Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Evolutia social-economica a Republicii Moldova in ianuarie-septembrie 2006

economie




Evolutia social-economica a Republicii Moldova in ianuarie-septembrie 20


In ianuarie-septembrie 2006 dezvoltarea economiei nationale a fost periclitata de impactul negativ al unor factori externi si interni asupra anumitor indicatori macroeconomici, inclusiv asupra ratei inflatiei, si unor sectoare economice, cum ar fi comertul exterior, industria si transporturile.





Ritmul de crestere a produsului intern brut a incetinit. In ianuarie-iunie Produsul intern brut (PIB) a atins o valoare nominala de 18,8 mild. lei si o rata reala de crestere de 5%, comparativ cu 8,6% din perioada respectiva a anului 2005.


S-au intensificat procesele inflationiste. In primele 9 luni ale anului curent preturile de consum s-au majorat cu 9,1%, aceasta rata inregistrind o crestere cu 4,2 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu perioada respectiva a anului 2005. Sursa principala a acestei majorari a fost cresterea preturilor la medicamente, combustibil, precum si a tarifelor la gaz.


Leul moldovenesc s-a depreciat fata de dolar si Euro. Cursul de schimb al monedei nationale pe parcursul primelor 9 luni a marcat o depreciere fata de dolarul SUA de 3,6% si fata de Euro - de 11,2% in termeni nominali.


Depozitele in valuta straina cresc semnificativ. Masa monetara M3 la sfirsitul lunii septembrie 2006 a atins 17,8 mild. lei si s-a majorat cu 19,4% comparativ cu aceeasi data a anului trecut. Evolutia masei monetare M3 a fost determinata, in special, de sporirea depozitelor in valuta straina (cu 47,4%), a volumului de bani in circulatie (cu 9,1%) si a depozitelor in moneda nationala (cu 6,4%).


Soldul negativ al balantei comerciale a constituit 977,5 mil. dolari SUA. In ianuarie-august 2006 exporturile s-au micsorat cu 7,2%, iar importurile au crescut cu 14,7%. Prin urmare, soldul negativ al balantei comerciale s-a majorat cu 35,5% in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2005.


Cheltuielile bugetare cresc cu un ritm mai mare decit veniturile. In ianuarie-septembrie 2006 la bugetul public national au fost acumulate venituri in suma de 12,4 mild. lei, fiind in crestere cu 20,8% fata de ianuarie-septembrie 2005, si au fost efectuate cheltuieli in suma de 12,1 mild. lei, sau in crestere cu 24,1%. Prin urmare, a fost obtinut un excedent in suma de 317,6 mil. lei.


Sectorul industrial a fost in diminuare. Volumul productiei fabricate de intreprinderile industriale in 9 luni ale anului 2006 a inregistrat o descrestere de 7% (in preturi comparabile) fata de 9 luni 2005 si o valoare nominala de circa 15 mild. lei. Aceasta diminuare se datoreaza suspendarii exporturilor in Federatia Rusa de productie vinicola, ceea ce a stopat imbutelierea vinului si a condus la diminuarea producerii acestuia.


In descrestere a fost si sectorul agricol Productia agricola in toate categoriile de gospodarii, in 9 luni ale anului 2006, a insumat 10,7 mild. lei in preturi curente, constituind 96% (in preturi comparabile) fata de perioada respectiva a anului precedent. Diminuarea productiei agricole a fost determinata de scaderea productiei vegetale cu 8,9%.


Esential au crescut investitiile. In ianuarie-septembrie 2006 activitatea investitionala a consemnat o crestere a fluxului de investitii in capital fix cu 16,9%, volumul carora a constituit 5 mild. lei.


A scazut volumul marfurilor transportate. In ianuarie-septembrie 2006 intreprinderile de transport feroviar, auto si aerian au transportat 10,4 mil. tone de marfuri sau cu 5,8% mai putin fata de perioada similara a anului trecut. Aceasta diminuare a fost determinata, in special, de sistarea exporturilor pe piata Federatiei Ruse.


Relativ s-au imbunatatit indicatorii sociali. Salariul nominal mediu lunar al unui lucrator in economia nationala in ianuarie-septembrie curent a fost de 1619,5 lei si s-a majorat real cu 15% fata de perioada similara a anului trecut. De asemenea, pensia medie lunara a crescut real cu 0,9% fata de 1octombrie 2005 si a insumat 443 lei la aceeasi data din anul curent.



I.       Contextul macroeconomic


Contextul macroeconomic al tarii noastre in perioada ianuari 353c24d e-septembrie 2006 nu reflecta o imagine prea optimista. De la inceputul anului, au intervenit o serie de evenimente nefavorabile dezvoltarii economiei nationale, ale caror consecinte se simt si la moment.


Produsul intern brut* (PIB), conform datelor preliminare, in I semestru al anului curent a insumat 18758 mil. lei, majorindu-se fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 5% (in preturi comparabile), aceasta crestere fiind cu 3,6 p.p. mai mica comparativ cu perioada respectiva a anului 2005. Insa, calitatea cresterii economice continua sa se inrautateasca: valoarea adaugata bruta s-a majorat doar cu 4,2%, aceasta rata de crestere fiind cu 2,5 p.p. mai mica comparativ cu perioada analogica a anului 2005. De asemenea, soldul negativ al exportului net s-a majorat esential si a atins 46,8% din PIB.


In primele 9 luni ale anului in curs economia noastra a fost marcata de intensificarea proceselor inflationiste, rata inflatiei ajungind la 9,1% fata de decembrie 2005 si inregistrind o majorare cu 4,2 p.p. comparativ cu perioada respectiva a anului 2005. Aceasta situatie a fost inevitabila, date fiind realitatile si particularitatile anului 2006.


La cresterea nivelului general al inflatiei a contribuit majorarea ratei de crestere a preturilor la produsele alimentare cu 0,7 p.p., la marfurile nealimentare - cu 1,3 p.p. si a tarifelor la servicii - cu 13,2 p.p.


Evolutia ratei inflatiei in perioada ianuarie-septembrie a anilor 2001-2005, %


Anii

Fata de luna precedenta

Septembrie

fata de decembrie

a anului precedent

Ianuarie-septembrie

fata de perioada similara a anului precedent

Rata inflatiei medie lunara

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie
















































































Sursa: Biroul National de Statistica



Preturile la produsele alimentare au inregistrat o crestere de 2,1%, fiind determinata de majorarea preturilor la fructe proaspete - cu 32,4%, zahar - cu 17,5%, bauturi alcoolice - cu 12,1%, orez - cu 9,2%, peste si produse din peste - cu 7,6% etc. Concomitent, au scazut preturile la oua - cu 21,9%, legume - cu 28,5%, cartofi - cu 2,3%, carne, preparate si conserve din carne - cu 1%.


In lunile iunie-septembrie curent a fost inregistrata diminuarea esentiala a preturilor la legume (cu 51%), iar in iulie-august - la cartofi (cu 48,3%), fiind influentata de majorarea sezoniera a ofertei acestor categorii de produse pe piata interna. Insa, in luna septembrie preturile la cartofi s-au majorat cu 11,4%. Prin urmare, aceste categorii de produse au contribuit la micsorarea indicelui preturilor de consum (IPC) general cu 1% si 0,04%, respectiv.


Reducerea pe parcursul primului semestru a preturilor la oua a contribuit la micsorarea IPC general cu 0,2%. Ca rezultat, contributia la majorarea IPC general a preturilor la produsele alimentare a fost de 0,9%.


Majorarea preturilor la marfurile nealimentare cu 11,3% a fost determinata de cresterea preturilor la medicamente - cu 24,6%, marfuri de constructie - cu 15,8%, combustibil - cu 16,2%, confectii - cu 6,9%, incaltaminte - cu 5,8% etc.


Majorarea de la inceputul anului a ratei TVA la medicamente si implementarea sistemului de evidenta a lor, a contribuit la cresterea preturilor la acestea. Aportul acestei categorii de marfuri la cresterea IPC general este de 0,9%.


Preturile la combustibil s-au majorat in urma cresterii preturilor mondiale la produsele petroliere, avind un aport la cresterea IPC general de 0,7%.


Prin urmare, preturile la marfurile nealimentare au contribuit la cresterea IPC general cu 3,4%.


Preturile la serviciile prestate populatiei au inregistrat cea mai esentiala crestere - de 18,7%, fiind determinata preponderent de majorarea tarifelor la serviciile comunal-locative cu 30,1%. Aceasta crestere s-a datorat, in mare parte, majorarii tarifului la gaz, ca rezultat al ridicarii pretului de cumparare a gazului din Rusia. Prin urmare, aportul preturilor la servicii la cresterea IPC general a fost de 4,7%, din care 4,2% revin serviciilor administrativ reglementate, inclusiv 3,4% - tarifelor la gaz.


Evolutia cursului de schimb al monedei nationale


fata de dolarul SUA si Euro in ianuarie-septembrie 2006 (Lei/USD, Lei/EUR)

Sursa: Banca Nationala a Moldovei

In anul curent a continuat tendinta de majorare a volumului tranzactiilor in Euro ca rezultat al sporirii cererii si ofertei de aceasta valuta pe piata valutara interna.


Structura tranzactiilor pe piata valutara a Republicii Moldova

Alte






Total






In ianuarie-septembrie 2006 agregatele monetare au avut o tendinta ascendenta fata de perioada similara a anului trecut. Masa monetara M3 la sfirsitul lunii septembrie a atins 17835,4 mil. lei si s-a majorat cu 19,4% comparativ cu aceeasi data a anului trecut.


Evolutia trimestriala a depozitelor si a ratelor dobinzilor in anii 2004-2006


Concomitent cu majorarea ratelor dobinzii la depozite, au sporit si cele la credite: de la 18,14% in septembrie 2005 la 18,61% in septembrie 2006 in moneda nationala, pentru cele in valuta straina rata dobinzii raminind aceeasi - de 11,05%. In pofida acestui fapt, a sporit soldul creditelor in economie cu 37,2% fata de sfirsitul lunii septembrie 2005 si a constituit 12319,4 mil. lei. La cresterea volumului de credite in economie a contribuit optimizarea conditiilor de creditare oferite de bancile comerciale, diversificarea tipurilor de credite, necesitatea crescinda in investitii, precum si majorarea volumului de credite de consum. Insa, cresterea cererii pentru creditele de consum are si impact negativ, in special asupra deficitului de cont curent al balantei de plati, dat fiind ca favorizeaza cresterea importurilor.


Majorarea ratelor dobinzii la depozite si credite de catre bancile comerciale se explica prin cresterea ratei inflatiei cu ritmuri mai mari decit a fost prognozat la inceputul anului - pina la 9,1% in primele 9 luni. Luind aceasta in consideratie si conditiile actuale ale pietei monetare, Banca Nationala a Moldovei a decis majorarea ratei de baza, aplicata la refinantarea bancilor comerciale, cu 0,5 p.p., pina la 13% anual.


La sporirea masei monetare M3 a contribuit si cresterea volumului banilor in circulatie cu 9,1%: de la 4350 mil. lei (la 30.09.2005) pina la 4744,4 mil. lei (la 30.09.2006)


Conform datelor operative, in perioada ianuarie-septembrie 2006, la bugetul public national au fost acumulate venituri in suma totala de 12399,4 mil.lei, ceea ce constituie o majorare cu 20,8% comparativ cu perioada similara a anului 2005.


Evolutia bugetului public national in ianuarie-septembrie 2005-2006, mil. lei





septembrie

9 luni

septembrie

9 luni

septembrie

9 luni

Bugetul public national

Venituri







Cheltuieli







Deficit (-), excedent (+)





x

x

Sursa: Ministerul Finantelor


Partea preponderenta a veniturilor bugetului public national, si anume 84,5%, revine incasarilor fiscale. Din suma totala a acestora din urma, 44,1% (sau 4619,4 mil.lei) revin impozitelor directe, iar 55,9% (sau 5857,2 mil.lei) - impozitelor indirecte.


Executarea bugetului public national in ianuarie-septembrie 2006 s-a incheiat cu un excedent in suma totala de 317,6 mil. lei.


Pentru serviciul datoriei de stat externe directe si garantate din bugetul de stat, au fost utilizate mijloace in suma de 30,3 mil. dolari SUA (396 mil. lei), inclusiv: pentru achitarea dobinzii - 13,5 mil. dolari (176,4 mil. lei), inclusiv 0,7 mil. dolari (9,1 mil. lei) pentru deservirea datoriei la garantiile externe, emise in anii precedenti, si pentru achitarea sumei de baza - 16,8 mil. dolari (219,6 mil. lei).


II. Evolutia sectorului real

In luna septembrie curent industria autohtona a inregistrat o descrestere (in preturi comparabile) de 15,4% fata de aceeasi luna a anului trecut, iar in 9 luni volumul productiei industriale s-a diminuat cu 7%.



Evolutia lunara a volumului productiei industriale (in preturi comparabile),

modificarea procentuala fata de luna respectiva a anului precedent

Sursa: Biroul National de Statistica


Volumul productiei fabricate de intreprinderile industriale de toate formele de proprietate in 9 luni curent a constituit 14958,8 mil. lei (in preturi curente).




Evolutia sectorului industrial


Ianuarie-septembrie 2006

Ianuarie-septembrie 2005

in % fata de perioada similara a anului 2004

(in preturi comparabile)

volumul productiei,

mil. lei

(in preturi curente)

in % fata de perioada similara a anului 2005

(in preturi comparabile)

Industrie - total

din care:

extractiva

prelucratoare

energie electrica si termica, gaze si apa






Conform calculelor suplimentare estimative ale productiei intreprinderilor ce prezinta darile de seama anual si

intreprinderilor individuale

Sursa: Biroul National de Statistica


Rolul principal in procesul de fabricare a productiei de catre intreprinderile industriale revine industriei prelucratoare. Insa, volumul productiei obtinut de aceasta ramura industriala a atins numai 9748,9 mil. lei si o diminuare de 9%, influentind micsorarea volumului total de productie cu 8,2%.


Plus la aceasta, industria alimentara si a bauturilor, fiind cea mai reprezentativa activitate in cadrul industriei prelucratoare, in ianuarie-septembrie a obtinut o productie cu 20,7% mai putin decit in perioada similara a anului 2005. Cauzele care au determinat aceasta situatie sunt foarte bine cunoscute, dar vor fi mentionate mai jos.


Volumul productiei de vinuri a constituit 10% din volumul productiei industriale. O cota majora din vinurile fabricate erau destinate exportului, in special catre Federatia Rusa. Suspendarea exporturilor de productie vinicola in aceasta tara a stopat imbutelierea vinului. Prin urmare, volumul productiei intreprinderilor ce fabrica vin s-a diminuat cu 50,2% fata de perioada similara a anului trecut, fapt ce a influentat negativ cu 9,3% asupra indicelui general de productie in industrie (de mentionat este ca in luna septembrie 2006 volumul productiei de vinuri a constituit doar 35,7% din cel inregistrat in luna septembrie 2005). Din aceleasi motive, s-a diminuat cu 31,1% si volumul productiei intreprinderilor ce fabrica bauturi alcoolice distilate, influenta negativa asupra indicelui general de productie in industrie fiind de 1,3%.


Referitor la productia in expresie naturala, intreprinderile vinicole au produs alcool etilic in volum de 562,9 mii dal (cu 3,8% mai putin decit in ianuarie-septembrie 2005), divin - 391,4 mii dal (-41%), vinuri ce au o concentratie de alcool mai mare de 15% - 1236,5 mii dal (-40,8%), vinuri naturale din struguri - 10620,7 mii dal (-50,8%) etc.


In domeniul industriei alimentare si a bauturilor au fost obtinute progrese la intreprinderile activitatea carora tine de: fabricarea apei minerale si a bauturilor racoritoare (+19,4%), fabricarea berii (+11,5%), prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor (+14,1%), producerea, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne (+6,9%), fabricarea piinii si a produselor din patiserie (+3,6%) etc. A scazut insa volumul productiei intreprinderilor ce fabrica uleiuri si grasimi - cu 7,1% (motivul fiind diminuarea preturilor pe piata mondiala), cacao, ciocolata si produse zaharoase de cofetarie - cu 3,5%, produse lactate - cu 1,6% (existenta stocurilor, circa 500 tone unt si 230 tone lapte praf, provocate de volumul masiv de import al produselor lactate, in special, de origine ucraineana si diminuarea exportului de acestea), fabricarea zaharului - cu 16,1% (conditiile climaterice nefavorabile din primavara anului curent au provocat intirzierea cu 2 saptamini fata de anul trecut a recoltarii sfeclei de zahar).


A sporit volumul productiei fata de ianuarie-septembrie 2005 la intreprinderile ce fabrica ciment, var si ipsos (cu 30,9%), produse textile (+19,5%), incaltaminte (+8,2%), aprovizioneaza cu aburi si apa calda (+17,2%), produc si distribuie energie electrica (+8,4%) etc. Concomitent, s-a diminuat cu 10,2% productia hirtiei si cartonului, cu 7,5% - productia sticlei si a articolelor din sticla (motivul - diminuarea comenzilor din partea intreprinderilor vinicole), cu 6,9% - productia de masini si echipamente, cu 3,8% - productia articolelor din cauciuc si din material plastic etc.


In ianuarie-septembrie 2006 volumul produselor din tutun a constituit 2,1% din volumul total al productiei industriale, iar micsorarea acestuia cu 16,9% a influentat cu 0,4 p.p. asupra indicelui general de productie in industrie. Diminuarea a fost provocata de formarea stocurilor (conform informatiei Agentiei "Moldova-Tutun" sunt in stocuri circa 0,5 mild. buc.). De asemenea, persista si problema exportului acestora in Romania si Ucraina, din cauza accizelor si taxelor impuse, produsele fiind necompetitive pe aceste piete.


In pofida faptului ca au fost obtinute progresele mentionate mai sus, acestea nu au putut compensa pierderile (peste 1,1 mild. lei in preturi comparabile) cauzate de diminuarea volumului productiei de vinuri.


Productia energiei electrice in ianuarie-septembrie curent a constituit 789,8 mil. kWh (volum superior cu 1,8% fata de perioada similara a anului 2005). Consumul de energie electrica a fost asigurat, in mare parte, din contul importurilor. Concomitent, volumul productiei energiei termice a atins 1617,2 mii Gcal si a fost livrata cu 3,9% mai mult, respectiv.


Productia agricola in ianuarie-septembrie 2006 a constituit in preturi curente 10670 mil. lei, fiind in descrestere cu 4% (in preturi comparabile) comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Aceasta diminuare a fost determinata de descresterea productiei vegetale (cu 8,9%).


Productia vegetala Conform datelor Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, de pe suprafata de 402,4 mii ha insamintata cu culturi cerealiere si leguminoase de prima grupa au fost recoltate circa 1024 mii tone, inclusiv griul de toamna - 685,2 mii tone. Productivitatea medie a culturilor cerealiere si leguminoase de prima grupa este de 25,4 q/ha.


Recolta anului curent in intreprinderile agricole si gospodariile taranesti (de fermier) mari, conform datelor statistice, se caracterizeaza prin descresterea recoltei de cereale si leguminoase (exclusiv porumb) cu 27%, din care a griului - cu circa 33%, de struguri - cu 53% si de fructe - cu 21%. Conform datelor preliminare, este in crestere recolta medie de floarea soarelui (cu 19%), orz - cu 8%, legume de cimp - cu 4,6%.


In prezent are loc recoltarea culturilor tirzii. La data de 25 octombrie curent erau recoltate 256 mii ha (75%) din suprafetele ocupate cu porumb si 78% din suprafetele cu sfecla de zahar.


Sunt in plina desfasurare lucrarile de cimp pentru asigurarea recoltei anului viitor. Astfel, la 25 octombrie curent, suprafata terenurilor arate, inclusiv pentru semanatul culturilor de toamna, a constituit 395,4 mii ha (cu 35% mai mult fata de perioada respectiva a anului trecut). La aceeasi data, 88% din suprafata preconizata a fost semanata cu culturi de toamna.


Eficacitatea productiei agricole depinde, in mare masura, de nivelul mecanizarii si automatizarii proceselor de producere. In 9 luni curent s-au fondat 45 statiuni de tractoare si masini si, astfel, numarul lor total a ajuns la 145.

Productia animala. Pe parcursul perioadei vizate, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, in gospodariile de toate categoriile productia (cresterea) vitelor si pasarilor s-a majorat cu circa 11%, de oua - cu 0,4%, iar productia de lapte a scazut cu circa 2%.





Productia animala a fost influentata negativ de descresterea septelului de animale atit in intreprinderile agricole: vaci - cu 3%, ovine si caprine - cu 3%, cit si in sectorul individual: la bovine - cu 7%, ovine si caprine - cu


Situatia in sectorul zootehnic continua sa fie determinata de situatia in gospodariile populatiei si gospodariile taranesti (de fermier), in care s-a concentrat 94% din efectivul de bovine (inclusiv 97% - vaci), 88% de porcine, 96% de ovine si caprine si se produce cea mai mare parte a productiei animale (productia laptelui - 96%, cresterea vitelor si pasarilor - 87%, productia de oua - 62%).


In intreprinderile agricole s-a majorat volumul de crestere a vitelor si pasarilor (in masa vie) cu 25%, in special productia de crestere a porcinelor (cu 55%), ca rezultat al majorarii efectivului porcinelor de 1,5 ori si a productivitatii acestora cu 6%. Cresterea efectivului gainilor ouatoare in gospodariile agricole cu 9%, in conditiile micsorarii productivitatii acestora cu 5%, a asigurat majorarea volumului productiei oualor cu 3%. Volumul productiei de lapte s-a micsorat cu 4%, atit din cauza diminuarii efectivului de vaci, cit si scaderii productivitatii acestora.

In 9 luni ale anului 2006 au fost deschise 112 oficii locale pentru selectie si reproductie in zootehnie si create, respectiv, 112 locuri noi de munca. La momentul actual activeaza asemenea oficii.


Conform situatiei de la sfirsitul lunii septembrie curent, volumul investitiilor in capital fix a constituit 5003 mil. lei (in preturi curente), fiind in crestere cu 16,9% (in preturi comparabile) fata de ianuarie-septembrie 2005.


Sugestiv este ca in aceasta perioada au fost construite 2554 apartamente cu suprafata totala de 326,3 mii m2, ceea ce este cu 10% mai mult fata de nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului 2005.


Intensificarea activitatii investitionale a fost determinata, in special, din contul capitalului intreprinderilor si organizatiilor din sectorul nestatal al economiei. Acestor agenti economici le revin 68% din volumul total al investitiilor in capital fix insusite, 66% din lucrarile de constructii-montaj efectuate si 100% din casele de locuit date in folosinta.


In ianuarie-septembrie 2006, lucrari executate in antrepriza de catre intreprinderile si organizatiile de constructii-montaj, au inregistrat o valoare de 2317,6 mil. lei, ceea ce este cu 23% mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent. Cresterea a fost asigurata preponderent din contul agentilor economici cu forma de proprietate privata, fiind executate lucrari in antrepriza in proportie de 83% (1925,8 mil. lei) din volumul total al lucrarilor in antrepriza.


In structura lucrarilor executate predomina efectuarea lucrarilor pentru constructii noi, reconstructii si extinderea intreprinderilor in functiune - 1735,6 mil. lei (in crestere cu 30% fata de perioada similara a anului trecut). Volumul reparatiilor capitale a constituit 392,3 mil. lei (in crestere cu 7%) si al reparatiilor curente - 189,6 mil. lei (in crestere cu 9%).


La dezvoltarea serviciului de transporturi a contribuit, in mare parte, urmatorii factori externi: stoparea exportului de vinuri in Rusia, interdictiile impuse la trecerea hotarelor Ucrainei si a regiunii transnistrene. Prin urmare, s-a micsorat semnificativ volumul marfurilor transportate atit cu transportul feroviar, cit si cu auto. In acelasi timp, s-a marit distanta medie de transport: la transportul feroviar - cu 37,7% si auto - 12%. Aceasta majorare a condus la cresterea costului pentru serviciile de transport.




In rezultat, in ianuarie-septembrie 2006 intreprinderile de transport feroviar, auto si aerian au transportat 10365,5 mii tone de marfuri sau cu 5,8% mai putin fata de perioada similara a anului trecut. In acelasi timp, parcursul marfurilor a insumat 3751,6 mil. tone-km (cu 22,6% mai mult).


Din volumul total de marfuri transportate, 77% au fost transportate cu mijloacele de transport feroviar, cantitatea carora a constituit 7995,4 mii tone si a reflectat o descrestere de 4,3% in raport cu aceeasi perioada a anului 2005. In statiile de cale ferata au fost incarcate in vagoane 2074,3 mii tone de marfuri sau cu 14,2% mai mult fata de ianuarie-septembrie 2005.


Volumul marfurilor transportate cu mijloacele de transport auto ale intreprinderilor auto a constituit 2268,9 mii tone si s-a micsorat fata de ianuarie-septembrie 2005 cu 11,4%. Cu autobuze si microbuze au fost transportati 81,7 mil. pasageri (cu 5% mai mult fata de ianuarie-septembrie 2005), din care 70,2% revin agentilor economici cu forma de proprietate privata.


In perioada de raport, cu transportul fluvial au fost transportate 100,5 mii tone marfuri sau cu 17% mai mult fata de perioada similara a anului 2005. Numarul pasagerilor ce au fost transportati pe riul Nistru a fost de 75,6 mii persoane, micsorindu-se cu 27,2%, respectiv.


Cu transportul aerian au fost transportate 0,67 mii tone de marfuri (cu 21,8% mai mult fata de ianuarie-septembrie 2005). Numarul persoanelor care au apelat la transportul aerian in noua luni ale anului curent a constituit 367,5 mii pasageri, fiind in crestere cu 19,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut.


Convorbirile telefonice interurbane (prin reteaua de telefonie fixa) au crescut cu 6,2%, iar cele internationale - cu 3,9%. In reteaua publica, posturile telefonice principale la sfirsitul a 9 luni ale anului curent a constituit 959,3 mii unitati si au sporit cu 8,9% fata de situatia similara a anului 2005. Din acestea, in reteaua urbana - 556,6 mii unitati si in reteaua rurala - 402,7 mii unitati, care fata de septembrie 2005 s-au majorat cu 3,1% si, respectiv, cu 17,8%. La domiciliu posturile telefonice principale in reteaua publica au constituit 860 mii unitati (cu 9,2% mai mult decit la sfirsitul a 9 luni 2005), marind densitatea telefonica pina la 24 unitati la 100 locuitori.


Volumul de vinzari cu amanuntul in ianuarie-septembrie 2006 a fost in ascensiune. Populatiei i-au fost comercializate marfuri de consum in valoare de 16220,3 mil. lei sau cu 5,3% mai mult comparativ cu ianuarie-septembrie 2005. Volumul de vinzari cu amanuntul comercializate in reteaua organizata de comert a crescut, in preturi comparabile, cu 10,2% fata de aceeasi perioada a anului 2005, insumind 9593,3 mil. lei.


O crestere considerabila in vinzari (69,1% din volumul total de vinzari in reteaua organizata de comert) au fost efectuate de intreprinderile din sectorul privat, ce au comercializat marfuri de consum in valoare de 6631,4 mil. lei (cu 10,6% mai mult fata de perioada similara a anului trecut). Volumul vinzarilor la organizatiile cu forma de proprietate mixta (cu participarea capitalului strain) si straina au crescut cu 14,5%, publica - cu 17,5%. Insa, in acelasi timp, se observa o descrestere in vinzarile cu amanuntul la unitatile comerciale cu forma de proprietate mixta (publica si privata) - cu 14,6%.


Potrivit situatiei din 1 octombrie 2006, stocurile de marfuri in sectorul organizat de comert au constituit 2477,4 mil. lei, un volum mai mare cu 15,9% fata de cel inregistrat la aceeasi data din anul 2005.


Din activitatea de servicii cu plata prestate populatiei in ianuarie-septembrie curent a rezultat o cifra de afaceri in suma de 6482,1 mil. lei sau cu 3% mai mare, in termeni reali, fata de ianuarie-septembrie 2005. Unitatile oficial inregistrate au prestat populatiei servicii cu plata in valoare de 5777,2 mil. lei, in crestere cu 5,6% (in preturi comparabile) comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005.


Cota majora in valoarea totala a serviciilor prestate populatiei de unitatile oficial inregistrate o detine sectorul public (44,3%), urmata de sectorul privat (28,8%) si mixt (cu participarea capitalului strain si straina) - 21,1%.


Cresteri ale volumului de servicii au obtinut agentii economici din toate sectoarele: privat (+14,2%), mixt (cu participarea capitalului strain si straina) - (+5,1%), mixt (public + privat) - (+2,8%) si public (+1,2%).


Populatiei i-au fost prestate servicii preponderent in domeniile: posta si telecomunicatii, transporturi de pasageri, servicii comunale, invatamint, sanatate si asistenta sociala.



III. Comertul exterior


Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi in ianuarie-august 2006 a inregistrat o descrestere semnificativa pina la 39,4%, fata de 48,7% inregistrat in ianuarie-august


Dinamica schimburilor comerciale


Ianuarie-august 2005

Ianuarie-august 2006

mil. dolari SUA

structura, %

in % fata de ianuarie-august 2004

mil. dolari SUA

structura, %

in % fata de ianuarie-august 2005

Export - total







inclusiv in:







tarile CSI







tarile Uniunii Europene







tarile Europei Centrale si de Est









alte tari







Import - total







inclusiv din:







tarile CSI







tarile Uniunii Europene







tarile Europei Centrale si de Est







alte tari







Deficitul balantei comerciale


x

de 1,6 ori


x


Gradul de acoperire a importului prin export




x


- 9,2 p. p.




x


p. p.

Sursa: Biroul National de Statistica


Evolutia lunara a exportului in ianuarie-august 2002-2006, mil. dolari SUA


Sursa: Biroul National de Statistica



In ianuarie-august 2006 exporturile de marfuri au insumat 635,5 mil. dolari, fiind in descrestere cu 7,2% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Aceasta descrestere s-a inregistrat, in special, ca rezultat al barierelor impuse la importul marfurilor din Moldova pe pietele traditionale de export. Pentru remedierea situatiei create, in perioada de referinta exportatorii moldoveni au continuat cercetarea si exploatarea noilor piete de desfacere.


In volumul total al exportului Republicii Moldova predomina exporturile catre tarile CSI, care s-au diminuat cu 20,7% si au constituit 275,9 mil. dolari SUA. Cea mai mare pondere in aceasta grupa de tari o detine Rusia - cu 20,7% in volumul total al exportului, insa, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, livrarile catre aceasta tara s-au redus cu 43,5% si, respectiv, ponderea acestora s-a diminuat cu 13,3 p.p. Este de mentionat ca, in comparatie cu ianuarie-august 2005, s-au majorat exporturile catre Ucraina (+34,2%), Belarus (+10,3%) si Kazahstan (de 1,6 ori).


Catre tarile Uniunii Europene exporturile de marfuri in ianuarie-august curent s-au majorat cu 5,8% in comparatie cu perioada respectiva a anului trecut si au insumat 207,6 mil. dolari SUA. Majorari considerabile ale exporturilor de marfuri au fost marcate catre Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (de 3,1 ori) si Franta (de 1,7 ori). Cota majoritara revine livrarilor catre Italia - 11,5% in volumul total al exporturilor, dar este in descrestere cu 1,4 p.p., acestea insumind 73,2 mil. dolari sau cu 17,1% mai putin fata de aceeasi perioada a anului 2005.


Livrarile catre tarile Europei Centrale si de Est au crescut cu 34,3% si au atins suma de 102,2 mil. dolari, reprezentind 16,1% in volumul total al exporturilor. Cota majoritara (14,3%) din volumul total al exporturilor revine livrarilor catre Romania, in crestere cu 3,7 p.p., valoarea exportului fiind de 90,8 mil. dolari sau cu 25,2% mai mult in raport cu ianuarie-august 2005.


Livrarile catre alte tari au cea mai mica pondere (7,8%) in total export, constituind 49,8 mil. dolari in perioada de referinta, dintre acestea se remarca exporturile catre SUA (9,8 mil. dolari) si Turcia (20 mil. dolari).










Evolutia exporturilor de marfuri in ianuarie-august 2005-2006

volumul carora a depasit 14 mil. dolari SUA

Sursa: Biroul National de Statistica


Unii din factorii care au condus la diminuarea fluxurilor comerciale spre exterior au fost, in special, lipsa contractelor de lunga durata la exportul marfurilor si dependenta sporita fata de regimul comercial al tarilor importatoare. Intre timp, acesti factori au condus la crearea unei situatii in care nu exista o gama diversificata si competitiva de produse exportate, precum si dependenta livrarilor de un numar de piete reduse. Ca rezultat, avem trei grupe de marfuri cu ponderea cea mai mare in export total, dintre care doar materialele textile si articolele din acestea se caracterizeaza printr-o evolutie pozitiva, in timp ce produsele alimentare, bauturi si tutun si produsele vegetale au o tendinta total inversa, cauzele acestei evolutii fiind dezvoltarea insuficienta a acestor ramuri.


Evolutia lunara a importului in ianuarie-august 2002-2006, mil. dolari SUA


Sursa: Biroul National de Statistica


La general, cea mai mare parte a importurilor de marfuri se efectueaza din tarile membre ale CSI. In ianuarie-august 2006 aceste importuri au insumat 634 mil. dolari sau 39,3% din volumul total al importurilor, fiind cu 13,2% mai mult decit in ianuarie-august 2005. Furnizorii principali au fost Rusia si Ucraina, importul de bunuri din aceste tari fiind in valoare de 246,6 mil. dolari (majorindu-se de 1,6 ori) si 332 mil. dolari (+5,9%), respectiv.

Comparativ cu ianuarie-august 2005, volumul importat de masini si aparate, echipamente electrice s-a majorat cu 5,7%, insumind 205,7 mil. dolari SUA, cu o pondere de 12,8% in volumul total al importurilor. Masinile si aparatele, echipamentele electrice in ianuarie-august curent au fost importate, in mare parte, din tarile Uniunii Europene - in suma de 95,7 mil. dolari.

Volumul produselor chimice importate in ianuarie-august 2006 a constituit 137,2 mil. dolari, fiind in crestere comparativ cu perioada similara a anului 2005 cu 1,9% si detinind o pondere de 8,5% sau cu 1,1 p.p. mai putin in structura importurilor pentru perioada respectiva.


Materialele textile si articole din acestea in ianuarie-august 2006 au fost importate in suma de 131 mil. dolari, cu 13,3% mai mult in comparatie cu ianuarie-august 2005, insa ponderea acestei grupe de marfuri in total importuri s-a diminuat cu 0,1 p.p. si a constituit 8,1%.


Volumul importurilor de metale comune si articole din acestea a crescut in perioada de referinta cu 29,9%, insumind astfel 126,6 mil. dolari, cu o pondere de 7,8% in total importuri si o crestere de 0,9 p.p.


Importurile de produse alimentare, bauturi si tutun in perioada de analiza au constituit 109,3 mil. dolari, fiind in crestere cu 27,7% in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2005. Ponderea acestei grupe de marfuri in total exporturi a fost de 6,8% sau cu 0,7 p.p. mai mult. In aceasta grupa de marfuri trebuie de remarcat importul tutunului si inlocuitorilor de tutun prelucrati, care s-a marit in perioada de referinta cu 29,8% si a constituit 28 mil. dolari.


Ponderea materialelor plastice, cauciucului si articolelor din acestea in total import a fost de 6,2% in perioada de analiza. Volumul importului acestor produse a crescut cu 18% in comparatie cu perioada similara a anului trecut si a constituit 101,6 mil. dolari. Cele mai mari importuri ale acestor produse au fost facute din tarile Uniunii Europene 36,5 mil. dolari.

Volumul importului de mijloace si materiale de transport in ianuarie-august 2006 a constituit 86,2 mil. dolari, fiind in crestere cu 18,6% in comparatie cu ianuarie-august 2005. Ponderea acestei grupe de marfuri in total import a fost de 5,3%. In aceasta grupa de marfuri se remarca importul de vehicule terestre, parti si accesorii ale acestora, care constituie 84,1 mil. dolari.


Structura importurilor, in ianuarie-august 2006, altor grupe de marfuri prezinta ponderi ridicate la produse vegetale - 3,2% (52,4 mil. dolari), articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si din materiale similare - 3% (47,9 mil. dolari), pasta de lemn, hirtie, carton si articole din acestea - 2,9% (46,4 mil. dolari), animale vii si produse animale - 2% (31,8 mil. dolari), lemn si articole din lemn - 2,1% (33,1 mil. dolari).

IV. Sfera sociala


Salariul mediu lunar al unui salariat din economia nationala in ianuarie-septembrie 2006 a constituit 1619,5 lei si s-a majorat cu 29% fata de perioada similara a anului trecut. Salariul real a crescut cu 15%.


In luna septembrie 2006 salariul mediu a fost de 1799,7 lei (cu 34% mai mult fata de septembrie 2005). In sectorul bugetar salariul mediu a constituit 1597,7 lei, dar in sectorul real -1906,4 lei. Sub nivelul salariului mediu pe economia nationala este salariul in domeniul agriculturii, economiei vinatului si silviculturii - 966 lei, invatamint - 1181 lei, alte activitati de servicii colective, sociale si personale - 1298 lei, sanatatii si asistentei sociale - 1297 lei, hoteluri si restaurante -1548 lei, comertului cu ridicata si cu amanuntul - 1577 lei.


La 1 octombrie 2006 suma restantelor agentilor economici pentru retribuirea muncii (datorii cu termenul de achitare expirat) a constituit 122,95 mil. lei, majorindu-se cu 7,7 mil. lei fata de 1 septembrie 2005. Fata de 1 ianuarie 2006 aceasta s-a majorat cu 26,9 mil. lei si fata de 1 august 2006 - cu 6,2 mil. lei. Majorarea s-a produs din cauza cresterii in septembrie a neachitarii salariilor recalculate lucratorilor din serviciul militar cu circa 10 mil. lei.


Marimea medie a pensiei lunare la 1 octombrie 2006 a constituit 443 lei, fiind in crestere fata de 1octombrie 2005 cu 15,4%, iar valoarea reala a pensiei s-a majorat cu 0,9%.


- datele statistice se prezinta trimestrial in termenii stabiliti

- datele statistice se prezinta cu o luna mai tirziu











Document Info


Accesari: 1592
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )