Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Indicatori macroeconomici, Corelatiile macroeconomice de baza, Sistemul conturilor nationale

economie












Protagonisti, indicatori si teorii macroeconomice



















Indicatori macroeconomici



Unitatea I: Corelatiile macroeconomice de baza


Unitatea II: Sistemul conturilor nationale






UNITATEA 1


Corelatiile macroeconomice fundamentale


Obiective

  • a face cunostinta cu sectoarele macroeconomiei;
  • a descrie procesele care au loc pe pietele macroeconomice;
  • a defini consumul intermediar (productiv) si consumul final;
  • a studia sursele de utilizare a venitului;
  • a defini rolul statului si a exteriorului īn procesele de venit;
  • a descrie circuitul macroeconomic si principalele corelatii dintre sectoare.





1.1. Protagonistii macroeconomici

Sectoarele economiei

1.2.1. Output si venit

1.2.2. Sursa venitului si utilizarea sa

1.2.2.1. Rolul sectorului exterior īn formarea venitului



1.2.2.2. Factorii de productie si veniturile lor


1.2.2.3. Rolul sectorului public īn procesele de venit

1.2.2.4. Utilizarea venitului

- cantitatea de bani reali

- valoarea reala a stocului de hārtii de valoare

1.3. Circuitul macroeconomic

Īntre sectoarele economice iau nastere fluxuri repetabile īn urma legaturilor reciproce dintre ele. Nevoile apar īn mod repetat, deci si productia trebuie permanent reluata. Miscarea continuu repetata a economiei se numeste circuit macroeconomic.

Circuitul īsi īndeplineste functiile daca bunurile produse īn economie ajung la utilizatori. Ţelul final se poate urmari deci prin intermediul fluxurilor de produse. Īnsa, īn economia de piata fluxurile de marfuri (fluxuri reale) sunt īnsotite de fluxuri de sens opus, sub forma baneasca (fluxuri valorice sau fluxuri de venit). Ca urmare, la descrierea circuitului macroeconomic urmarim doar fluxurile de venit, acestea continānd subīnteles si fluxurile de marfuri.

Īn descrierea circuitului se arata, pe de o parte, ce venituri primesc diferitii protagonisti economici si la ce le folosesc, iar pe de alta parte, se clarifica rolul sectoarelor macroeconomice pe diferitele piete.

Īncasarile si cheltuielile fiecarui sector, adica suma veniturilor care intra si ies, coincid īn mod necesar: venitul care intra se utilizeaza integral. Aceasta coincidenta īnsa nu īntotdeauna īnseamna ca utilizarea venitului are loc neaparat īn functie de intentiile protagonistilor economici. Īn modelul circuitului macroeconomic se reflecta fluxurile de venit efectiv realizate. Analiza ulterioara    a modelului macroeconomic va cauta raspuns la īntrebarea: īn ce conditii crearea si utilizarea intentionata a venitului (ex ante) devine identica cu cea efectiv realizata (ex post).

Punctul logic de start si de finis al circuitului economic este sectorul menajelor: scopul activitatii economice este satisfacerea nevoilor menajelor. Initiatorul activitatii economice o reprezinta totalitatea nevoilor menajelor, deci aceasta activitate īsi īndeplineste rolul prin satisfacerea acestor nevoi. Din aceasta cauza, analiza circuitului trebuie īnceputa cu analiza sectorului menaje.

Menajele au nevoie de venituri pentru a-si realiza telul. Daca ele īnca nu dispun de avutie acumulata, singura lor sursa de venit este forta de munca disponibila īn cadrul lor. Deci, menajele ofera pe piata muncii forta de munca disponibila īn cadrul lor. Daca menajele dispun de avutie acumulata, atunci īn schimbul capitalului si a stocului de hārtii de valoare ce le stau la dispozitie, fac rost de venituri din capital, adica de dobānda, tot de la sectorul īntreprinderilor. Din venitul realizat pe piata, menajele platesc impozite sectorului public. De asemenea, ele primesc de la stat unele transferuri, care maresc venitul lor disponibil. Venitul astfel realizat este izvorul consumului menajelor.

Menajele decid ce proportie a veniturilor lor doresc s-o consume si astfel apar ca cumparatori pe piata bunurilor. Suma cheltuita efectiv pe consum nu coincide īn mod necesar cu cea planificata (dorita). Cert este īnsa ca partea neconsumata a venitului disponibil coincide cu economisirea. Partea de venit economisita se foloseste pentru cumpararea de hārtii de valoare sau se tine sub forma lichida (cash). Deocamdata, vom face abstractie de economiile tinute sub forma de cash, deoarece īnca nu cunoastem functionarea pietei monetare. Ca urmare, īn modelul circuitului macroeconomic, economiile menajelor ajung integral pe piata de capital, care se identifica īn acest model cu piata hārtiilor de valoare. Īn aceasta acceptiune, economiile sectorului menaje devin oferta de capital, fiind identica cu cererea de hārtii de valoare.

Pe baza celor de mai sus, putem descrie componenta fluxurilor de venit ce intra si ies din sfera menajelor. Cele doua fluxuri coincid īn mod necesar, datorita acceptiunii pe care modelul o da economisirii. Daca din veniturile primite de la sectorul īntreprinderilor () si cel public (Trm) scadem cheltuielile pentru consum (C) si plata impozitelor (Tm), restul obtinut este economisirea (S). Deci, economisirea este o functie a marimii venitului (Y) si a cheltuielilor de venit planificate. Aceasta acomodare a economisirii conduce la situatia ca valoarea totala a posturilor de venit care ies din sfera menajelor este īn mod necesar egala cu valoarea totala a posturilor de venit care intra īn sfera menajelor:

unde: - totalul salariilor nominale, iar L - populatia ocupata.

Sectorul īntreprinderilor (E) obtine capitalul necesar pentru cumpararea de bunuri capital (de investitie) pe piata de capital. Prin aceasta induce o cerere de capital, care conform ipotezelor modelului, coincide cu oferta de hārtii de valoare. Pentru a īncepe productia, īntreprinderea cumpara cantitatea necesara de munca pe piata muncii, contravaloarea acestei operatiuni fiind platita ulterior, din īncasarile obtinute prin vānzarea produselor create pe piata marfurilor.

Cu ajutorul factorilor de productie astfel achizitionati are loc productia de bunuri, care se valorifica pe piata marfurilor. Contravaloarea marfurilor vāndute reprezinta venitul care intra īn sfera īntreprinderilor. Din īncasarile astfel realizate, īntreprinderile platesc impozit statului, dar ele beneficiaza si de transferuri, care maresc veniturile care intra īn sectorul īntreprinderilor.

Din venitul disponibil, īntreprinderile platesc veniturile factorilor (salariu, dobānda, dividende). Suma ce ramāne reprezinta economisirea, care se cheltuieste pentru cumpararea de hārtii de valoare (ca īn cazul menajelor). Marimea acestei economisiri, conform ipotezelor, este identica cu partea de venit ce serveste īnlocuirea capitalului uzat (investitia de īnlocuire).

Ecuatia fluxurilor de venit ale sferei īntreprinderilor este:



Din analiza fluxurilor de venit ale sectorului privat au rezultat īn mare parte si fluxurile de venit ale sectorului public. Veniturile, care intra sunt formate din impozitele platite de menaje si īntreprinderi. Din aceste venituri, statul plateste transferuri celor doua sectoare private, restul fiind destinat cumpararii de bunuri de pe piata marfurilor (cerere de marfuri). Diferenta dintre īncasarile si cheltuielile publice va apare pe piata de capital sub forma cererii de hārtii de valoare.

Ecuatia fluxurilor de venit īn cazul sectorului public este:



unde: Sa - economisirea publica.

Rolul sectorului exterior s-a avut īn vedere doar la realizarea venitului. Agentii economici straini vānd sau cumpara marfuri, ceea ce influenteaza marimea venitului realizat de sectorul īntreprinderilor. Daca agentii externi vānd mai mult īn interior decāt cumpara, atunci nu-si utilizeaza īntregul venit pentru cumpararea de marfuri, deci economisesc. Ca urmare, īn modelul nostru simplificat, diferenta dintre import (IM) si export (EX) coincide cu economisirea sectorului exterior (Sext). Aceasta economisire are loc tot sub forma hārtiilor de valoare.


IM - EX = Sext


Sintetizānd cele de mai sus, schema completa a circuitului macroeconomic poate fi reprezentata conform figurii 1.5.

Din schema circuitului economic putem deduce principalele corelatii dintre protagonistii economici care se manifesta pe diferitele piete, cea mai importanta fiind corelatia de pe piata de marfuri, unde venitul realizat din vānzari coincide cu marimea venitului cheltuit pe aceasta piata.



Pe piata muncii, salariile platite de īntreprinderi coincid cu salariile īncasate de menaje: .

Pe piata de capital, oferta se compune din suma economiilor sectoarelor, iar cererea din cererile de investitii ale īntreprinderilor.




















Document Info


Accesari: 5814
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )