Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CONTRACTUL DE NAVLOSIRE PE TIMP

economie




CONTRACTUL DE NAVLOSIRE PE TIMP

(TIME CHARTER)


Contractul de navlosire pe timp este contractul, dintre armator si navlositor, prin care navlositorul închiriaza o nava si serviciile echipajului pe o perioada se timp determinata sau nedeterminata. În cazul în care perioada de timp este determinata avem de-a face cu un contract de navlosire pe timp clasic, iar în cazul în care perioada de timp nu este determinata ci doar se face referire la producerea unui eveniment viitor (încheierea voiajului sau voiajelor) se poate vorbi de un contract Trip charter. Aceasta din urma este o metoda de angajare ce are elemente atât din contractul de navlosire pe voiaj, în sensul ca navlosirea se face pentru un anumit numar de voiaje cât si cu contractul de navlosire pe timp, deoarece partile contractante îsi asuma responsabilitati specifice contractului de navlosire pe timp.

Din punctul de vedere al armatorului, principalul avantaj (în special în cazul contractelor pe termen lung) este acela de a evita riscul scaderii navlului de pe piata spot. Contractele de navlosire pe timp sunt cel mai mult folosite atunci când navlurile de pe piata spot sunt relativ mari si se asteapta ca ele sa scada. În a doua jumatate a anilor 80 si în prima jumatate a anilor 90 navlurile au crescut aproape constant si ca urmare armatorii au preferat sa exploateze navele în contracte pe voiaj si au evitat contractele pe termen lung. Asa se poate explica si relativa lipsa de preocupare în revizuirea si amendarea formularelor standard.



Formulare standard ale contractelor de navlosire pe timp


Cu foarte putine exceptii contractele tip pentru exploatarea navei în sistem Time Charter pot fi împartite în doua categorii - unele utilizate pe piata produselor uscate, iar celelalte utilizate pe piata produselor lichide. Numarul formularelor standard utilizate pentru exploatarea navei în sistem Time Charter este considerabil mai redus decât al celor utilizate pentru exploatarea navei în sistem Voyage Charter. Este surprinzator faptul ca nu exista un formular specializat pentru contractele Trip Charter; în momentul actual se folosesc forme adaptate ale contractelor Time Charter.

Contractele de navlosire pe timp cele mai utilizate sunt:


BALTIME - Uniform Time-Charter, emis de catre BIMCO în 1939 si revizuit în 1974

BEEPEETIME 2 '83 - Tanker Time Charter Party, emis de British Petroleum Shipping Ltd., London

BOXTIME - Uniform Time Charter Party for Container Vessels, emis de catre BIMCO.

COASHIRE - Chamber of Shipping Coasting and Short Sea Daily Hire Charter Party 1954.

INTERTANKTIME 80 - Tanker Time Charter Party, emis de INTERTANKO

LINERTIME - Deep Sea Time Charter, emis de BIMCO.

NYPE 93 - New York Produce Exchange, emis de ASBA.

SHELLTIME 4 - Tanker Time Charter Party, emis de Shell U.K., London

STB TIME - Tanker Time Charter, emis de Exxon International Company

SUPPLYTIME - Uniform Time Charter Party for Offshore Service Vessels, emis de BIMCO

TEXACOTIME 2 - Tanker Time Charter Party, emis de Texaco.


Pe piata produselor uscate cele mai utilizate sunt NYPE 93 si BALTIME. Ca si GENCON, BALTIME este un contract vechi, pro armator si este considerat un fel de GENCON al contractelor de navlosire pe timp. NYPE a fost emis în 1913 si revizuit în 1921, 1931, 1946, 1981 si 1993 si într-o anumita masura este un contract care îl favorizeaza pe navlositor deoarece pâna în 1946 el a fost amendat de catre Comitetul Maritim al Bursei din New York, o bursa de marfuri în care majoritatea membrilor erau navlositori. Revizuirile contractului-tip NYPE din 1981 (acestea nu au obtinut acceptul general al pietei) si 1993 au avut ca scop îmbunatatirea structurii contractului, eliminarea pe cât posibil a amendamentelor si mai putin dorinta de a mentine forma pro navlositor a formularelor anterioare.

Pe piata produselor petroliere domina formularele standard ale companiilor importatoare sau exportatoare de petrol, pe când INTERTAKTIME 80 este putin utilizat demonstrând înca o data ca pe piata produselor lichide contractele pro armator au putine sanse de supravietuire.



Preambulul contractelor de navlosire pe timp


Toate contractele de navlosire pe timp au un preambul care cuprinde trei elemente importante:

descrierea navei

descrierea zonei în care va naviga nava si a marfurilor pe care le poate transporta

determinarea perioadei pe care se întinde contractul


1. Descrierea navei

În contractele de navlosire pe timp, deoarece nava este elementul central al contractului, descrierea navei are o foarte mare importanta pentru navlositor, deoarece pe baza detaliilor pe care le primeste de la armator poate estima eficienta de ansamblu a contractului. Cantitatea de informatii solicitata de catre navlositori depinde în mare masura de perioada pe care nava este navlosita si de intentiile navlositorului cu privire la exploatarea navei.

În cazul contractelor Trip Charter câteva informatii probabil ca vor fi suficiente însa în cazul în care nava este închiriata pe o perioada de 5-10 ani pentru transportul produselor petroliere, navlositorul va fi interesat în a cunoaste cât mai multe dintre caracteristicile constructive si de exploatare ale navei si de a obtine garantii de la armator cu privire la pastrarea pe toata perioada contractului a acestor caracteristici.

Pe lânga caracteristicile înscrise în contractul de navlosire, este uzual ca navlositorii sa solicite copii ale planurilor de constructie a navei, scala de încarcare, informatia de stabilitate pentru comandant, etc. Înscrierea în contract a acestor elemente trebuie sa se faca cu foarte multa atentie deoarece ele au o influenta foarte mare în economia generala a contractului. Spre exemplu înscrierea unei viteze mai mari si/sau a unui consum de combustibil mai mic decât cele reale poate conduce la diverse litigii si implicit la reducerea veniturilor armatorului.

În general, aceste caracteristici se înscriu în contractul de navlosire, însa exista si contra 10310r178k cte în care aceste caracteristici sunt înscrise în anexa si încorporate în contract.


Printre elementele care se înscriu în contractul de navlosire pe timp sunt:

Numele navei

Anul de constructie

Numele si adresa armatorilor

Ţara al carei pavilion îl poarta nava

Clasa acordata de catre societatea de clasificare

Indicativul navei

Tonajul registru net (TRN) si Tonajul registru brut (TRB)

Pescajul de vara si deplasamentul corespunzator acestui pescaj

Volumul magaziilor

Fresh Water allowance

Viteza navei si consumul de combustibil corespunzator acestei viteze

Constanta navei K


În general se considera ca un contract de navlosire pe timp este întocmit pentru o anumita nava si în lipsa unei clauze de substituire, armatorul nu poate substitui nava iar în cazul în care nava se pierde, chiria înceteaza a mai fi platibila si eventualele chirii platite în avans vor fi restituite. O modificare substantiala în descrierea navei - schimbarea pavilionului pe care îl poarta nava - nu se poate face decât cu aprobarea prealabila a navlositorului. De obicei navlositorul are dreptul de a sub-navlosi nava într-un contract de navlosire pe voiaj sau unul pe timp însa întotdeauna el va fi responsabil pentru buna îndeplinire a conditiilor contractuale.


Descrierea zonei în care nava va putea sa navige si a marfurilor pe care le poate transporta

Asa cum navlositorii sunt interesati în obtinerea cât mai multor informatii cu privire la nava, tot asa si armatorii sunt interesati în obtinerea cât mai multor detalii referitoare la intentiile navlositorului cu privire la exploatarea navei. Armatorii vor încerca în orice împrejurare sa includa în contract clauze referitoare la zonele în care navlositorii au dreptul sa exploateze nava, marfurile ce pot fi transportate pe perioada voiajului si porturile în care nava va acosta.

Cu privire la zonele de navigatie, ele sunt în general cele impuse de catre asiguratori prin IWL (Institute Waranty Limits), dar si printre aceste zone exista câteva care sunt cu adevarat periculoase pentru navigatie - spre exemplu porturile în care se poate ajunge doar dupa trecerea printr-o zona de ghetari - si armatorii insista ca în aceste zone sa se intre numai dupa obtinerea aprobarii lor. De asemenea vor fi excluse zonele în care exista pericolul contactarii unor boli contagioase si în care echipajul nu este obligat sa urmeze nava. Alte zone ale lumii sunt evitate pe motive politice, spre exemplu o nava care a acostat într-un port din Israel poate fi pe "lista neagra" în tarile arabe.

Armatorii sunt interesati si ce fel de marfa se va transporta pe perioada cât nava se va afla în Time Charter si de aceea sunt inserate câteva tipuri de marfa care nu pot fi transportate. Dintre aceste cele mai întâlnite în contracte sunt: asfalt în vrac, explozivi, fier vechi, busteni, materiale radioactive, faina de peste, sare, uree, etc.

În general armatorii insista ca porturile în care nava va acosta sa fie sigure si nava sa fie tot timpul în stare de plutire sau cel putin sa atinga fundul în siguranta acolo unde uzul portului permite.


Determinarea perioadei pe care se va desfasura contractul

Asa cum s-a mentionat anterior, perioada pe care se poate întinde contractul de navlosire pe timp poate fi determinata sau nu. În cazul în care angajarea se face într-un contract Trip Charter contractul se va termina în momentul în care nava a terminat descarcarea în ultimul port de escala sau la întoarcerea navei în portul în care a fost livrata în cazul contractului Round Trip Charter. În contract se poate insera ca durata contractului este de aproximativ N zile urmata, aproape invariabil, de cuvintele fara garantie.

În contractele de navlosire pe timp traditionale, durata contractului este fixata la un anumit numar de luni sau ani, plus sau minus un numar de zile. Înscrierea unei perioade aproximative este importanta din punctul de vedere al navlositorului deoarece îi va fi aproape imposibil sa estimeze cu exactitate data la care se va termina ultimul voiaj. Chiar si în cazul în care nu exista o astfel de toleranta se considera ca navlositorul are dreptul sa termine voiajul pe care l-a început în conditiile în care, la data la care a fost început, navlositorul a estimat în mod rezonabil ca voiajul se poate încheia pâna la data la care nava trebuia relivrata.

S-a constatat ca litigiile referitoare la durata contractului sunt printre cele mai numeroase, ele urmând dupa cele referitoare la plata chiriei (hire payment) si cele referitoare la perioadele de scoatere a navei din chirie (off hire). Motivul este relativ simplu: navlul, daca piata navlurilor este mai ridicata decât nivelul actual al chiriei este în avantajul navlositorului de a exploata cât mai mult posibil nava, iar daca acest nivel este mai scazut decât cel al chiriei, navlositorul va încerca sa relivreze nava cât mai curând posibil. De aceea, în multe contracte, durata contractului este determinata prin cuvintele n luni/ani + n luni/ani la optiunea navlositorului. Indiferent de metoda prin care se stabileste durata contractului, este în interesul ambelor parti ca aceasta sa fie indicata mai clar pentru a evita eventualele dispute.





Livrarea si relivrarea navei


Asa cum s-a mentionat în subcapitolul anterior, contractul începe odata cu livrarea navei si se încheie odata cu relivrarea ei. În clauzele referitoare la livrare si relivrare din contractul de navlosire se specifica ca livrarea si relivrarea se face în baza unei inspectii efectuata, uzual, de doi surveyori, unul reprezentându-l pe armator si celalalt pe navlositor. De asemenea se mai prevede ca timpul consumat pentru efectuarea surveyului de livrare este în contul armatorului, iar cel pentru relivrare este în contul navlositorului, cu alte cuvinte chiria va începe sa curga din momentul în care s-a terminat inspectia de livrare si înceteaza în momentul în care s-a încheiat inspectia de relivrare.


Scopul acestui inspectii este acela de a determina:

cantitatea de combustibil existenta la bord în momentul livrarii si relivrarii;

starea generala a navei - în special a compartimentelor în care urmeaza sa se încarce marfa;

capacitatea magaziilor de a încarca o anumita marfa imediat dupa terminarea surveyului.


În timpul negocierilor se stabileste locul în care va fi livrata si relivrata nava; în foarte multe contracte se prevede ca nava va fi livrata/relivrata în momentul în care ajunge la locul din care în mod uzual "se ia pilot" sau în momentul în care îmbarca/debarca pilotul, ultima varianta nefiind indicata pentru armator deoarece exista riscul ca serviciul de pilotaj sa fie suspendat sau nava sa nu aiba dana de operare. Prin înscrierea unei astfel de clauze, armatorul are avantajul ca toate cheltuielile ce apar dupa o astfel livrare vor trece în sarcina navlositorului si el va fi acela care va plati pilotajul, remorcherele, taxele portuare, etc.

De asemenea exista si situatii când unei nave neangajate i se indica sa procedeze catre un anumit punct, armatorii urmând a cauta o marfa pe parcurs si daca se întâmpla ca varianta cea mai buna sa fie un Time Charter este posibil ca nava sa fie predata într-o pozitie agreata de ambele parti sau retroactiv. În toate aceste situatii este putin probabil si în acelasi timp ineficient ca inspectia de livrare sa se efectueze în momentul în care nava este livrata si ea se va efectua, de obicei, în primul port de escala.


Determinarea cantitatii de combustibil de la bord

Cantitatea de combustibil existenta la bord este necesar a fi determinata deoarece acel combustibil va fi platit de catre navlositor sau nava va trebui livrata cu aceeasi cantitate de combustibil la bord (aceasta varianta se foloseste în special în contractele Trip Charter). În contracte se poate înscrie o cantitate aproximativa pe care nava o va avea la bord, o cantitate maxima sau se precizeaza ca acel combustibil trebuie sa fie suficient ca nava sa ajunga într-un port major de bunkerare.

La ce pret se va cumpara acest combustibil? Aceasta este într-adevar o problema care poate avea mai multe solutii: la pretul la care a fost cumparat de armator, la pretul pietei din portul de livrare sau la un pret negociat si înscris în contract. În cazul în care se negociaza un pret si nu exista o limita superioara pentru cantitatea de combustibil de la bord, armatorul poate obtine o mare cantitate de combustibil la un pret mai mic decât cel înscris în contract obtinând astfel un profit suplimentar. Nu acelasi lucru îl poate face si navlositorul la relivrare, deoarece el trebuie sa actioneze rezonabil, si din punct de vedere legal nu poate folosi oportunitatea de a îmbarca combustibil în portul de relivrare doar pentru a obtine un profit.

Probabil ca cea mai indicata formulare a clauzei referitoare la combustibil este cea folosita în NYPE 93: "Navlositorii, la livrare si armatorii la relivrare, vor prelua si plati pentru combustibilul greu si usor ramas la bordul navei mentionate. Nava va fi livrata cu . tone lungi/tone metrice , combustibil greu la pretul de . pe tona; . tone combustibil usor la pretul de . pe tona. Nava va fi relivrata cu . tone de combustibil greu la pretul de . pe tona; . tone combustibil usor la pretul de . pe tona."

În cazul în care nava a fost livrata înainte de efectuarea survey-ului, este necesar ca surveyorii sa ajusteze cantitatile de combustibil determinate în functie de timpul scurs între livrare si survey si consumul zilnic din aceasta perioada.




Starea generala a navei

Este necesar ca starea generala a navei si în particular cea a magaziilor navei, sa fie înscrisa în certificatul de livrare deoarece în baza acestuia se pot determina la terminarea contractului eventualele deteriorari ale corpului navei, ce pot fi atribuite navlositorilor. Cele mai multe contracte specifica faptul ca nava se va preda în aceeasi stare în care a fost preluata, fiind acceptata o uzura normala pentru perioada în care a fost închiriata. Cele mai multe dintre deteriorarile corpului navei, ce pot fi imputate navlositorilor, sunt cele produse de catre echipele de stivatori si cele mai multe dintre contracte au înscrisa o clauza prin care comandantul navei trebuie sa informeze oficial, în scris, într-o anumita perioada de timp, pe stivuitori de toate daunele pe care el considera ca le-au produs acestia.

Unii armatori sau navlositori înmâneaza comandantului, la începutul contractului, formulare tip pe care acesta trebuie sa le completeze si sa le înainteze stivatorilor în momentul în care considera ca acestia au deteriorat magaziile navei. Pe baza acestor formulare navlositorul obtine o cotatie de la o echipa de reparatii, trimite stivatorilor o antecalculatie si eventual obtine acordul acestora pentru plata viitoarei facturi sau le solicita sa repare ei însisi ceea ce au stricat. În cazul în care comandantul nu a informat stivatorii, în ciuda existentei în contract a unei astfel de clauze, navlositorul cu siguranta se va exonera de orice raspundere fata de armator pentru aceste daune.


Capacitatea magaziilor de a încarca o anumita marfa imediat dupa terminarea survey-ului.

Spatiile de încarcare ale navei nu se vor inspecta doar cu privire la starea lor generala ci si cu privire la capacitatea lor de a încarca o anumita marfa imediat dupa terminarea inspectiei. Toate contractele de navlosire pe timp de pe piata produselor uscate prevad ca nava sa fie livrata si relivrata cu magaziile curate, uscate si gata de a încarca marfa. Pe piata produselor lichide, unele contracte nu fac referire în mod explicit la acest lucru lasând partilor libertatea de a trata fiecare situatie particulara în mod particular. Aceasta poate fi si o consecinta a faptului ca porturile de încarcare si descarcare sunt situate la distante relativ mari si armatorul poate, pe timpul calatoriei în balast (presupunând ca nava a fost livrata în alt port decât cel de încarcare), pregati magaziile pentru încarcare.

În urma efectuarii inspectiilor de livrare si relivrare se întocmesc certificatele de livrare si relivrare, acestea fiind documente foarte importante si pe baza lor se determina data la care prima chirie va fi platita si de asemenea pe baza lor se poate determina unde încep si unde se termina drepturile si obligatiile partilor contractante.


Plata chiriei si scoaterea navei din contract


Suma de bani pe care armatorul o primeste de la navlositor poarta numele de chirie si este platita în avans, de obicei, la fiecare 15 sau 30 de zile socotite de la data si ora la care nava a fost livrata navlositorului. Chiria poate fi exprimata ca o suma fixa pe zi - de exemplu 5000 $/zi - metoda folosita mai des în Trip Charter sau ca o anumita suma pe capacitatea de încarcare a navei (deadweight) pe luna calendaristica - spre exemplu 7 $/tdwt. În cel de-al doilea caz, chiria zilnica se poate determina prin împartirea produsului dintre chirie si deadweight la numarul mediu de zile ale lunii (30.4375).

În cazul în care chiria se plateste pe luna calendaristica ea va fi platita în ziua cu acelasi numar ca si cea în care nava a fost livrata, iar daca una din lunile urmatoare are mai putine zile si ziua cu numarul respectiv nu exista, chiria trebuie platita în ultima zi a lunii.

Prin înmultirea numarului de zile cu chiria zilnica se obtine chiria bruta si prin scaderea comisionului brokerilor (brokerage) si/sau a comisionului navlositorului (adress commission) se obtine chiria neta. Comisioanele se platesc de obicei din chiria câstigata si platita care, asa cum se va vedea în paginile urmatoare, nu este întotdeauna egala cu chiria bruta.

Clauzele referitoare la comision sunt uzuale în contractele de pe piata produselor uscate, în timp ce ele sunt mai putin întâlnite în cele de pe piata produselor lichide; acestea din urma lasa la latitudinea armatorului si brokerului sa negocieze separat acest comision. În cazul în care navlositorul si armatorul reziliaza de comun acord un contract pe termen lung si apoi încheie un altul doar cu scopul de a evita plata unui comision, s-a stabilit ca brokerul este îndreptatit sa obtina un comision pe o perioada de maximum un an de la data rezilierii contractului. Comisionul navlositorului, de multe ori motivat prin politica compartimentului financiar-contabil al navlositorului de a înscrie în documentele contabile un venit generat de activitatea de navlosire, nu este altceva decât o modalitate de diminuare a chiriei. El este foarte folosit în cazul în care navlositorul este o companie guvernamentala.

Fiecare contract de navlosire pe timp trebuie sa prevada beneficiarul platii, contul, banca si moneda în care se va efectua plata precum si modalitatea de plata (transfer bancar, cec, cash, etc.). Un element care trebuie avut în vedere este data la care se efectueaza plata, în mod normal armatorul trebuie sa aiba banii în cont si sa poata dispune de ei pâna la încheierea zilei de lucru din ziua în care chiria trebuie platita. În cazul în care aceasta zi este sâmbata sau duminica, el trebuie sa aiba banii în cont pâna la încheierea ultimei zile lucratoare a saptamânii.

În cazul în care navlositorul omite, din diferite motive, sa plateasca chiria în ziua în care aceasta este datorata, majoritatea contractelor prevad o anumita perioada de timp în care acesta poate face plata, numita perioada de gratie (grace period) care poate varia de la 48 de ore cât prevede NYPE 93 la 10 zile cât prevede STB TIME, în care acestia îsi pot corecta eroarea. Aceasta perioada va începe de la miezul noptii din ziua lucratoare urmatoare zilei în care armatorii au informat navlositorul ca nu au primit chiria, si daca în perioada stipulata nu vor primi banii, vor putea retrage nava din contract. Aceasta notificare nu poate fi data înainte de miezul noptii din ziua în care ei trebuiau sa primeasca banii cuveniti.

Spre exemplu chiria trebuia platita sâmbata, 13 Aprilie 1996, perioada de gratie este de 5 zile, armatorii trebuiau sa aiba banii în cont vineri 12 Aprilie pâna la ora 24:00. În cazul în care nu au primit banii, acestia pot notifica navlositorii începând de la ora 00:01 pe 13 Aprilie 1996 si daca au facut-o pâna duminica 14 Aprilie la ora 24:00, trebuie (pentru a nu retrage nava) sa aiba banii în cont pâna pe data de 19 Aprilie ora 24:00, iar nava poate fi retrasa începând cu ora 00:01 din 20 aprilie 1996. În cazul în care aceasta notificare a fost trimisa luni 15 Aprilie 1996 ei nu pot retrage nava pâna marti 23 Aprilie 1996 ora 00:01.

În contractele de pe piata produselor petroliere exista o clauza prin care, în cazul în care piata navlurilor scade, navlositorului i se permite sa acosteze nava la o dana neoperativa (operatiune cunoscuta sub numele de lay-up) si sa astepte cresterea navlurilor. Pentru aceasta perioada el poate diminua chiria cu orice suma economisita de armatori în aceasta perioada din care se scade orice suma cheltuita de armatori suplimentar ca urmare a acestei operatiuni. În general se poate diminua chiria cu suma recuperata de la asiguratori pentru aceasta perioada si cu cea rezultata din diminuarea cheltuielilor de întretinere la care trebuie sa adauge orice suma cheltuita de armator pentru repunerea navei în functiune.

Chiria trebuie platita în întregime si nu se admit deduceri decât în cazul în care exista o clauza speciala în contract. Chiar si în cazul în care armatorului i se poate imputa o deficienta a navei sau o încalcare a prevederilor contractuale, navlositorul trebuie sa plateasca chiria în întregime si sa pregateasca un caz separat pentru a-si recupera paguba. În special pe o piata a navlurilor în crestere este recomandat pentru navlositori sa evite orice deducere neautorizata pentru ca armatorii pot folosi aceasta pentru a retrage nava. Este de altfel cunoscut ca pe o piata a navlurilor ridicata, armatorul va urmari fiecare miscare a navlositorului pentru a retrage nava si a obtine (uneori de la acelasi navlositor) o chirie mai mare.

Deoarece ultima parte a perioadei în care nava se afla în chirie nu este egala cu perioada pentru care se face în mod regulat plata chiriei si apar unele litigii cu privire la cantitatile de bunker de la bord, se insereaza un contract o clauza numita Plata ultimei chirii prin care se reglementeaza modul în care se va face estimarea acestei ultime chirii.

În ultima perioada se considera ca navlositorul poate deduce din chirie perioada de timp în care a fost deposedat total sau partial de posibilitatea de a exploata nava. În special aici se face referire la perioadele în care armatorul a retras, incorect, nava pentru o anumita perioada de timp si la neatingerea de catre nava a vitezei contractuale si/sau la depasirea consumului de combustibil contractual. Cu privire la acest aspect se impun o serie de precizari suplimentare.

În cele mai multe contracte se prevede ca nava va atinge o anumita viteza si va consuma o anumita cantitate de combustibil, în conditii de vreme buna. Atât viteza cât si consumul sunt exprimate, de cele mai multe ori, prin înscrierea în fata vitezei a cuvântului aproximativ (about). În practica, prin utilizarea acestui cuvânt, se considera ca se admite o toleranta de ± 0.5 Nd. cu privire la viteza si ± 3÷5% cu privire la consumul de combustibil, însa trebuie mentionat ca în cazul unui litigiu, instantele vor determina aceste tolerante în functie de deplasament, asieta, pescaj, viteza înscrisa în contract, etc. Conditii de vreme buna sunt considerate cele în care forta vântului este mai mica sau egala cu 4 pe scara Beaufort, desi au fost situatii în care au fost acceptate si valori superioare, forta 5 sau 6, atunci când vântul bate din înapoia traversului.

Contractele de navlosire pe timp a navelor petroliere sunt mai restrictive în ceea ce priveste aceste clauze, ele evitând folosirea cuvântului aproximativ, iar conditiile de vreme buna sunt considerate forta vântului sub 8 pe scara Beaufort pentru mai putin de 12 ore în cazul contractului SHELLTIME 4 si sub 7 pe scara Beaufort pentru mai putin de 6 ore în cazul contractului INTERATANKTIME 80. Tot în aceste contracte se prevede ca în cazul în care nava depaseste viteza garantata, chiria se va mari proportional cu timpul economisit sau se va diminua proportional cu timpul pierdut în cazul în care nava nu atinge viteza garantata.

Din cele prezentate în paragraful anterior rezulta necesitatea înscrierii cu acuratete în Jurnalul de bord, a fortei si directiei din care bate vântul. Spre exemplu o nava angajata pe baza unui contract NYPE 93 efectueaza un voiaj de la Rotterdam la New Orleans în urmatoarele conditii:

Viteza contractuala = aprox 12,5 Nd

Consum de combustibil greu (FO) = aprox. 27 tm

Consum de combustibil usor (DO) = aprox. 2 tm

Chiria = 5000 USD/zi

Distanta Roterdam - New Orleans = 5 000 Mm

Consideram ca toleranta pentru viteza este de ± 0,5 Nd si pentru combustibil ±0.3%. În consecinta nava nu va subperforma decât în situatia în care pe vreme buna viteza ei a fost mai mica decât 12 Nd la un consum mediu mai mare de 27,81 tone pentru combustibil greu si 2,06 tone pentru combustibil usor.

Timpul contractului de mars este de 5000/12 = 416,67 ore. Nava a parcurs aceasta distanta în 430,18 ore dupa cum reiese din tabelul urmator:



Data

Distanta parcursa

Nr. de ore

Viteza medie

Forta vântului

RPM

Comb Greu

Comb usor

Obs.










































































s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte

























































Total


Media























Din aceste date, daca eliminam liniile în care forta vântului a fost peste 4 vom obtine ca viteza medie în conditii de vreme buna a fost de 12,44 Nd, media consumurilor a fost de 28,23 tone pentru combustibil greu si 2,11 tone pentru combustibil usor.

În aceste conditii nava ar fi performat acest voiaj în 401,93 ore daca conditiile meteorologice ar fi fost favorabile, ceea ce demonstreaza ca nava a performat voiajul într-un timp mai redus decât cel alocat, deci navlositorul nu poate ridica nici o pretentie cu privire la viteza navei.

În situatia în care nava ar fi performat cu viteza contractuala de 12 Nd, consumul de combustibil ar fi fost de 416,67x27,81/24 = 482,81 tone combustibil greu si 416,67x2,06/24 = 35,76 tone combustibil usor.

În situatia în care conditiile meteorologice ar fi fost favorabile nava ar fi consumat 401,93x28,23/24 = 472,77 tone de combustibil greu si 401,93x2,11/24 = 35,33 tone combustibil usor, deci nici din punct de vedere al consumului navlositorul nu poate avea pretentii.



Data

Distanta parcursa

Nr. de ore

Viteza medie

Forta vântului

RPM

Comb Greu

Comb usor

Obs.




































s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte









s-a dat ora înainte






























Total


Media






















Presupunând ca viteza medie în conditii meteorologice favorabile ar fi fost de 11,85 aceasta ar fi demonstrat ca nava nu poate atinge viteza înscrisa în contract nici pe vreme buna. În acest caz se considera ca daca nava nu poate atinge viteza înscrisa în contract pe vreme buna ea nu o va putea atinge nici pe vreme rea si consecinta se considera ca viteza pe întreaga durata a calatoriei este cea determinata pe vreme buna si pe baza ei se va calcula suma pe care navlositorul o poate deduce din chirie.

Uneori se înscriu în contracte doua sau mai multe viteze si consumuri corespunzatoare acestor viteze. Pentru a ilustra modul în care se efectueaza calculele de evaluare a performantei navei prezentam urmatorul exemplu.

În contractul de navlosire sunt prevazute urmatoarele viteze si consumuri:

la aprox 13 Nd un consum de aprox 48 tone IFO + 2 tone MDO

la aprox 12 Nd un consum de aprox 38 tone IFO + 2 tone MDO

Nava a performat voiajul cu o medie de 11,44 Nd la un consum de 43,3 tone IFO si 1,2 MDO. Presupunând ca nava a strabatut 5597 de mile, chiria a fost de USD 288 pe ora si pretul combustibilului a fost de 182/250 USD pe tona pentru IFO/MDO. Vom vedea în continuare cum armatorii si navlositorii evalueaza în mod diferit performanta voiajului.


Calculele navlositorilor

Acestia aleg ca referinta consumul de 38 tone si viteza de 12 Nd si efectueaza urmatoarele calcule:


Durata voiajului conform C/P = 5597/11,5 = 486,7 ore


Durata efectiva a voiajului în conditii meteorologice bune = 5597/11,44 = 489,2 ore


off-hire = 2,5 ore


Consumul de combustibil greu conform C/P = 486,7 x 38 x 1,03 : 24 = 793,8 tone


Consumul efectiv de combustibil greu în conditii meteorologice favorabile

489,2 x 43,3 : 24 = 882,6 tone


consumul suplimentar combustibil greu = 88,9 tone


Consumul de combustibil usor conform C/P = 486,7 x 2 : 24= 40,6 tone


Consumul efectiv de combustibil usor în conditii meteorologice favorabile

489,2 x 1,2 : 24 = 24,5 tone


combustibilul usor economisit = 16,1 tone


Deci navlositorii sunt îndreptatiti sa deduca urmatoarele sume:


a)    2,5 x USD 288 = USD 720

b)    Comision 3,75 % = USD (27)

c)     88,9 x USD 182 = USD 16 180

d)    16,1 x USD 250 = USD (4 025)

Total = USD 12 848



Calculele armatorilor

Armatorii corecteaza plecând de la consumul de combustibil de 38 de tone si calculeaza care ar fi fost viteza navei la un consum de 38 de tone în aceleasi conditii cu cele pe care le-a întâlnit nava.

Viteza navei ar fi fost în aceste conditii: (11,443 x 38 : 43,3)1/3 = 10,95 Nd.


Durata voiajului conform C/P = 5597/11,5 = 486,7 ore


Durata efectiva a voiajului la aceasta viteza = 5597/10.95 = 511,1 ore


off-hire = 24,4 ore


Consumul de combustibil greu conform C/P = 486.7 x 38 x 1.03 : 24 = 793,8 tone


Consumul efectiv de combustibil greu la aceasta viteza = 511,1 x 38 x 1,03 : 24 = 833,5 tone


consumul suplimentar combustibil greu = 39,8 tone


Consumul de combustibil usor conform C/P = 486,7 x 2 : 24= 40,6 tone


Consumul efectiv de combustibil la aceasta viteza = 511,1 x 1,2 : 24 = 25,5 tone


combustibilul usor economisit = 15,1 tone


Deci armatorii sunt îndreptatiti sa deduca urmatoarele sume:


a)    24.4 x USD 288 = USD 7 027

b)    Comision 3.75 % = USD (261)

c)     39.8 x USD 182 = USD 7 244

d)    15.1 x USD 250 = USD (3,775)

Total = USD 10 235


Ceea ce reprezinta o economie pentru armator de 2 613 USD. Se observa ca nu s-a luat în calcul marja de 3% pentru consumul de combustibil usor deoarece nava a supraperformat din acest punct de vedere.

De multe ori navlositorii apeleaza la serviciile meteorologice specializate care monitorizeaza nava în toata perioada voiajului si calculeaza viteza medie a navei si influenta curentului si vântului asupra vitezei. În general instantele nu iau în considerare aceste rapoarte deoarece ele aplica o corectie medie pe toata perioada voiajului si nu doar pentru perioada în care vremea a fost rea, asa cum prevede contractul. Insa în cazul în care în Jurnalul de Bord nu exista date concludente sau pe datele existente nu se poate pune baza se pot lua în considerare aceste rapoarte ale serviciilor meteorologice.



Perioadele de "off-hire"


Asa cum s-a mentionat anterior, regula principala este aceea ca navlositorul trebuie sa plateasca chiria din momentul în care nava este livrata pâna când nava este relivrata. Riscul întârzierii navei din cauza vremii rele, grevelor pilotilor sau stivatorilor sau lipsa unei dane de încarcare/descarcare sunt în sarcina navlositorului. În anumite circumstante, agreate în contract si atribuibile echipajului sau deficientelor navei navlositorul are dreptul la anumite compensatii în conformitate cu o clauza speciala numita Off-hire Clause. Navlositorii au dreptul sa deduca din chirie, daca nava întârzie din motive ce se gasesc printre cele trecute în acea clauza. Compensatia este la nivelul chiriei de Time Charter si navlositorul nu trebuie sa demonstreze ca a avut o asemenea pierdere; chiar si în cazul în care navlositorul poate proba ca a avut o pierdere mai mare el nu este îndreptatit sa deduca o suma mai mare decât chiria.

Pentru a afla daca o nava este off-hire sau nu, navlositorul trebuie sa urmeze urmatorii pasi:

n      este motivul întârzierii navei în lista continuta de clauza de off-hire?

n      exista în contract vreo regula privitoare da limitarea perioadei de Off-hire si daca este aceasta regula aplicabila în situatia data ?

n      off-hire-ul se manifesta pentru navlositor ca o pierdere de timp

n      off-hire-ul se manifesta ca o pierdere financiara pentru navlositor

n      se poate face deducerea din chirie sau nu?








STATEMENT OF FACTS

For loading 7543 metric tons of bagged ammonium nitrate




M/V "ENCOURAGEMENT"

ARRIVED CONSTANTZA ROAD    11-Nov-98 02:00 HRS

NOTICE OF READINESS TENDERED    11-Nov-98 02:00 HRS

PILOT ON BOARD 12-Nov-98 07:00 HRS

BERTHED AT BERTH NO.43 12-Nov-98 10:30 HRS

CUSTOM CLEARED 12-Nov-98 11:15 HRS

COMMENCED LOADING 12-Nov-98 13:00 HRS

COMPLETED LOADING 21-Nov-98 23:00 HRS






DATE FROM TILL OPERATIONS

WED 11-Nov-98 02:00 17:00 WAITING FOR BERTH. RAINING TIME

17:00 24:00 WAITING FOR BERTH

THU 12-Nov-98 00:00 07:00 WAITING FOR BERTH. RAINING TIME

07:00 10:30 SHIFTING FOR LOADING BERTH

10:30 11:15 WAITING FOR CUSTOM CLEARANCE

11:15 13:00 WAITING FOR CARGO

13:00 21:00 CONTINUED LOADING H1+H2+H4

21:00 24:00 CONTINUED LOADING H1+H2+H3

FRI 13-Nov-98 00:00 04:00 WAITING FOR CARGO

04:00 07:00 WAITING FOR CARGO. RAINING TIME

07:00 17:00 CONTINUED LOADING H2+H4

17:00 24:00 CONTINUED LOADING H1+H2+H3+H4

SAT 14-Nov-98 00:00 14:00 CONTINUED LOADING H2+H4

14:00 24:00 CONTINUED LOADING H1+H2+H3

SUN 15-Nov-98 00:00 24:00 CONTINUED LOADING H2+H4

MON 16-Nov-98 00:00 08:00 CONTINUED LOADING H1+H3+H4

08:00 18:00 CONTINUED LOADING H1+H2+H3

18:00 24:00 WAITING FOR CARGO

TUE 17-Nov-98 00:00 16:00 WAITING FOR CARGO. RAINING TIME

16:00 19:00 CONTINUED LOADING. CRANE BRAKEDOWN

HO NO.4

19:00 24:00 CONTINUED LOADING H1+H3+H4

WED 18-Nov-98 00:00 17:00 CONTINUED LOADING H1+H3. CRANE

BREAKDOWN H2+H4

17:00 22:00 WAITING FOR CARGO. RAINING TIME

22:00 24:00 WAITING FOR CARGO

THU 19-Nov-98 00:00 07:00 WAITING FOR CARGO

07:00 24:00 CONTINUED LOADING H1+H2+H3+H4

FRI 20-Nov-98 00:00 15:00 CONTINUED LOADING H1+H2+H3.

COMPLETED LOAD H4

15:00 24:00 CONTINUED LOADING H1+H2+H3.

COMPLETED LOAD H2

SAT 21-Nov-98 00:00 15:00 WAITING FOR CARGO. RAINING TIME

15:00 21:00 COMPLETED LOAD H1+H3








Se cere sa se întocmeasca time sheet-ul în urmatoarele situatii:

Rata de încarcare este 2000 METRIC TONS PER WEATHER WORKING DAY OF 24 CONSECUTIVE HOURS SSHEX EIU. FRI 5PM/MON 8AM NTC EIU

Rata de încarcare este 1500 METRIC TONS PER WEATHER WORKING DAY OF 24 CONSECUTIVE HOURS SSHEX EIU. FRI 5PM/MON 8AM NTC EIU

Rata de încarcare este 2000 METRIC TONS PER WEATHER WORKING DAY OF 24 CONSECUTIVE HOURS SSHEX UU. FRI 5PM/MON 8AM NTC UU IUHTUTC

Rata de încarcare este 500 METRIC TONS PER WORKABLE HATCH PER WEATHER WORKING DAY OF 24 CONSECUTIVE HOURS

Rata de încarcare este 1500 METRIC TONS PER WEATHER WORKING DAY OF 24 CONSECUTIVE HOURS SHEX UU. SAT NON/MON 08:00 NTC UU ATUTC

Rata de încarcare este 1000 METRIC TONS PER WEATHER WORKING DAY OF 24 CONSECUTIVE HOURS SSHINC


În cazul în care va rezulta despatch, sa se calculeze acesta în urmatoarele variante:

DEMURRAGE HALF DESPATCH ALL TIME SAVED

DEMURRAGE HALF DESPATCH WORKING TIME SAVED






aceeasi unitate de masura va fi folosita pe tot parcursul clauzei










Document Info


Accesari: 2139
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )