Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Lucrare de diploma - Economia comertului, turismului si serviciilor STATIUNEA TURISTICA BAILE TUSNAD SI ĨMPREJURIMILE. POTENTIAL TURISTIC SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

economie



Facultatea de stiinte Economice, Juridice si Administrative



Specializarea: Economia comertului, turismului si serviciilor









STAŢIUNEA TURISTICĂ BĂILE TUsNAD sI ĨMPREJURIMILE. potenŢial turistic si perspective de dezvoltare









UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” TG.MUREs    LUCRARE DE LICENŢĂ___________

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE,JURIDICE sI ADMINISTRATIVE

Candidat (a) Gal Eniko Eva

Specializarea : Economia comertului, turismului si serviciilor

Anul absolvirii :


Conducatorul stiintific : Viza facultatii

Lector Dr. Hadrian – V- Contiu







a) Tema lucrarii de licenta :




STAŢIUNEA TURISTICĂ BĂILE TUsNAD sI ĨMPREJURIMILE. potenŢial turistic si perspective de dezvoltare







b) Problemele principale tratate :


Istoria statiunii

Potential turistic natural

Potential turistic antropic

Baza materiala a statiunii

Activitati turistice practicate

Propuneri de circuite din Baile Tusnad

Perspective de dezvoltare
















c) Bibliografia recomandata :


d) Termene obligatorii de consultatii :










e) Locul si durata practicii :

Baile Tusnad- deplasare pe teren in perioada 12-14. 04.2008


Primit tema la data de :



Termen de predare : 12.06.2008




Semnatura sefului de catedra Semnatura conducatorului




Semnatura candidatului


Cuprins


SCOPUL LUCRĂRII


III.           Potentialul turistic natural


III.5. Atractii turistice naturale in zona statiunii Baile Tusnad


IV.            Potentialul turistic antropic


BAZA MATERIALĂ A STAŢIUNII


V.1. Structurile de cazare si alimentatie publica

VIII.     perspective de dezvoltare ale statiunii si regiunii


VIII.1. Promovare prin agentiile de turism si organizatii

VIII.2. Promovare si dezvoltare prin Organizatia Ecologica ACCENT

VIII.3. Promovare si dezvoltare prin evenimente organizate


IX.            CONCLUZII


BIBLIOGRAFIE


ANEXE :


SCOPUL LUCRĂRII



În aceasta lucrare am încercat sa fac o prezentare de ansamblu a potentialul turistic al localitatii Baile Tusnad precum si perspective de dezvoltare al acestuia.

Am ales aceasta tema, pentru ca am vizitat de mai multe ori aceasta statiune harghiteana si am fost impresionata de frumusetea acestei zone a tarii si de ospitalitatea si prietenia localnicilor. Consider ca este o zona cu un potential turistic ridicat care merita valorificat.

În prima parte, voi trata potentialul natural si antropic al localitatii, evolutia paleogeografica, alcatuirea geomorfologica, climatica, hidrografica, biogeografica cât si istoria statiunii.

În a doua parte, am urmarit localitatea din punct de vedere turistic. Am descris baza tehnico-materiala, fluxul turistic, precum si activitatile turistice practicabile. In ultima parte a lucrarii am tratat câteva perspective de dezvoltare a statiunii.

Ca metode pentru efectuarea lucrarii, am consultat bibliografia existenta în biblioteci în legatura cu problema abordata si apoi observarea directa: m-am deplasat si documentat la fata locului unde m-am interesat de situatia actuala a statiunii.














II.       ISTORICUL STAŢIUNII


Potentialul turistic natural


Harta geologica a depresiunii Ciucului – Sursa: „ Zona Lacului Sfanta Ana” (regiunea Ciucului), Ed. 1977 Budapesta.

Artera hidrografica principala care, nu numai ca strabate localitatea, dar aduna întreaga retea de vai secundare, este Oltul. Acesta, pe cei aproape 80 km cât masoara de la izvoare, strânge apele din muntii Harghita, Hasmas, Ciuc si din Depresiunea Ciuc (de pe o suprafata de 1340 km2), ajungând în defileu sub forma unui curs viguros care înregistreaza un debit mediu multianual de circa 9 m3/s. Fata de aceasta valoare, în anii secetosi, debitul scade la 4,5 – 5 m3/s, iar în cei ploiosi se dubleaza. Regimul precipitatilor influenteaza mult volumul scurgerii, acesta fiind maxim în intervalul aprilie – iunie (45%) si minim între noiembrie si ianuarie (12%). Iarna, producerea temperaturilor negative pe durata mai lunga (îndeosebi în conditiile stagnarii în depresiunile Ciuc si Brasov, ca si în defileu, a unor mase de aer rece ce dau inversiuni termice) favorizeaza aparitia ghetii la mal si chiar a podului de gheata (se pastreaza intre 3 si 55 zile).

Afluentii Oltului de pe culmile muntilor Pilisca si Ciomatul au lungimi diferite. Cei de pe dreapta sunt ceva mai largi (1 – 2,5 km), au bazin de receptie larg si un curs inferior puternic adâncit între creste si tunuri din andezit. Desi au o scurgere permanenta, debitele sufera fluctuatii puternice determinate de precipitatii. Dintre acestea, mai însemnate sunt Valea Minelor si pârâul Corbului. Afluentii de pe stânga sunt foarte scurti (sub 1 km lungime), au panta longitudinala mare, sunt mai putin adânci si au o scurgere temporara. Cel mai însemnat este pârâul Cetatii, cu bazin pe cele doua conuri vulcanice secundare, ce alcatuiesc vârfurile Cetatii si Surduc.

Existenta reliefului muntos vulcanic si mai ales stratificarea formatiunilor aduse de eruptii (diferite lave andezitice, piroclastice, cenusa etc.) asigura un potential mineralogic si chimic complex pentru apele din precipitatii. Acestea, dupa ce le strabat si încorporeaza cantitati însemnate de saruri, revin la suprafata sub forma izvoarelor minerale. Frecvent intra în asociere si CO2, ce provine de la adâncimi mari pe linii de fractura, se remarca unele deosebiri în continutul chimic si temperatura. Cele de pe dreapta Oltului sunt carbogazoase, bicarbonate si calcice, au o mineralizare de numai 0,2 g/l si provin din apele de infiltratie ce spala lavele andezitice si aglomeratele vulcanice aflate aproape de suprafata, în continutul lor intrând însa CO2 rece venit de la adâncime. Spre deosebire de acestea, izvoarele minerale de pe stânga Oltului au un continut chimic mai ridicat (5 g/l) si variat (feruginoase, carbogazoase), iar temperatura se ridica la 20 – 300 (mezotermale); ele provin de la adâncimi mari si au debite bogate. Nu este exclus, ca la alimentarea unora, un rol important sa-l aiba apa din Lacul Sfânta Ana, care spre Vest si Sud strabate masa de piroclastice. Dintre izvoarele importante utilizate în cura balneara amintim Apor si Mikes (lânga Pensiunea 4), Ileana (alimenteaza baile mezotermale), Stanescu si Rudi (în Lunca Oltului).

Pentru agrement a fost amenajata, la începutul secolului, pe terasa de lunca a Oltului, lacul Ciucas. Alimentarea se face în principal din Olt printr-un canal special. Se adauga apa câtorva izvoare ce se observa în marginea de Est, la baza fruntii terasei pe care se afla cea mai mare parte a orasului. Are un grad de mineralizare redus, iar în timpul iernii îngheata pe o grosime de 30 – 50 cm. Pe fundul cuvetei lacustre exista un strat de mâl provenit din spalarea versantilor; care are o grosime de 1,3 – 2 m (C. Privighetorita, 1970).

Istoria localitatii a fost strâns legata de descoperirea si valorificarea apelor minerale pentru tratament. Daca folosirea apelor potrivit legendelor se pierde în vechimea secolelor, actul de concesionare al izvoarelor de la „Câmpul Vorbirii” din iulie 1845, marcheaza începutul activitatii balneare aici. Pornindu-se de la un han, câteva case si mai multe izvoare, nucleul balnear s-a extins, încât din 1852 devine o mica asezare numita Tusnad – Bai, ce apartinea de comuna Tusnad; în 1913 este statuata comuna Baile Tusnad, care din 1968 este inclusa în rândul localitatilor urbane.

În secolul trecut si chiar în perioada interbelica, numarul de boli ce puteau fi ameliorate sau vindecate în statiune, era limitat, aceasta datorita numarului redus de analize efectuate asupra apelor izvoarelor si a aprecierii limitate a potentialului terapeutic al acestora. Dupa anul 1950 au fost luati în vedere toti factorii care pot influenta cura balneara. În mod deosebit s-a insistat pe stabilirea proprietatilor apelor minerale, gazelor din mofeta si ale cadrului natural în functie de care s-a putut stabili profilul balnear al statiunii.

Profilul balnear al statiuni este sintetic redat în revista „România pitoreasca”, unde se arata ca „la Baile Tusnad se pot vindeca zeci de boli din marile grupe de afectiuni cardiovasculare, endocrine, digestive, ale rinichiului si cailor urinare; se trateaza astazi chiar si boli profesionale, cum sunt cele provocate de radiatii ionizate, câmpuri electromagnetice de înalta frecventa, vibratii sau trepidatii mecanice provocate de folosirea uneltelor pneumatice …”, „s-a profilat terapia balneara nu numai în domeniu curativ, dar si cel profilactic” (A. Dosa). Între toate acestea se impune astazi profilaxia în afectiunile cardiovasculare si în boli ale sistemului nervos central, statiunea capatând în ultimii ani chiar o nota de specializare în acest domeniu, ea situându-se alaturi de Covasna, Borsec, Vatra Dornei, Buzias. De asemenea se fac tratamente folosind curenti interferentiali si curenti tensionali, tratamente cu Boicil si Pel Amar.



Na

Ca

Mg

Fe

Temperatura

Izvor Anna (1)










Izvor Anna (2)










Izvor Ilona










Izvor Apor










Izvor Mikes










Izvor Nándor










Izvor Rudi










Izvor Stanescu










Izvor Stanescu 1bis










Sursa: - Tabel dupa Stoicescu – Munteanu afisat la izvoare


Când sosesti la Baile Tusnad ramâi impresionat de bogatia padurii care îmbraca muntii aproape în întregime. În aceasta mantie verde aproape tot anul vilele, hotelurile si alte constructii, desi apar ca elemente secundare, diversifica peisajul, imprimându-i o nota aparte.

Desi prin altitudinea de 620 – 800 m ne-am astepta ca versantii Oltului sa fie acoperiti de paduri de foioase, în realitate structura vegetatiei este diferita, la aceasta contribuind deopotriva atât omul cât si unele conditii naturale favorizante. Îngustimea culuarului de vale care mentine umezeala si temperaturi mai coborâte, ca si expozitia deosebita (cel stâng orientat spre Vest si Nord – Vest; iar cel drept spre Est si Sud - Est) ce se reflecta în diferente ale gradului de încalzire si de durata a luminii au dus la unele deosebiri ale tipurilor de padure.

Astfel, padurile de conifere ocupa areale întinse pe fundul vaii si pe cea mai mare parte a versantului stâng. Spre deosebire de acesta, pe dreapta Oltului abunda padurile de foioase în care un loc aparte îl au fagul, carpenul, mesteacanul. Aceste paduri le întâlnim si pe stânga Oltului pe versantii Ciomatului, dar mai frecvent la altitudini ce depasesc 900 m, adica în spatiul în care valea se deschide; razele soarelui lumineaza mai mult si unde gerurile profunde au o durata mai redusa.

Interventia omului a dus, de asemenea, la unele modificari ele fiind determinate de defrisari (pentru extinderea asezarii si folosinta industriala a lemnului) si de plantari cu specii de conifere care au gasit aici conditii de relief, sol si microclimat favorabile unei dezvoltari rapide. Ca urmare, padurile de conifere compacte, cu arbori ce ajung la peste 30 m înaltime si diametre ce depasesc 25 cm, sunt întâlnite aproape pretutindeni, începând din lunca Oltului pâna pe creasta Ciomatului. Extinderea mai mare o au în statiune (între 620 si 850 m), asigurând un aer curat si puternic ozonat, calitatile ce stau la baza potentialului balnear al localitatii. În cadrul lor apar unele mici diferente. Cele din statiune si din vecinatatea imediata a ei prin curatire si unele amenajari (elei, poteci, banci) au capatat caracterul de padure – parc, devenind locuri de baza în practicarea, în cadrul curei balneare, a tratamentului prin drumetii usoare. Celelalte pastreaza înca structura naturala, rarele poteci ce urca la creasta Ciomatului influentându-le în mica masura.

Padurile de amestec si de foioase se extind pe pantele cu expozitie favorabila luminii, unde primesc cantitati mai mari de energie radianta.

Alaturi de fag, se întâlnesc molidul, ulmul, paltinul, mesteacanul, iar la iesirea din defileu (spre Sud), bradul si gorunul. În aceste paduri, spre deosebire de cele conifere, stratul arbustiv si cel ierbos sunt bine dezvoltate. În locurile defrisate recent si în raristi, se întâlnesc frecvent tufe de zmeura, alun, soc, etc.

În lunca Oltului, în afara speciilor lemnoase iubitoare de umezeala, exista areale mai mici în care excesul de apa (îndeosebi de la izvoarele de apar la baza versantilor) a dus la conturarea unor mlastini cu specii turbicole, între care o raspândire mare o are Liguaria sibirica.

Lumea animala ce populeaza padurile din jurul Bailor Tusnad este bogata. Dintre mamifere mai des sunt vazuti ursi (unele exemplare mai prietenoase vin pâna în marginea asezarii, „lasându-se” fotografiate de cei dornici de divertisment), apoi mistreti, cerbi, caprioare, veverite. La acestea se adauga o variata fauna de insecte, pasari, reptile si asa mai departe.

Un loc aparte pe Muntele Ciomatul îl are mlastina de turba oligotrofa – mlastina cu specii de plante ceva mai putine, cantonata pe un sol silicios; contine materiale nutritive reduse rezultate în conditii de precipitatii bogate si temperaturi mici, cunoscuta sub numele de „Tânovul Mohos” (80 ha). Aici se disting mai multe centuri de vegetatie în functie de gradul de umezire.

Este rezervatie naturala, între elementele ocrotite fiind 56 de briofite mai multe specii relicte (Droserea rotundifolia, D. obovata, Empetrum nigrum, Andromeda polifolia), plante rare (Salix aurita, Vaccinum oxicoccos) etc. O desfasurare mai larga o au fâsia de padure de molid pitic la exterior si arealul cu muschi (Sphagnum magellanicum) din centru.

Rezervatia naturala de pe Muntele Ciomatu include în afara de „Tânovul Mohos”, si Lacul Sfanta. Ana, intindu-se pe o suprafata de 480 ha. În jurul lacului, versantii sunt acoperiti de paduri de foioase (Sud, Est) si de amestec (Nord si Vest; predomina molidul). Acestea din urma, s-au dezvoltat dupa 1960 pe locul padurii de fag distrusa de un incendiu.

Daca în padure exista o fauna bogata de ursi, lupi, vulpi, mistreti, cervidee, în lac acesta este limitata. S-a încercat cresterea somonului pitic american (Amiurus nebulosus). Doar în marginea de nord – est, unde în conditiile unei adâncimi mai reduse a lacului s-a individualizat un petic de muschi si rogoz, cuibareste – la fel si în tanovul Mohos – rata sulitar.


IV. Potentialul turistic antropic

IV.1. Potentialul turistic antropic. Definitie


1. Amenajari hidroenergetice, baraje, lacuri de acumulare

2. Asezari urbane, rurale

V.       BAZA MATERIALĂ A STAŢIUNII


www.hotelfotuna.ro.

Alte oferte: www.tusnad.ro/ tarife_pachete.htm

Tarife:

Camera single** - 70 Ron/ persoana

Camera dubla** - 110 Ron/ persoana

Single*** - 100 Ron/ persoana

Camera dubla*** - 1400 Ron/ persoana

Preturile variaza in functie de sezon.

Contact: SC Tusnad SA 535100 Baile Tusnad, Aleea Sf. Ana nr. 18, Tel. 004-0266-335202, mobil: 0748-113245, fax: 0748-113108, E-mail: tusnad@topnet.ro, rezervari: hotel@tusnad.ro, Web www.tusnad.ro persoana de contact Pop Paul. Hotelul este situat pe strada Oltului nr. 87.

Pensiunea Silex** 

Tarife camere cu un loc: 35 Euro

Pensiunea Smaranda

Tarife camere cu patru locuri: 45 Euro, numar total locuri: 11.

Vila Sf Ana **

universtourist@kabelkon.ro ,web: www.hotelmoldova-bacau.ro. Dispecerat de cazare: strada Oltului nr. 102, Tel.: 0040-0266-135415.

Programe: tenis de masa , tenis (vara), patinaj (iarna), vânatoare, pescuit, excursii, sporturi de iarna.

Compartiment pentru relaxarea pacientilor situat la etajul I..

Cabinet pentru asigurarea urgentelor medicale situat la parter, necesita existenta dotarilor pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta în regim de continuitate: medic de garda, asistenti medicali de medicina generala, instalatie pentru oxigenoterapie, aparat de urgenta, defibrilator, trusa de perfuzii, trusa pentru intubatie orotraheala, trusa de mica chirurgie.

Cabinet pentru explorari functionale, laborator situat la etajul II. Necesita un asistent medical de medicina generala. Dotari:un electrocardiograf computerizat, un oscilometru.

Compartiment tehnico-administrativ situat la etajul II.

ACTIVITATI TURISTICE PRACTICATE


În orasul Tusnad exista numeroase locuri interesante de vizitat. Pe culmile ce îl încadreaza sunt izvoare minerale, mofete, stânci si turnuri înalte alcatuite din andezite, iar ceva mai departe lacul Sf. Ana singurul de origine vulcanica din tara noastra. Deplasarea se poate face lesnicios, fara eforturi deosebite si într-un interval de timp care sa nu afecteze programul de tratament sau odihna.

Orasul Baile Tusnad se desfasoara în lungul Oltului pe circa 3 km, obiectivele de interes turistic fiind repartizate aproape pe tot cuprinsul sau. Dintre drumetii amintim, cele care pornesc din Baile Tusnad si cele care pornesc de la Cabana Sfânta Ana.


VII.        PROPUNERI DE CIRCUITE DIN BAILE TUSNAD


Traseul nr. 9:
Cabana Sf,Ana, Vf. Ciucas (1115 m), Vf. Cocoizasi(1115), Hotel Best Western Balvanyos pe Mt-le Puturosu (935 m), Pensiunea Cetate (Baile Balvanyos).
Marcaj: cruce galbena.
Durata: 3-4 h. Lungimea: 8,5 km.

Traseul nr. 10:
Cabana Sf. Ana, Vf. Cocoizas, seaua Ciomat-Bolondos (1082 m), Vf. Ghelii (1093 m), Vf. de Mijloc (1087 m), Vf. Gorgan (1135 m), Vf.Tetelea (1173 m).
Marcaj: cruce albastra.
Durata: 3,5 -4 h. Lungjmea: 9 km.

Traseul nr. 11:
Hotel Best Western Balvanyos (930 m), Pestera Puturosu (1052 m).
Marcaj: punct rosu.
Durata: 45 minute. Lungimea: 1km. Poteca consta din 12 serpentine. .

perspective de dezvoltare ale statiunii si A regiunii


HOTEL FORTUNA, HOTEL ASTORIA, HOTEL CIUCAS, HOTEL ONIX, HOTEL TUSNAD, PENSIUNEA IRIS, VILA UNIVERS, VILA RAZA SOARELUI, VILA MARGARETA, VILA STANCA SOIMILOR.


Durata proiectului:

Scopul proiectului:

Desfăsurarea activitătilor comune în ariile naturale protejate Piatra Soimilor si

Valea de Mijloc hotărâte în cadrul planului de actiune comun (identificare in teren,

inventariere, delimitare, marcare, cadastrare, cu termene de realizare)

Partenerii proiectului

Primăria Băile Tusnad, Primăria Comunei Tusnad; Asociatia Csomad-Balvanyos;

Agentia de Protectie a Mediului - Miercurea Ciuc, Scoala Generală Jókai Mór din Băile

Tusnad.

Durata proiectului:

Scopul proiectului: Cresterea gradului de colectare selectivă de la populatia din localitatea Băile Tusnad -realizarea tintelor de reciclare si valorificare pentru deseurile de ambalaje.

Obiectivele proiectului: Promovarea unui parteneriat durabil între cetăteni, autoritătile locale, ONG-uri în vederea găsirii unor solutii de rezolvare a problemelor de mediu, punând accent pe colectarea selectivă a deseurilor cu posibilităti de reciclare.

Cresterea gradului de informare a cetătenilor cu privire al colectarea selectivă a

deseurilor cu posibilităti de reciclare prin punerea la dispozitie in mod gratuit a materialelor

informative (pliante, brosuri), emisiuni la postul local de TV/Radio.

Întărirea capacitătii autoritătilor locale dar si a ONG-lor în coordonarea si

realizarea de programe de protectie a mediului.

Partenerii proiectului: Sc. HeBo PLAST srl.; Scoala Generală Jókai Mór din Băile Tusnad; Primăria Băile Tusnad; Asociatia Csomad-Balvanyos; Agentia de Protectie a Mediului - Miercurea Ciuc; Parohia Romano-catolică din Băile Tusnad.

Finantator: Programul national de granturi „Natura României - Initiativa pentru Responsabilitate Sociala a Corporatiilor” derulat de REC România si Asociatia Salvati Delta - AC cu sprijinul S.C. ECO ROM AMBALAJE S.A.

Scopul proiectului: Promovarea turismului durabil în microregiunea Ciomat-Balvanyos, care să aducă venituri pentru comunitatea locală, fără să afecteze negativ peisajul natural, să ducă la cresterea respectului pentru valorile acestuia si care să încorporeze valorile culturale si

traditionale specifice zonei.

Coordonator proiect: Asociatia Csomad-Balvanyos

Partenerii proiectului: Organizatia GeoEcologică ACCENT; Asociatia Scafandrilor Profesionisti din Bucuresti;, Primăria Comunei Tusnad; Composesoratul Tusnad; Primăria Băile Tusnad, Centrul de Informare Ecoturistică / Băile Tusnad; ECOS Club - Lacul Sf. Ana; Scoala Generală Imets Fülöp Jakó – Com. Tusnad; Scoala Generală Jókai Mór din Băile Tusnad; Agentia de Protectie a Mediului - Miercurea Ciuc.

Finantator: Programul de Granturi Mici (SGP) al Fondului Global de Mediu (GEF), implementat de UNDP - România.



GHID PRACTIC privind importanta colectării selective a deseurilor de ambalaje

(brosură informativă bilingvă; română - maghiară)

BĂILE TUSNAD / ORAS VERDE - Parteneriat Comunitar pentru Mediu (pliant informativ)

Attila G. PILBÁTH - Presedinte

Raluca D. HOISAN - Director

Levente DUDI - Membru

Ernő Attila IMRE - Membru

Echipa administrativă

Szilárd PÁL - Coordonator - Departament Management Resurse Umane

Csaba GYÖRGY - Coordonator – Departament Proiecte - Programe

Camelia SABĂU - Coordonator – Departament Imagine - Relatii Publice

Gheorghe LAZĂR - Contabil

Principalele caracteristici ale echipei: Au obiective comune, obiective care le unesc eforturile;

Au sarcini individuale si roluri care îi ajută să atingă obiectivele propuse de către organizatie;

Membrii echipei participă egal în discutii si în procesul de luare a deciziilor, si în împărtirea timpului de lucru; Onestitate si comunicare.


IX. CONCLUZII


Pret pachet ( baie cu dus)  - 390 Ron / persoană

Pret suplimentar (baie cu cada coltar):           +   50 Ron / persoană
Pret suplimentar (baie cu hidromasaj):           +  100 Ron / persoană

Servicii incluse:
- Cazare in camere cu 2 paturi sau pat matrimonial, cu baie proprie, TV cablu , mobilier modern, minibar.
- Masa demipensiune pentru 3 zile joi, 01 mai 2008 cina,duminica 04 mai mic dejun ).

Mâncarea este cu specific local, din preparate de miel, porc, vita si pui  gatite  traditional de gospodine din zona.
Apa minerala si palinca de prune de casa  la mese sunt  incluse .
Bauturile racoritoare sau alcoolice nu sunt incluse, dar se  pot comanda suplimentar.

Program (inclus in pret):

  • o sedinta de sauna si masaj/ persoana la pensiune.
  • petrecere in fiecare seara la pensiune                 

Alte posibilitati de agrement:

  • Vizitarea Manastirii din Izvorul Muresului (60 de minute de mers cu masina)
  • gratar si foc de tabara in poiana cu izvoare de apa minerala la 10 minute de pensiune.  
  • Excursie cu masinile la lacul Sf. Ana. ( la 30 de minute de la pensiune)
  • Vizitarea orasului Miercurea Ciuc si a catedralei franciscane gotice din sumuleu ( 30 de minute de mers cu masina).Plimbari prin statiune.

Parcare proprie exclusiva, spatioasa si sigura.

PENSIUNEA IRIS 3*


Pensiunea dispune de 10 camere dotate cu baie proprie si TV cablu.
Facilitati: centrala proprie, restaurant, gradina cu terasa de vara, parcare particulara supravegheata.








Pensiunea Transilvania 3 ***

Pachet 3 nopti si 4 zile



1. cazare cu mic dejun:

199 RON/persoana/sejur

2.demipensiune:

3.pensiune completa:

349 RON/persoana/sejur




- Programe distractive (foc de tabara cu vin fiert si barbeque, pregatirea unei Gulas secuiesc in curtea pensiuni)‏

- Parcare privata

- Acces la toate facilitatile pensiunii (jocuri distractive, curte mare pentru joaca, gratar, loc joaca amenajat pentru copii, etc.)‏








Pensiunea Transilvania 3 ***

Pachet 3 nopti si 4 zile(25 – 28 aprilie)

cazare + masa festiva de Paste : RON/pers/sejur

cazare+mic dejun+masa festiva): RON/pers/sejur

cazare+demipensiune+masa fest.: RON/pers/sejur

cazare cu pensiune completa(bauturi incl.): RON/pers/sejur

- Programe distractive (foc de tabara cu vin fiert si barbeque, pregatirea unei Gulas secuiesc in curtea pensiunii)‏

- Parcare privata

- Acces la toate facilitatile pensiunii (jocuri distractive, curte mare pentru joaca, gratar, loc joaca amenajat pentru copii, etc.)‏


Pachet 4 nopti si 5 zile(25 – 29 aprilie):


1.mic dejun + masa festiva de Paste:

499 RON/persoana/sejur


2.Cazare cu demipensiune + masa festiva Paste:

3.Cazare cu pensiune completa + masa masa festiva Paste:

599 RON/persoana/sejur

4.Pachet special (totul inclus):

Cazare cu pensiune completa(inclusiv bauturi si masa festiva de Paste)    649 RON/persoana/sejur









Pensiunea Transilvania 3 ***   


99 RON/persoana/zi


- include cazare in camere duble/triple, pensiune completa, sala de training, restaurant, acces la jocuri distractive, foc de tabara cu vin fiert si barbeque, seara cu gulas secuiesc si tuica fiarta in curtea pensiunii(3000 metri patrati, parcare privata.
















Anexa 2 Album Foto





























































Anexa 3 Pliante





Document Info


Accesari: 19399
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )