Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

economie




ALTE DOCUMENTE

STATISTICA
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
NEGOCIEREA AFACERILOR
Definirea stiintei economice
ANALIZA CALITATII SENZORIALE A CAFELEI
SERVICII FINANCIAR-BANCARE
PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE
INFLATIA IN TARILE DEZVOLTATE
INVESTITIILE STRAINE DIRECTE IN ROMANIA
Intreprinderea de productie




ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI





MICHEL ALBERT


















CUPRINS



Introducere-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -------3


America is back-------- ----- ------ ----- ----- -------------4


America backwards America in regres----- ----- --------- ----- ----6


Celalalt capitalism-------- ----- ------ ----- ----- ---------7


Superioritatea economica a modelului renan----- ----- ----------8


Superioritatea sociala a modelului renan----- ----- ----- ----- -----9


Reculul modelului renan-------- ----- ------ -----------9


Concluzie-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -----10























INTRODUCERE


Putem spune cu adevarat, capitalismul a invins. Aceasta victorie a avut loc pe trei fronturi.

Primul front este unul comun format din doua tari: Anglia - reprezentata de Margret Thatcher - si Statele Unite - reprezentate de Ronan Reagan. Pe acest front s-a purtat o lupta interna impotriva interventionismului etaist, astfel s-a realizat prima revolutie conservatoare in materie de economie politica: revolutia statului minimal (mai putine impozite pentru cei bogati).

Al doilea front a fost unul unde capitalismul s-a confruntat cu comunismul. Principalii protagonisti ai acestei lupte au fost Statele Unite si Uniunea Sovietica.

Al treilea front este reprezentat de batalia de o suta de ore purtata in sudul Irakului, incheiata cu victoria Statelor Unite, sprijinite de 28 de tari (dintre care 8 musulmane) si sustinute, la ONU, chiar de URSS si de China comunista



Ii transforma complet geografia, impartind intregul nostru trecut in doua mari perioade:

inainte de aparitia capitalismului, cand toate tarile semanau cu ceea ce, in zilele noastre, poarta numele de Lumea a Treia.

capitalismul, unde este prezenta libera stabilire a preturilor pe piata si libera proprietate asupra mijloacelor de productie.

De asemenea, exista o impartire a tarilor in: tari capitaliste = tari dezvoltate si tari comuniste = tari subdezvoltate. Exista, desigur, saraci si in tarile capitaliste, dar acestia traiesc mult mai bine decat saracii din tarile comuniste.

Lista tarilor cuprinde:

America de Nord, inclusiv Mexicul si Chile

totalitatea tarilor Europei occidentale, indiferent daca fac parte din CEE (Comunitatea Economica Europeana) sau din AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb)

Capitalismul este departe de a fi omogen, el s-a diferentiat in doua mari modele ce se infrunta: modelul anglo-saxon si modelul germano-nipon.


Imigratia

Acest subiect il intereseaza in cea mai mare masura pe capitalisti pentru ca mana de lucru imigrata revine aproape intotdeauna mai ieftin, la rendament egal, decat mana de lucru nationala.

Statele Unite au devenit una dintre tarile din ce in ce mai deschise imigrarii, si mai ales aceleia de origine latino-americana. Dupa exemplul Statelor Unite, Anglia acorda cu usurinta un statut de cvasicetatenie indienilor si pakistanezilor imigrati.

Pe de cealalta parte, se stie ca Japonia este o tara inchisa, iar in Germania dreptul sangelui determina apartenenta la natiune.


Saracia

Saracia este una dintre acele probleme prin care tarile capitaliste se deosebesc cel mai profund unele de altele.Astfel, in Statele Unite si Japonia, unde cel sarac este considerat un ratat, un lenes, ba chiar un vinovat, nu s-a facut nici un pas important in aceasta privinta.In schimb, in Europa, unde cel sarac este considerat mai degraba victima decat vinovat.


Securitatea sociala

In Statele Unite, unde securitatea sociala este considerata ca favorizand lenea si lipsa de raspundere, acest domniu nu este foarte dezvoltat. Aceeasi directie inclina sa o abordeze si Anglia, desi aici exista Serviciul National de Sanatate.

In Japonia asigurarea sanatatii intra in atributiile intreprinderilor, desigur daca au destui bani pentru a-si permite. In Europa securitatea sociala este considerata drept o urmare fireasca a progresului ecnomic, ba chiar drept o institutie favorabila dezvoltarii economice.


Ierarhia salariilor

In timp ce in tarile europene alpine ierarhia salariilor este tinuta intre niste limite adesea foarte inguste, in Statele Unite si in Anglia aceasta este in general largita.


Fiscalitatea

In Germania si in Japonia economisirea este considerata o virtute nationala, pe care fiscalitatea o incurajeaza foarte mult. Dimpotriva, in Statele Unite si in Anglia fiscalitatea incurajeaza contractarea de datoriiDe aceea, de multi ani, Statele Unite si Anglia sunt finantate de Germania si Japonia.


Reglementarea

In Anglia si Statele Unite s-a observat ca, mai ales din cauza dezorganizarii transportului aerian si a falimentului caselor de economii, principalii beneficiari ai dereglementarii sunt avocatii. Numarul acestora il depaseste astazi pe cel al fermierilor.In schimb, Japonia si Germania sunt in totalitate pentru reglementare.


Banca sau bursa

Teoria liberala demonstreaza ca numai libertatea de miscare a capitalurilor total deschise concurentei poate asigura o repartizare optima a resurselor necesare dezvoltarii intreprinderilor. De aceea, intregul neocapitalism anglo-saxon se bazeaza pe inlocuirea bancii de catre bursa.Capitalismul tarilor alpine, cat si cel al Japoniei se bazeaza pe ideea total contrara.Exista insa si tari care ezita, cum ar fi Franta.


Puterea intr-o intreprindere

In modelul anglo-saxon, intreprinderea nu este privita decat ca o simpla marfa de care proprietarul si actionarul dispun in mod liber.

In schimb, in modelul germano-nipon, intreprinderea este privita ca o comunitate complexa in care puterile actionarului sunt contrabalansate de puterile managementului (un rol semnificativ il au banca si personalul).


Educatia si formarea profesionala

In modelul anglo-saxon, rolul intreprinderii este cat mai mic cu putinta pentru ca constituie o cheltuiala imediata facuta in vederea unui randament pe termen lung. De aceea, aici intreprinderea are rolul de a obtine profit.

In modelul germano-nipon, se fac eforturi de promovare profesionala a tuturor salariatilor in vederea asigurarii armoniei sociale si eficientei economice. De aceea, aici intreprinderea are rolul de a creea locuri de munca si de a sustine competitivitatea nationala.


Asigurarile

Modelul anglo-saxon priveste asigurarea ca o simpla activitate de piata. Modelul germano-nipon atrage atentia asupra importantei cadrului institutional in garantarea securitatii intreprinderilor si a persoanelor particulare.


AMERICA IS BACK


Gloria Americii era atat de mare dupa razboiul din Golf, incat putin a lipsit pentru a ne face sa uitam ca "revenirea Americii" fusese deviza si opera lui Ronan Reagan.

Si, totusi, America lui Reagan, cea de ieri, nu inceteaza sa straluceasca pretutindeni in lume, pana si la Pekin numele lui Reagan este cat se poate de familiar chinezilor obisnuiti. Chiar si in Europa de Vest curentul de gandire reaganian continua sa fie dominant, cu toate ca a incetat a mai fi astfel peste Atlantic

Dar aceasta victorie a curentului de gandire reaganian nu este altceva decat triumful unui contrasens, caci Europa, care se inselase, odinioara, intr-o atat de mare masura, supraestimand puterea economica a Uniunii Sovietice, greseste, acum, din nou, de data asta in ceea ce priveste America.

Cei zece ani care au precedat alegerea lui Ronan Reagan nu oferise Americii aproape nimic altceva decat un interminabil sir de esecuri pe plan international.

Existau insa esecuri si pe plan national: "visului american" ii luase locul "raul american", care afecta institutiile insesi, in primul rand dreptul, de pe urma caruia avocatii profitau din plin; absenteismul politic, traditional la americani s-a transformat in dezgust pur si simplu; o alta temelie a societatii americane era, in aceea perioada, pe punctul de a se prabusi - miscarea asociativa.

Reagan afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca America in prim-planul scenei internationale. In primul rand, America este prima putere militara a lumii si intelege, de acum inainte, sa demonstreze acest lucru, mai ales in fata hegemonismului sovietic. In aceeasi epoca, administratia Reagan isi multiplica actiunile politice si diplometice de sustinere a aliatilor Americii.

Din punct de vedere al politicii interne, echipa Reagan ii ridica in slavi pe intreprinzatori, denunta risipa statului federal si mai ales impozitul, acel impozit catastrofal ce descurajeaza initiativele si franeaza energiile Americii. Reagan a reformat in special dereglementand, reducand, adica, rolul statului. Exista un singur domeniu in care, dimpotriva, el a intarit puterea federala, oferind Americii un adevarat proiect prioritar pe termen lung: apararea.

In aceasta perioada apare din ce in ce mai des stagflatia, ce vine se demonstreze ca somajul si inflatia pot coexista.

Sunt intreprinse mai multe reforme spectaculoase: dereglementarea in sectorul petrolier, in cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al concurentei; simplificarea impozitului pe venit suprimand deducerile si reducand impozitele, in special pe cele mai ridicate; lupta impotriva inflatiei printr-un control sever al masei monetare, ceea ce a dus la o consecinta imediata: banii devin mai scumpi, imediat dolarul incepe sa creasca.

Insa aceasta "relansare" reaganiana,care va fascina pe multi detinatori ai puterii pe intreaga planeta, nu este un miracol economic comperabil cu acela cu care se poate mandri, de exemplu, RFG, Japonia ori Coreea de Sud. In cazul Statelor Unite jocul este, intr-o oarecare masura, masluit, daca avem in vedere ca aceasta tara beneficiaza de adevarate privilegii cum ar fi:

stocul de capital, pe care Statele Unite nu au incetata sa-l acumuleze de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si pana azi.

resursele naturale de care dispune America sunt printre cele mai importante de pe glob.

in materie de tehnologie, America are cei mai mari cercetatori, cei mai buni ingineri, cei mai dotati studenti, care vin sa lucreze in Statele Unite, aducand cu sine cel mai faimos capital: materia cenusie.

privilegiul monetar, caci dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale, fiind, de asemenea, si principala moneda de rezerva pe care o in magazineaza bancile centrale din majoritatea tarilor.

hegemonia culturala devine pe zi ce trece mai puternica, ca si cum americanizarea planetei ar fi un proces imposibil de stavilit. Aceasta hegemonie culturala se sprijina pe cel putin trei factori: limba, universitatiile si informarea in masa.

Problema care se pune, de fapt, este daca, sub Reagan, americanii au profitat - sau nu -, si in ce masura, de mostenirea lor; daca, altfel spus, au continuat sa o fructifice. La zece ani de la revenirea la gloria trecuta, multe lampioane au inceput sa se stinga in America. In spatele decorului si al orbitoarelor sunlights se ascunde, acum, o cu totul alta realitate.



AMERICA BACKWARDS

AMERICA IN REGRES


Regresul poate fi pus in evidenta prin multitudinea de probleme aparute in ultima perioada in America: o uzura din punct devedere fizic; o uzura din punct de vedre social (America se afla pe primul loc la criminalitatea si consumul de droguri); degradarea marilor orase americane - cele doua capitale se afla in stare de cvasifaliment; inchiderea, la sfarsitul anului 1990, de catre primarul New York-ului a tuturor toaletelor publice, a tuturor centrelor de tratare a toxicomenilor, precum si majoritatea centrelor de primire destinate celor fara adapost; multe din simbolurile puterii americane au trecut in mainile strainilor (Rockefeller Center, MCA sau CBS sunt in mana joponezilor; UNIROYAL a trecut sub controlul lui Michelin; doi dintre cei mai mari producatori americanide posturi de televiziune sunt.francezi si olandezi; cat despre teribilii golden boys ai perioadei Reagan, acestia se afla, in prezent, cu totii la faliment sau la inchisoare, insa cel mai mare faliment al tuturor timpurilor este acela al sutelor de case de economii si de credit.

Dualism intre saraci si bogati, dualism intre marile universitati si sistemul scolar aflat in ruina, dualism intre spitale sau clinici ultramoderne si o intreaga infrastructura sanitara pe cat de costisitoare, pe atat de invechita, dualism industrial intre industriile de varf ce depind de bugetul pentru aparare si celelalte sectoare.Acest dualism este efectul politicii ultraliberale a lui Reagan. Insa cel mai important rezultat al acetui liberalism este accentuarea distantei dintre bogati si saraci. In cursul ultimilor zece ani, numarul saracilor nu a scazut, ba chiar a inregistrat o usoara crestere, in vreme ce numarul milionarilor s-a triplat. Cat despre clasa de mijloc, faimoasa middle class care fusese mandria Americii si cel mai important factor al ei de stabilitate, ea isi vede efectivele diminuandu-se an de an. Din aceste motive, Statele Unite sunt vazute astazi ca o Lume a Treia plina de oameni bogati, in care notiunea de justitie este considerata subversiva si de-a dreptul indecenta, singurul ei inlocuitor acceptabil fiind "lupta impotriva saraciei" cu armele caritatii.

Participarea cetatenilor americani la alegeri este cea mai scazuta dintre toate democratiile occidentale, indiferent de nivelul alegerilor, rata absenteismului fiind de doua treimi din electorat.

In materie de educatie, situatia este aproape neverosimila, fireste, daca nu luam in considerare ciclul al treilea. Nu incape indoiala ca marile universitati americane, care practica o selectie dintre cele mai riguroase, se mentin la inaltimea propriei lor reputatii. Insa, in ceea ce priveste invatamantul primar si secundar, un sistem scolar submediocru, America se situeaza pe ultimul loc in randul tarilor industrializate (40% dintre tinerii americani care intra, la 18 ani, la colegiu recunosc ca nu stiu sa citeasca corect).

In ceea ce priveste industria americana, si aceasta se afla in regres. Singura obiectie ce ar putea fi adusa acestei constatari o constituie ponderea pe care o detine productia multinationalelor americane in strainatate (20% fata de numai 5% in cazul japonezilor), dar si aceasta a suferit o mare schimbare fata de acum un sfert de veac (Made in USA pe cale de disparitie).

In plus, cea mai mare parte din cele 18 milioane de locuri de munca nou create nu au fost in industrie, ci in sectorul tertiar, al serviciilor. In tot acest timp, industria pierde 2 milioane de locuri de munca si era confruntata cu deficite comerciale record.

Exact in momentul incheierii razboiului din Golf, concluzia Consiliului American al Competitivitatii era ca, pentru 15 din cele 94 de tehnologii-cheie, Statele Unite vor disparea, pana in 1995, de pe scena internationala. Ele nu mai sunt considerate cu adevarat competitive decat pentru 25 din cele 94 de tehnologii.

Exista cel putin cinci motive care explica acest recul industrial:

piata interna americana s-a ingustat;

dominatia tehnologica a Statelor Unite nu mai este un fapt indiscutabil si, de multe ori, inovatiile se fac adesea in strainatate ;

nivelul de calificare al muncitorilor americani a scazut simtitor;

bogatia acumulata in Statele Unite era, odinioara, atat de mare incat permitea realizarea unor performante de-a dreptul inimaginabile, precum debarcarea pe Luna.

metodele americane de management, care erau universal recunoscute si invidiate, nu mai sunt astazi cele mai eficiente.

Ceea ce ameninta cel mai serios America de dupa Reagan nu sunt, totusi, nici declinul industrial nici dualismul social, ci deficitele amenintatoare, fara precedent. La sfarsitul anului 1992, datoria statului fedral american atinsese suma inimaginabila de 3879 miliarde de dolari.

Nici in ceea ce priveste bugetul situatia nu este mai roz. Economistul Lester Thurow a propus urmatorul epitaf pentru Ronan Reagan: "Aici se odihneste omul care a condus intr-un timp record o mare putere de la statutul de creditor al intregii lumi la acela de debitor".

In ciuda tuturor acestor lucruri, presedintele nu are de gand sa accepte o marire a impozitelor sau o diminuare a cheltuielilor militare, congresul nici nu vrea sa auda de o modificare a cheltuielilor sociale, revenirea la o situatie de echilibru nu priveste viitorul imediat.


CELALALT CAPITALISM


Sistemul capitalist nu este 'unul si indivizibil', exista mai multe 'modele' ale economiei de piata ce coexista, iar sistemul american este pe departe de a fi cel mai bun dintre ele.

Un alt model de capitalism este modelul renan, care se intinde din nordul Europei pana in Elvetia si cu care se inrudeste, partial, si Japonia. Nici el nu este, fireste, lipsit cu totul de defecte, mai putine insa decat cel anglo-saxon.Pentru a face o paralela intre cele doua modele capitaliste, vom vedea care este locul pe care fiecare il atribuie bunurilor comerciale, pe de o parte, si bunurilor mixte, pe de alta parte. Bunurile comerciale ocupa in cadrul modelului neoamerican un loc mai important decat in modelul renan.

Religiile. In modelul renan ele functioneaza ca institutii necomerciale, in timp ce in Statele Unite sunt din ce in ce mai mult administrate ca institutii mixte.

Intreprinderea. In modelul neoamerican intreprinderea nu este altceva decat un bun comercial, iar in modelul renan ea este de natura mixta.

Salariile. In modelul neoamerican ele depind tot mai mult de conditiile aleatorii de piata, deci sunt comerciale, in vreme ce in modelul renan ele sunt stabilite in functie de factori straini de productivitatea salariului si sunt mixte.

Locuintele. Ele sunt in Statele Unite aproape in exclusivitate un bun comercial, in timp ce in tarile renane tin cel mai adesea de initiativa publica.

Transporturile urbane. Acestea sunt in Statele Unite bunuri comerciale. In modelul renan, transporturile urbane tind tot mai mult sa treaca din sfera bunurilor necomerciale in sfera celor mixte.

Mijloacele de informare in masa. In modelul renan, acestea tind tot mai mult spre bunuri mixte, iar in modelul neoamerican ele sunt prin traditie bunuri comerciale.

Invatamantul. Acesta, in ambele modele, se afla in toate cele trei categorii de bunuri, dar, in ceea ce priveste modelul american, se poate observa o usoara tendinta a invatamantului de a trece in sfera bunurilor camerciale.

Sectorul sanitar. Acesta se afla in toate cele trei categorii de bunuri, insa originalitatea modelului renan consta in faptul ca, in materie de sanatate si de invatamant, nu se manifesta o tendinta de reducere a rolului autoritatilor publice in avantajul sectorului de piata.

In Japonia grupurile industriale poseda propriile lor banci.

Formarea acestei comunitati industrial-financiare, trainice si relativ inchise, are cel putin trei urmari favorabile: 1) bancherii vor fi cat se poate de preocupati de dezvoltarea pe termen lung a intreprinderilor, acestia mizand pe factorul durata; 2) stabilirea principalilor actionari constituie un factor de securitate si de garantie pentru gestionari, ei putand, prin urmare, sa se dedice in exclusivitate administrarii intreprinderii, in loc sa fie nevoiti sa-si consume energia in interminabile combinatii juridice menite a-i proteja de luari sub control "neamicale"; aceasta nu inseamna ca ei pot comite greseli de gestiune fara teama de repercursiuni; 3) existenta unei retele de interese incrucisate foarte stransa si foarte greu de infiltrat din exterior face ca economia sa fie nu dirijata, ci coordonata in mod consensual de un numar restrans de persoane ce se cunosc si se frecventeaza regulat.



In concluzie, modelul renan continua sa fie, din punct de vedere financiar, inchis, dar solid.

Germania si Japonia au in comun o aceeasi constiinta acuta a propriei vulnerabilitati, "o tendinta de evitare a problemelor care ar putea produce sciziuni si pune sub semnul intrebarii consensul".

Influentate fiind de modelul germano-nipon, marile multinationale americane nu s-au supus noilor imperative ale termenului scurt care stau la originea evolutiei "neoamericane" a modelului anglo-saxon. IBM, ATT, General Motors sau McDonald's se feresc cat pot sa faca concesii economiei-cazino, in care oamenii sunt jucati la ruleta, acestia mizand pe stabilitate, cointeresare si chiar "coresponsabilitate".

Aceasta "coresponsabilitate" este deosebit de favorabila si pentru salariati (remunerarile salariatilor germani sunt printre cele mai ridicate si omogene din lume, acestia muncesc un timp mai scurt decat omologii lor americani si francezi - ceea ce duce la evitarea conflictelor sociale).

Cogestiunea presupune si pregatirea profesionala, adevarata bogatie a unei intreprinderi constituind-o calificarea si priceperea salariatilor ei. Aceasta este finantata masiv de catre intreprinderi si prin subvantii federale.

Economia sociala de piata constituie un ansamblu eterogen:

statul social este aparatorul protectiei sociale ;

curentul social-democrat este fondatorul participarii salariatilor la viata intreprinderii ;

gestiunea monetara este un pilon de sine statator al stabilitatii ;

bancile comerciale sunt angajate intr-o mare masura in finantarea pe termen lung a industriei;

interventionismul statului si dirijismul sunt condamnabile numai daca provoaca distorsiuni ale concurentei.


SUPERIORITATE ECONOMICA

A MODELULUI RENAN


Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Statele Unite dominau intreaga planeta, iar pentru Japonia si Germania se cunoaste pretul pe care ele a trebuit sa-l plateasca pentru faptul de a fi fost infrante. Insa, la 19 oct. 1987, cand un crash bursier zguduie pe neasteptate pietele financiare, Rezerva Federala, inainte de a actiona, a trebuit sa ceara permisiunea si sa aiba acordul Japoniei si Germaniei. Astfel, cele doua foste invinse, noile venite ale capitalismului renan au devenit, in mai putin de doua generatii, cei doi giganti economici ai lumii care concureaza direct vechea hegemonie americana.

Desi America continua sa se bucure de un adevarat privilegiu monetar, aceasta este din ce in ce mai amenintata de accederea Germaniei si a Japoniei la rangul de puteri monetare. In ultimii ani, marca s-a afirmat tot mai mult ca moneda de referinta in Europa. Germania are posibilitatea - datorita puterii sale monetare - de a mentine rate relativ scazute ale dobanzilor, Bonn-ul nefiind obligat sa ridice pretul banilor pentru a atrage capitaluri straine. Fenomene asemanatoare pot fi intalnite si in Japonia si Elvetia.

O moneda forte comporta, in timp, avantale deosebit de pretioase:

ea obliga, in primul rand, intreprinderile sa faca eforturi de crestere a productivitatii, singurul mijloc, pentru ele, de a compensa scumpirea relativa a produselor lor

o moneda puternica incita intreprinderile sa se specializeza in fabricarea de produse scumpe (Daimler-Benz si BMW s-au specializat in masini de lux si o duc foarte bine).

Industria tarilor renane este, se stie, cea mai buna din lume. Partea ocupata de industrie in ansamblul economiei este mai mare decat in celelalte tari din OCDE. La cantitate se adauga calitatea, tarile de tip renan dominand in majoritatea sectoarelor industriale, exceptand sectoarele de viitor, unde domina inca americanii.


SUPERIORITATEA SOCIALA

A MODELULUI RENAN


In ceea ce priveste socialul, trei sunt criteriile de comparatie:

Gradul de securitate pe care fiecare model in parte il ofera cetateniilor lui

Reducerea inegalitatilor sociale si modul de a corecta discriminarile frapante

Deschiderea, adica posibilitatea mai mica sau mai mare pe care fiecare cetatean in parte o are de a sui diferite trepte socio-economice

In ceea ce priveste primul criteriu, modelul renan se afla, fara discutie, inaintea modelului neoamerican. Germanii sunt asigurati impotriva principalelor riscuri si beneficiaza de un regim al pensiilor deosebit de avantajos. Japonia dispune de una dintre asigurarile de boala cele mai generoase din intreaga lume: gratuitatea ingrijirilor medicale este totala si generalizata. Ideea de responsabilitate colectiva este profund inradacinata in mentalitatea publica a tarilor renane.

Trecand la al doilea criteriu, putem spune ca tarile renane sunt relativ egalitare. Evantaiul veniturilor este mai putin deschis decat in tarile anglo-saxone. Pe un plan mai general, se poate constata ca clasa de mijloc este, in prezent, mai importanta statistic decat in Statele Unite.

In Statele Unite nu exista niste institutii de nivel cu adevarat national insarcinate cu ceea ce, acolo, poarta numele de "lupta impotriva saraciei". Aceasta misiune revine fiecarei municipalitatii si fiecarui stat in parte. Saracia nu este o problema politica si nu priveste, prin urmare, statul; ea este o chestiune exclusiv de morala si de caritate. Aceeeasi ideologie o intalnim si la Doamna Thatcher.


RECULUL MODELULUI RENAN


Exact in momentul in care modelul neoamerican se dovedeste a fi mai putin eficient decat modelul renan, cel dintai izbuteste sa se impuna, totusi, politic si ideologic, in defavoarea celui de-al doilea.

Fascinatia exercitata de America este, in continuare, atat de puternica, incat pana si tarile ce incarneaza modelul renan si se bucura de reusitele lui cedeaza farmecelor Americii si cad victime iluziilor acesteia.

Egalitatea, caracteristica de baza a modelului renan, incepe sa piarda tot mai mult teren. O clasa a noilor bogati, care sacrifica, ostentativ, totul pe altarul consumului si al luxului a vazut lumina zilei. Societatea japoneza s-a vazut pur si simplu rupta in doua: proprietarii si ceilalti. Toate aceste fapte contrasteaza cu traditiile acestei tari, in care capitalismul a fost intotdeauna identificat cu munca, cu meritul personal si cu efortul.

Faimosul consens social se vede si el pus sub semnul intrebarii in mai multe tari apartinand modelului reanan. Reculul sentimentului colectiv in fata valului crescand de individualism este cat se poate de evident, iar sistemul fiscal este departe de a incuraja economiile, rata economiilor familiale devenind negativa.

Regresia spiritului civic face ca salariatii sa manifeste tendinta de a abuza de generozitatea sistemului social. Absenteismul inregistreaza si el adevarate recorduri in intreprinderi, atingand de multe ori nivelul incredibil de 20%.

O data cu noua importanta pe care a dobandit-o finanta - si in primul rand actionarii - rolul bancilor in ceea ce priveste intreprinderile se modifica. Solicitate de bancile straine, intreprinderile sunt mai putin fidele decat in trecut bancherului obisnuit.

Pe scurt, banul facil patrunde putin cate putin in inima economiilor renane, insa acestea nu sunt deloc pregatite pentru astfel de situatii.

Ultimul - dar nu cel din urma - factor ce a determinat reculul renan l-a constituit dereglementarea. Sub influenta americana si britanica aceasta s-a generalizat.

Tragand concluziile din cele de mai sus, putem spune ca, pe langa latura sa mediatica si pe langa succesul sau, modelul neoamerican si-a construit, astfel, un cal troian in chiar inima modelului renan.


Faptul ca sistemul capitalist nu mai are un adversar pe masura este evident. Faptul ca cele doua variante ale lui difera una de alta si chiar se opun una alteia in profunzime este si el ca si demonstrat. Iar faptul ca, dintre aceste doua variante, tocmai cea mai contestabila, mai putin eficienta si mai violenta este aceea care nu inceteaza sa castige teren in defavoarea celeilalte pare a fi de-a dreptul un pericol.

Prabusirea comunismului a insemnat si un progres mondial al democratiei. Refluxul birocratilor, al limbii de lemn si al dirijismului a insemnat si un formidabil avant al initiativei individuale si al creativitatii. Chiar si in America lui Ronan Reagan! Chiar si in Anglia doamnei Margret Thatcher! "Revolutia conservatoare" nu a provocat numai rele, departe de asa ceva.










Document Info


Accesari: 8391
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )