Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Evolutia dolarului in context international pe 2003

economie






Conform analistilor de pe piata valutara internationala, administratia SUA nu considera caderea actuala a dolarului o problema si este foarte probabil ca aceasta nu va interveni. "Dolarul slab" constituie un stimul pentru exportul american, iar acest fapt la randul sau este un stimul pentru cresterea economica. In situatia in care pretul la petrol este relativ mare, acesta este unul din principalii factori de crestere a economiei americane. Pe linga acestea, s-a pastrat o mare diferenta intre ratele de dobinda din Europa si America: in Banca Centrala Europeana aceasta constituie 2 % anual iar in SUA - 1,25% anual. Aceasta diferenta atrage capitalul pe continentul european.



In anii 1990, dolarul american a mai prins un "vant in pu 11511h713l pa" cand pietele din Asia de sud-est au intrat in criza, urmate de Rusia, cu reverberatii pre - sau post - 1997 in America Latina sau Turcia.

Drept urmare, banii alocati cu generozitate tarilor ce se incadrau fie pe drept, fie pe baza unor mituri false in noua sintagma "emerging markets" au inceput sa se intorca acasa, in "safe heaven"-ul pietelor dezvoltate si cu precadere in economia cea mai dinamica, SUA, dand astfel un nou impuls de apreciere dolarului.
Odata cu aparitia si mai ales cu impunerea recenta a monedei-contrapondere la nivel mondial Euro, Dolarul nu avea cum sa nu corecteze nivelul artificial de inalt dat de conjunctura geopolitica si financiara a ultimelor decenii. Iar declaratia de manual de economie a actualului Trezorier Snow (politica unui dolar puternic = bun mediu de intermediere, schimb; un bun instrument de stocat valoarea) reflecta ideal as spune nevoia de a reveni la un echilibru natural, exclusiv prin potentarea mecansimului pietelor libere.

Cu toate acestea, actorii pietelor financiare au sarit ca arsi si l-au luat in zeflemea pe dl. Snow, preferand probabil celebra "ambiguitate constructiva" a nu mai putin celebrului bancher central Alan Greenspan, ale carui 'ghicitori' dadeau o indicatie asupra mersului pietelor.

.e adevarat, nu prin interventii pe piata deschisa, ca in opaca Japonie, dar oricum indicatiii pe care le putem considera tot de sorginte interventionista, avand in vedere puternica corelare a politicilor monetare ale 'Fed'-Greenspan cu fostii ministri de finante americani de pe vremea lui Clinton.

Dolarul si-ar putea reveni in lunile urmatoare fata de Euro, mai ales ca Banca Centrala Europeana recunoaste in sfarsit stagnarea din 'Eurozone' si reduce 'rata fara risc' de la 2,5% la 2,0% (in SUA e 1,25% de multa vreme), fapt ce va mai diminua din atractivitatea instrumentelor financiare cu venit fix europene. Dar fluxul de capital net va ramane pentru mult timp negativ pentru SUA (iesiri ritmice si din cand in cand masive) si pozitiv pentru UE pe de o parte, ca si pentru pietele emergente pe de alta parte.

La inceputul anului se intrevadea o evolutie depreciativa a dolarului chiar daca Administratia Bush a anuntat un program ambitios de redresare a economiei americane pentru urmatorii zece ani. Spectrul razboiului din Golf a umbrit acest proiect.

Data de 19 mai va ramane ca "lunea neagra" a dolarului: euro a urcat rapid de la 1,13 la peste 1,17 dolari, cu un maxim de 1,1743. Nici macar cumpararile zilnice de dolari ale Bancii Centrale ale Japoniei (obligata sa intervina pentru a stopa cresterea monedei nipone, ajunsa la pragul de 115 yeni/dolar), nu au izbutit sa calmeze pietele. Se poate spune ca America prefera o scadere a dolarului, adica o crestere a propriei economii pe seama celorlalte. De aici si jocul Casei Albe de-a "dolarul tare - dolarul moale". Declaratiile oficiale se bat tot mai des "cap in cap": John Snow, secretarul Trezoreriei, spunea ca scaderea dolarului este "modesta" si ajuta economia SUA, in timp ce Rob Nichols, purtatorul de cuvant al aceleeasi institutii, declara ca nu s-a modificat nimic in politica valutara a SUA de sprijinire a unui dolar puternic.

Volatilitatea pietelor financiare internationale e in acesti ani uriasa pentru ca, desi majoritar ca pondere si stabilizator pe termen lung, comertul international e pus pe termen scurt in umbra de oportunitatile mari de castig si / sau 'arbitraj' oferite marilor fonduri de investitii - prin miscarile de mare amplitudine ce au loc pe piata actiunilor si obligatiunilor, piata care de curand acopera cam 24 de fuse orare.

La sfarsitul lui Octombrie 2003 dolarul este privit cu scepticism Dupa ce in saptamana precedenta dolarul incepuse sa sape la temelia euro, paritatea coborand in 17 octombrie pana la 1,1546 dolari, mai tarziu piata si-a schimbat directia, moneda unica urcand la 1,1726 dolari. Urmatoarele doua zile au fost calme, in lipsa unor informatii economice importante din SUA. Scaderea actiunilor tranzactionate pe Wall Street a impins euro, joia trecuta, pana la un maxim de 1,1845 dolari. Tonul cresterii monedei unice a fost dat chiar de pietele americane, pretul futures pentru sfarsitul anului urcand miercuri, 22 octombrie, la Chicago la 1 dolari, o crestere cu peste 10 centi comparativ cu inceputul lui septembrie. "Sentimente negative fata de dolar" ar putea fi formula care explica deprecierea rapida a monedei americane, in ciuda declaratiilor foarte optimiste ale lui John Snow, care a afirmat saptamana trecuta ca Rezerva Federala ar trebui sa ia in calcul o eventuala marire a dobanzilor, avand in vedere cresterea economica viguroasa, care ar urma sa fie in 2004 de 4%. Un rol important in evolutia viitoare a paritatii il poate avea decizia Rusiei de a schimba moneda de comercializare a petrolului sau, trecand de la dolar la euro.


Pe parcursul primei saptamani din noiembrie, dolarul a avut pe pietele internationale o evolutie crescatoare, fiind sustinut de sirul continuu de informatii pozitive venite din SUA. Daca in 31 octombrie euro a fluctuat intre 1 - 1,1652 dolari, in 3 noiembrie el cobora la 1,1416 - 1,1499 dolari. Joia trecuta, reducerea cu 43.000 a numarului cererilor de ajutor de somaj din SUA a reprezentat un nou factor de presiune asupra monedei europene, care a coborat pana la 1,1389 dolari, pentru ca apoi sa revina la peste 1,14 dolari. In opinia analistilor internationali, spargerea pragului de 1 va fi dificil pentru moneda americana, chiar daca prognozele indica o scadere a euro la 1,12 dolari. Pentru analistii bursei sibiene, pragul superior pe care il poate atinge euro este cel de 1 dolari, inregistrat in 25 octombrie. In opinia lor euro ar putea scadea in perioada urmatoare pana la 1 dolari. Pentru scadenta decembrie, pretul futures al paritatii de la Sibiu era joia trecuta de 1 dolari.
"euro va pierde teren" .


Dupa cresterea spectaculoasa a euro de la inceputul lui octombrie, a urmat o perioada de consolidare a dolarului pe fondul imbunatatirii indicatorilor economici ai SUA, in special ai PIB-ului pe trimestrul al treilea. Paritatea s-a indreptat destul de brusc spre pragul de 1 dolari si in saptamanile urmatoare este probabil sa scada si mai mult, daca luam in calcul traditia, noiembrie si decembrie fiind luni de crestere pentru economia si piata de capital americana. Aceasta evolutie a permis dolarului sa se intareasca destul de consistent in raport cu leul, atingand pragul de 34.600 lei, euro urcand, la randul sau, peste pragul de 39.500 lei. Devalorizarea anualizata a leului fata de cosul euro/dolar a ajuns la circa 10%, o valoare apropiata de realitatile economice prognozate pentru 2003. Cea mai probabila schema de evolutie a leului, in perioada urmatoare, trebuie sa ia in considerare paritatea euro/dolar, care va continua sa scada.


Si aceasta s-a adeverit, ajungandu-se la sfarsitul lunii noiembrie cand moneda unica a atins un nou maxim istoric de 1,1977 dolari, ceea ce va da mari batai de cap oficialilor apropiindu-se de pragul istoric de 1,20 dolari. Pentru a analiza din punct de vedere fundamental evolutia paritatii, trebuie luate in considerare, in primul rand, datele economice din euro-zona si din Statele Unite. Un rol important il vor avea strategiile politice si militare ce se vor pune in aplicare pentru Orientul Mijlociu. Nu trebuie uitate raporturile dolar/yen si euro/yen, interventiile Bancii Japoniei avand un rol important in evolutia paritatii euro/dolar. Din punct de vedere tehnic, pragurile suport ale paritatii euro/dolar se afla in jurul valorilor de 1 dolari, unde se intrevad interese de cumparare, acestea coborand apoi spre 1,1735, respectiv 1,1650 dolari. Testarea pragului de rezistenta de 1 dolari ramane doar o problema de timp, urmatoarea rezistenta puternica, dar nu imposibil de atins, fiind cea de 1,2275 dolari. Emotional, pietele au fost afectate de cresterea somajului si de perspectiva sumbra a deficitului american, uitand insa de datele economice din zona euro, care indica o crestere a PIB de doar 0,4%, condorm datelor Bancii Centrale Europene. La acestea s-au adaugat cresterea tensiunilor din Israel, precum si amintirea zilei de 11 septembrie2001.
Din carti nu trebuie scoasa Banca Japoniei. In ciuda reprosurilor facute de John Snow, se pare ca japonezii au preferat sa isi continue politica de depreciere a yenului, in primele opt luni ale anului cheltuind 9.000 de miliarde de yeni in acest scop.






















Bibliografie:


www.capital.ro

www.ziarulfinanciar.ro

www.kmarket.ro

www.infomarket.mdv

www.bloombiz.ro

www.ecb.org

www.bnr.ro















ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori














Evolutia dolarului in context international pe 2003




Realizat de : Nacu Stefania

Seria: 1601

An IV






- Bucuresti 2003 -





Document Info


Accesari: 2302
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )