curente

Tabel 3.1.1

Nr. Crt.

Indicatori


mii lei


mii lei


mii lei




Imobilizari necorporale







Imobilizari corporale







Imobilizari financiare







Utilizari permanente







Stocuri







Clienti







Alte creante pe termen scurt







Valori mobiliare de plasament







Utilizari temporare







Activ







Capitaluri propii







Provizioane pentru riscuri si cheltuieli







Datorii financiare pe termen lung







Resurse permanente







Furnizori







Alte datorii pe termen scurt







Credite de trezorerie







Resurse temporare







Pasiv







Fond de rulment financiar (rd.14-rd.4)







Fond de rulment propriu







Fond de rulment īmprumutat







Necesar de fond de rulment (rd.(9-8)-rd.(18-17))







NFR din exploatare







NFR din afara expl.







Trezoreria neta







Nota explicativa : Imobilizarile corporale au o valoare foarte mare īn anul 1999 datorita reevaluari imobilizarii efectuate īn anul 1999.

Exolutia indicatorilor echilibrului financiar īn date curente

Grafic 3.1.1


Grafic 3.1.2


Grafic 3.1.3




Capacitatea de autofinantare prin metoda aditionala

( īn date curente )

Tabel 3.1.3

Nr. Crt.

Indicatori


mii lei


mii lei


mii lei




Rezultatul net al exercitiului







Venituri din cesiunea elementelor de activ









Reluari asupra provizioanelor exceptionale







Reluari asupr prov. financiare







Valuarea net contabila a elementelor de activ cedate







Amortizari si provizioane exceptionale calculate







Amortizari si provizioane financiare calculate







Amortizari si provizioane de exploatare calculate







Capacitate de autofinantare (rd.1-2-3-4+5+6+7+8)





















Bilantul financiar īn date comparabile

Tabel 3.1.4

Nr. Crt.

Indicatori


mii lei


mii lei


mii lei




Imobilizari necorporale







Imobilizari corporale







Imobilizari financiare







Utilizari permanente







Stocuri







Clienti







Alte creante pe termen scurt







Valori mobiliare de plasament







Utilizari temporare







Activ







Capitaluri propii







Provizioane pentru riscuri si cheltuieli







Datorii financiare pe termen lung







Resurse permanente







Furnizori







Alte datorii pe termen scurt







Credite de trezorerie







Resurse temporare







Pasiv







Fond de rulment financiar (rd.14-rd.4)







Fond de rulment propriu







Fond de rulment īmprumutat







Necesar de fond de rulment (rd.(9-8)-rd.(18-17))







NFR din exploatare







NFR din afara expl.







Trezoreria neta












Evolutia indicatorilor echilibrului financiar īn date comparabile

Grafic 3.1.4


Grafic 3.1.5
















Capacitatea de autofinantare prin metoda aditionala

( īn date comparabile )

Tabel 3.1.6

Nr. Crt.

Indicatori


mii lei


mii lei


mii lei




Rezultatul net al exercitiului







Venituri din cesiunea elementelor de activ







Reluari asupra provizioanelor exceptionale







Reluari asupr prov. financiare







Valuarea net contabila a elementelor de activ cedate







Amortizari si provizioane exceptionale calculate







Amortizari si provizioane financiare calculate







Amortizari si provizioane de exploatare calculate







Capacitate de autofinantare (rd.1-2-3-4+5+6+7+8)







Grafic 3.1.6


Concluzii:


Fondul de rulment financiar īnregistreaza valori pozitive īn toti cei trei ani analizati. Acest lucru evidentiaza faptul ca capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune īn evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la īnfaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Acest indicator cunoaste urmatoarea evolutie: īn date curente creste cu 150.1% īn 1998 fata de 1997, si cu 37.1% īn 1999 fata de 1998, ceea ce īn date comparabile īnseamna o scadere cu 11.8% īn 1998 si cu 12.7% īn 1999. aceasta evolutie se datoreza evolutiei elementelor sale componente, si anume : utilizarile permanente si resursele permanente.

detin 49.8% din activ īn 1997, 32.4% īn 1998 si 63.9% īn 1999. Īn 1998 scad cu 62.3% fata de 1997, iar īn 1998 cresc cu 283% fata de 1998 (īn date comparabile).

reprezinta 80.6% din pasiv īn 1997, 84.7% īn 1998 si 90.1% īn 1999. Īn 1998 scad cu 39.2% fata de 1997, iar īn 1999 cresc cu 106.7% fata de 1998 (īn date comparabile).


Fondul de rulment financiar īmprumutat este egal cu zero īn 1997, 1998 si 1999, ceea ce īnseamna ca societatea comerciala Electroaparataj nu recurge la īndatorarea pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen scurt. Cu alte cuvinte, echilibrul financiar se realizeaza numai pe baza capitalurilor proprii.


Necesarul de fond de rulment prezinta valori pozitive īn cei trei ani analizati. Acest indicator creste īn date curente cu 82.2% īn 1998 si cu 17.2% īn 1999. Īn date comparabile īnsa, acest indicator scade cu 28.5% īn 1998 si cu 21.7% īn 1999. Elementele sale componente au urmatoarea structura :

Utilizarile temporare fara activele de trezorerie detin 44.7% īn 1997 , 48.8% īn 1998 si 24.1% īn 1999.

Resursele permanente fara pasivele de trezorerie detin 17.6% īn 1997, 15.3% īn 1998 si 9.8% īn 1999.

Necesarul de fond de rulment din exploatare este preponderent si evolueaza astfel: scade cu 26.3% īn 1998 fata de 1997 si cu 22% īn 1999 fata de 1998 īn date comparabile.


Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii are valori pozitive īn 1997 si 1999. Īn 1998 īnregistreaza o valoare negativa, semnificānd un surplus de resurse temporare īn raport cu utilizarile corespunzatoare generate de activitati din afara exploatarii.





Trezoreria neta īnregistreaza valori pozitive īn cei trei ani consecutivi analizati, ceea ce demonstreaza o rentabilitate economica ridicata a societatii comerciale Electroaparataj si posibilitea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru īntarirea pozitiei sale pe piata. Trezoreria neta pozitiva este rezultatul īntregului echilibru financiar al īntreprinderii, expresia desfasurari unei activitati eficiente.

Acest indicator creste atāt īn date curente cāt si īn date comparabile. Īn date comparabile, trezoreria neta se majoreaza cu 192.7% īn 1998 si cu 22.4% īn 1999.


Capacitatea de autofinantare este pozitiva īn cei trei ani analizati, si prezinta urmatoarea evolutie: scade cu 34.2% īn 1998 si creste cu 51.9% īn 1999 īn date comparabile. Valorile pozitive ale acestui indicator evidentiaza capacitatea īntreprinderii de a degaja resurse interne de finantare din propria sa activitate. Capacitatea de autofinantare permite: finantarea unor nevoi ale gestiunii interne, cresterea fondului de rulment, finantarea totala sau partiala a noilor investitii, rambursarea īmprumuturilor si remunerarea capitaluriulor investite. Prin marimea si structura sa capacitatea de autofinantare contribuie la mentinerea valorii īntreprinderii (prin componenta sa amortizari si provizioane) si constituie īn acelasi timp un factor de crestere (prin componenta sa rezultatul net).


Din cele prezentate mai sus se constata:

o finantare permaneta buna a societatii;

independenta financiara a societatii, aceasta neapelānd la credite pe termen mediu sau lung;

o solvabilitate generala buna, datoriile pe termen scurt ale societatii fiind acoperite integral de disponibilitati.


3.2 ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE EVOLUŢIA CIFREI DE AFACERI sI A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT


Analiza corelatiei dintre evolutia cifrei de afaceri si a necesarului de fond de rulment īsi propune sa cerceteze daca dezvoltarea cantitativa a activitatii este īnsotita de o dezvoltare calitativa a acesteia.

Latura cantitativa este exprimata prin cresterea cifrei de afaceri, iar cea calitativa prin cresterea capitalurilor proprii. Cheia de legatura dintre aceste doua aspecte este rezultatul, profitului obtinut din activitatea respectiva. Cu alte cuvinte, daca cresterea cifrei de afaceri conduce la cresterea profitului, care īncorporat īn capitalurile proprii duce la majorarea acestora din urma, putem spune ca dezvoltarea activitatii nu afecteaza īn mod negativ echilibrul economico-financiar al īntreprinderii ci dimpotriva duce la o crestere calitativa a activitatii.




Evolutia cifrei de afaceri si a necesarului de fond de rulment īn date curente


Tabel 3.2.1

Nr.

Crt.

Indicatori


mii lei


mii lei


mii lei




Cifra de afaceri







Necesar de fond de rulment







NFR din exploatare







NFR din afara exploatarii







Trezoreria neta







Ponderea NFR īn CA







Ponderea NFRe īn CA







Ponderea NFRae īn CA








Evolutia cifrei de afaceri si a necesarului de fond de rulment īn date comparabile


Tabel 3.2.2

Nr.

Crt.

Indicatori


mii lei


mii lei


mii lei




Cifra de afaceri







Necesar de fond de rulment







NFR din exploatarii







NFR din afara exploatarii







Trezoreria neta







Atāt din grafic cāt si din datele prezentate īn tabelele de mai sus se observa faptul ca necesarul de fond de rulment depinde de nivelul de activitate, adica evolueaza īn acelasi sens cu cifra de afaceri. Raportul dintre necesarul de fond de rulment si cifra de afaceri este relativ constant, avānd o rata de variatie care nu depaseste 6%.




Īn cazul societati comerciale Electroaparataj, cresterea cantitativa este īnsotita si de o crestere calitativa. Acivitatea genereaza trezorerie neta pozitiva īn trei ani consecutivi

demonstrāndu-si astfel rentabilitatea si eficienta, precum si echilibrul financiar de care se bucura īntreprinderea.


3.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA FLUXULUI DE NUMERAR


Toate operatiunile pe care īntreprinderea le realizeaza se regasesc imediat sau la termen sub forma fluxurilor de trezorerie. Mentinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o conditie necesara perenitatii īntreprinderii. O īntreprindere poate fi considerata viabila, numai daca activitatea sa degaja īn mod permanent trezorerie.

Trezoreira permite aprecierea performantelor īntreprinderii, avānd si un rol strategic, īn ceea ce priveste nivelul sau de formare cāt si modul de utilizare. Degajarea trezoreriei este dovada pozitiei strategice a īntreprinderii īn raport cu produsele sale, pietele sale, concurentii sai si constrāngerile exterioare. Aceasta pozitie strategica satisfacatoare genereaza importante fluxuri financiare care īi permit īntreprinderii procurarea capitalurilor externe, īn special de pe piata financiara sau plasarea excedentului de trezorerie.

De asemenea, trezoreria constituie un instrument de actiune la dispozitia conducatorilor īntreprinderii pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel, trezoreria poate fi utilizata, fie pentru achizitionarea echipamentelor indispensabile cresterilor interne, fie pentru procurarea titlurilor de participatie care vizeaza cresterea externa. Trezoreria constituie deci gajul flexibilitatii īntreprinderii.



















Flux de numerar īn date curente

Tabel 3.3.1

Nr. Crt.

Indicatori

1997 mii lei

1999 mii lei



Profit din exploatare





Amortizari si provizioane







Subventii de exploatare





Variatia stocurilor





Variatia creantelor





Variatia furnizorilor





Variatia clientilor creditori





Variatia altor datorii





Flux de numerar din activitatea de exploatare (rd. 1+2+3+4+5+6+7+8)





Investitii efectuate totale





Subventii pentru investitii





Flux de numerar din activitatea de investitii (rd.11-10)





Variatia creditorilor si īmprumuturilor





Venituri financiare





Cheltuieli financiare





Flux numerar din activitatea financiara (rd.13+14-15)





Variatia altor elemente de activ





Variatia altor elemente de pasiv





Flux numerar din alte activitati (rd.18-17)





Disponibilitati banestila īnceputul perioadei





Flux numerar net (rd.9+12+16+19)





Disponibilitati banesti la sfārsitul perioadei






Evolutia trezoreriei nete īn date curente

Grafic 3.3.1



Flux de numerar īn date comparabile

Tabel 3.3.2

Nr. Crt.

Indicatori

1997 mii lei

1999 mii lei



Profit din exploatare





Amortizari si provizioane





Subventii de exploatare





Variatia stocurilor





Variatia creantelor





Variatia furnizorilor





Variatia clientilor creditori





Variatia altor datorii





Flux de numerar din activitatea de exploatare (rd. 1+2+3+4+5+6+7+8)





Investitii efectuate totale





Subventii pentru investitii





Flux de numerar din activitatea de investitii (rd.11-10)





Variatia creditorilor si īmprumuturilor





Venituri financiare





Cheltuieli financiare





Flux numerar din activitatea financiara (rd.13+14-15)





Variatia altor elemente de activ





Variatia altor elemente de pasiv





Flux numerar din alte activitati (rd.18-17)





Disponibilitati banestila īnceputul perioadei





Flux numerar net (rd.9+12+16+19)





Disponibilitati banesti la sfārsitul perioadei





Evolutia trezoreriei nete īn date comparabile


Grafic 3.3.2



Nota: Valoarea disponibilitatilor banesti din tabloul fluxului de numerar īn date comparabile difera de valoarea din tabelul indicatorilor echilibrului economic datorita faptului ca īn primul caz anul de baza este 1997, iar īn al doilea caz anil de baza este 1998.


Tabloul fluxului de numerar īntocmit pe doua exercitii, este un instrument extrem de eficace īn analiza financiara a societatii comerciale, avānd rolul de a explica variatia trezoreriei (cash-flow).


Cash-flow-ul pozitiv semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, īn consecinta o īmbogatire a avtivului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietatii.




Din cash-flow-ul care are valoarea de 41,012,151,000 lei, 85%, respectiv 34,870,824,000 lei se datoreaza rentabilitatii activitatii, iar 15%, respectiv 6,141,327,000 lei reprezinta lichiditatii degajate de investitii.

Cash-flow-ul din investitii , 15% din totalul cash-flow, provine din:

variatia capitalului de lucru, care are valoarea - 11,002,464,000 lei si include : variatia stocurilor, variatia creantelor, variatia furnizorilor si variatia altor datorii.

variatia investitiilor, care are valoarea de 17,143,791,000 lei si cuprinde : vānzari si investitii.

Cash-flowl-ul din rentabilitatea avtivitatii, 85% din total cash-flow provine din profitul realizat. Cea mai mare parte a fluxului de numerar, 85% este generat de profitul activitatii, ceea ce dovedeste ca īnca o data rentabilitatea activitatii societatii comerciale Electroaparataj.




loading...








Document Info


Accesari: 5691
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )