Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































PROIECT - MICROECONOMIE - ANALIZA RISCULUI DE TARA

economie




Academia de Studii Economice

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica


Specializarea Cibernetica Economica
















PROIECT

- MICROECONOMIE


ANALIZA RISCULUI DE ŢARĂ












  Chiriac Vlad

An III, seria B, grupa 1046

  C.S.I.E    


























Cuprins:


Prezentarea temei

Riscul de tara, un concept complex si controversat

Indicatorii utilizati īn analiza riscului de tara

Metode de evaluare a riscului de tara

Aplicatii-metoda analitica de evaluare a riscului de tara

-metodologia B.E.R.I. de evaluare a riscului de tara



















Prezentarea temei





Aceasta lucrare are ca tema "Analiza riscului de tara".

Riscul de tara este un concept relativ nou īn gāndirea economica, intrat īn atentia cercetatorilor abia din anii '70. Termenul nu se bucura nici īn prezent de o abordare metodologica unitara, existānd īnca īn jurul sau numeroase confuzii conceptuale.

Evaluarea riscului de tara de catre institutiile financiare internationales-a extins o data cu cresterea activitatii externe a bancilor comerciale private īn tarile īn curs de dezvoltare. Ectimarea riscului de tara are ca scop semnalarea dificultatilor care pot sa apara īn onorarea de catre o anumita tara a obligatiilor care decurg din angajamentele sale externe. Pāna īn anii '70 pierderile datorate factorului risc de tara au fost neglijabile, dar criza datoriilor din anii '80 a provocat mari pierderi creditorilor externi. Atunci a devenit evident ca ignorarea riscului de tara este o sursa de incertitudine si risc care poate conduce la eliminarea de pe piata a firmelor. Singura cale de a reduce incertitudinea este cunoasterea profunda a conditiilor economice, politice si sociale externe, adica exact ceea ce se urmareste īn evaluarea riscului de tara.

Importanta si utilitatea evaluarii riscului de tara sunt puse īn evidenta si de marele interes de care se bucura acest concept pe plan international, dar īn Romānia termenul este putin cunoscut.






1.Riscul de tara, un concept complex si controversat


1.1.Componentele riscului de tara


Riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare īn afacerile internationale, datorate unor evenimente macroeconomice si/sau politice specifice unei tari. Conceptul de risc de tara este strāns legat de alte doua notiuni: riscul suveran si riscul de transfer. Riscul suveran cuprinde: riscurile aferente datoriei publice externe sau public garantate. El exprima probabilitatea ca un stat sa nu poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe din cauze aflate sub controlul guvernului respectivului stat. Riscul suveran depinde de performantele economice si de schimbarile politice dintr-o tara.

Īmprumuturile negarantate public garantate firmelor private implica trei niveluri de risc: micro, mezo, macroeconomic.   La nivel macroeconomic se manifesta riscul de transfer care exprima posibilitatea ca guvernul sa nu poata sau sa nu doreasca sa puna la dispozitia firmelor private valuta solicitata īn schimbul monedei nationale, destinata achitarii obligatiilor externe. Riscul de transfer apare īn tarile cu deficit cronoc al balantei de plati, īn care guvernul controleaza schimburile valutare.   Alaturi de riscul de transfer, la nivelul unei tari exista si factori de risc economici, politici, sociali ce influenteaza mediul īn care firmele nationale si straine functioneaza, grupati īn categoria de risc de tara general. Printre cei mai importanti factori amintim: devalorizari semnificative ale monedei nationale, recesiuni profunde, schimbari bruste de politica economica, razboaie, revolutii, discriminari aplicate firmelor straine. Riscul suveran, riscul de transfer, riscul de tara general sunt grupate īn conceptul de risc de tara. Deci riscul de tara este un concept complex care acopera totalitatea riscurilor inerente plasamentelor de capital īn strainatate.     Riscurile pot fi de natura economica, politica sau sociala deci se poate vorbi despre risc economic, social, politic. Termenul de risc politic este utilizat si cu sensul de risc al investitiilor directe īn strainatate. Riscul investitiei directe peste granita exprima posibilitatea unor pierderi īn capitalul real investit īn strainatate sau chiar a pierderii īntregii afaceri din cauza unor evenimente aflate sub controlul guvernului tarii gazda. Īn aceasta acceptiune riscul investitiei directe este inclus īn riscul de tara general. Riscul de tara aferent investitiilor directe nu trebuie īnsa confundat cu totalitatea riscurilor pe care le presupune o investitie peste granita. Investitiile directe depind de o serie ed factori specifici cum ar fi: incompetenta managerilor autohtoni, supraestimarea capacitatii de absorbtie a pietei, absenta unei strategii de dezvoltare economica īn ramura din care face parte firma.   Dintre toate componentele riscului de tara definite pāna acum, cea mai cuprinzatoare este riscul suveran, astfel ca riscul de tara este utilizat īn sensul restrāns de risc suveran (care se refera la īmprumuturi publice si la cele garantate de catre guvern).  



1.2.Datoria externa si riscul suveran  


Riscul suveran se refera la probabilitatea īncetarii platilor catre creditorii externi. Riscul suveran e o masura a capacitatii si dorintei unei tari de a-si onora angajamentele externe. El se refera la datoria externa publica si public garantata, dar afecteaza indirect si datoria externa privata. Datoria exerna se formeaza din īmprumuturi si alte obligatii financiare asumate de o tara sau de agentii economici privati nationali īn cadrul relatiilor economice internationale. Datoria publica externa se refera la datoria unui debitor public, debitor care poate fi guvernul, o subdiviziune politica sau organ public autonom. Datoria public garantata include obligatiile externe ale debitorilor privati a caror plata este garantata de stat. Capacitatea economica a unei tari de a-si onora datoria externa este strāns legata de situatia balantei de plati. Problemele apar atunci cānd platile īn valuta nu sunt compensate de īncasarile din exterior. Exista 7 situatii care genereaza astfel de probleme:

-reducerea exporturilor ca urmare a reducerii drastice a preturilor pe piata internationala sau a recesiunii mondiale;

-reducerea veniturilor salariatilor;

-cresterea excesiva a importurilor din cauza unui curs de schimb supraevaluat sau a cresterii preturilor;

-cresterea serviciului datoriei din cauza cresterii ratei dobānzii pe piata internationala;

-reducerea sau īncetarea intrarilor der capital;

-"evaporarea" capitalului peste granita;  

-amortizari excesive ale creditului extern la un moment dat datorate unei structuri neadecvate a datoriei;

Toate situatiile mentionate mai sus intra īn analiza riscului de tara.   Alaturi de capacitatea economica a unui stat de a restitui datoria īmpreuna cu dobānzile aferente, analiza riscului suveran ia īn calcul si posibilitatea ca acel stat sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe. Īn acest sens este important sa se cunoasca beneficiile si costurile unei eventuale īncetari de plati.

Un prim cāstig de care ar beneficia guvernul este de natura financiara. Rambursarea datoriei externe īnseamna de fapt un transfer de venit national peste granita, īn favoarea creditorilor externi. Prin īncetarea platilor aceasta parte din venit devine disponibila si poate fi folosita pentru sustinerea unui nivel ridicat al importurilor. Importuri mari īnseamna un consum intern mai mare si īn consecinta un standard de viata mai ridicat. Īn plus, īn acest fel poate fi accelerata cresterea economica si diminuata inflatia. Un alt cāstig este de natura politica si consta īn cresterea popularitatii guvernului deoarece refuzul de a plati are adesea motivatii de natura ideologica si nationalista.     Guvernul trebuie sa suporte si o serie de costuri , adesea considerabile, dintre care amintim: blocarea accesului la sursele financiare internationale, confiscarea sau sechestrarea bunurilor si depozitelor īn valuta detinute de respectivul stat peste hotare, pierderea credibilitatii pe plan international, sistarea ajutoarelor din strainatate, riscul unei izolari internationale. Cresterea riscului genereaza o serie de probleme: creditele acordate devin prea ieftine īn raport cu riscul pe care-l reprezinta, necesitatea cresterii provizioanelor pentru pierderi care se reflecta imediat īn contul de profit si pierderi.   Cresterea riscului de tara aduce prejudicii importante creditorilor. Situatia se agraveaza īn cazul īn care guvernul declara moratoriu asupra platilor externe. Atunci apare necesitatea reesalonarii, reducerii si implicit a renegocierii datoriei.   Reesalonarea datoriei īnseamna amānaea creditelor scadente, fara modificarea valorii actualizate a platilor prevazute asupra datoriei. Aceasta presupune acordarea unui nou credit care sa permita reportarea pe mai tārziu a uneia sau mai multor scadente de rambursare. Reesalonarea se traduce īntotdeauna penru creditori printr-o pierdere. Īn consecinta se ajunge frecvent la reamenajarea si reducerea datoriei. Reamenajarea modifica scadentele si conditiile creditului, iar reducerea presupune diminuarea valorii actualizate a platilor īn acord cu creditorii organizati de regula sub forma unui sindicat bancar. Pe plan international exista mai multe institutii īn cadrul carora se renegociaza datoriile: Clubul de la Paris, care renegociazadatoria catre creditorii oficiali, mai putin institutii financiare internationale (creditorii publici) si Planul Brady, care ofera cadrul pentru reamenajarea datoriei catre creditorii privati cu sprijinul institutiilor financiare internationale si al tarilor dezvoltate.  




2.Indicatorii utilizati īn analiza riscului de

tara


Evaluarea riscului de tara are ca scop semnalarea dificultatilor care pot sa apara īn onorarea de catre tara analizata a obligatiilor care decurg din datoria externa. Cunoasterea temeinica a situtiei economice si politice a tarii este fundamentala pentru succesul evaluarii. De aceea toate metodele de evaluare se bazeaza pe un set comun de indicatori.


2.1.Situatia Economica


2.1.1.Indicatori macroeconomici


Cei mai importanti indicatori ai eficientei economice interne din perspectiva riscului de tara sunt:

1) produsul intern brut real pe locuitor (P.I.B./loc)-exprima gradul īn care o tara exploateaza factorii de productie īn scopul obtinerii de bunuri si servicii destinate pietei.

2) cresterea reala a P.I.B.-masoara cresterea economica si se analizeaza atāt īn mod absolut cāt si raportat la cresterea populatiei.  

3) inflatia-reflecta gradul de stabilitate si flexibilitatea preturilor;

4) deficitul bugetar ca procent īn P.I.B.-este un indicator important al calitatii managementului macroeconomic;

5) investitiile interne brute ca procent īn P.I.B.-reprezinta unul dintre indicatorii de care depinde cresterea economica a unei tari;

6) indicatorii structurii financiare-reflecta costul capitalului si gradul īn care sistemul financiar īncurajeaza formarea economiilor interne. Cei mai importanti indicatori sunt:

a) economii/P.I.B.-este un indicator greu de obtinut īn practica;

b) rata reala a dobānzii-dificil de determinat din cauza faptului ca depinde de indicatorul cu care este apreciata inflatia;





2.1.2.Indicatorii balantei de plati


Situatia balantei de plati reflecta capacitatea unei tari de a obtine valuta necesara acoperirii datoriei externe si vulnerabilitatea respectivei tari la socurile externe. Cei mai importanti indicatori, din perspectiva riscului de tara, sunt:

-importul de bunuri si servicii neesentiale raportat la importul total; -importurile petroliere raportate la importul total;

-importurile alimentare raportate la importul total;

rezerve externe raportate la imprtul de bunuri si servicii;


c)    indicatori care reflecta sustenabilitatea deficitului de cont

curent si aici amintim:

-soldul contului curent raportat la īncasarile īn contul curent;

-soldul contului curent raportat la P.I.B.;


2.1.3.Indicatorii datoriei externe


a) datoria externa totala raportata la P.I.B., care exprima relatia

dintre nivelul datoriei si resursele totale ale economiei;

b)   datoria externa totala raportata la exportul de bunuri si

servicii, care reflecta capacitatea exportului de a finanta obligatiile care decurg din datoria externa si īn functie de marimea acestui indicator tarile se grupeaza īn:   -sub 100%, tari putin īndatorate;

-īntre 100% si 200%, tari aflate la nivelul critic al īndatorarii;

-peste 200%, tari greu īndatorate;

c)    dobānda totala platita raportata la exportul de bunuri si

servicii, care arata care este capacitatea statului analizat de a face fata costului īndatorarii. Īn general o valoare sub 10% indica o datorie sustenabila, o valoare cuprinsa īntre 10% si 20% indica o datorie mare, iar o valoare peste 20% indica o datorie foarte mare;

d)   datoriile bancare raportate la exportul de bunuri si servicii

care pentru valori sub 75% indica un nivel redus de īndatorare, īntre 75% si 150% un nivel critic al īndatorarii, peste 150% un nivel īnalt al īndatorarii;

e)    indicatorii serviciului datoriei externe, dintre care amintim:

-serviciul datoriei publice pe termen mediu/exportul de bunuri si servicii;

-serviciul datoriei pe termen mediu+dobānda pe termen scurt/exportul de bunuri si servicii;

-serviciul datoriei pe termen mediu+dobānda pe termen scurt+datoria scadenta pe termen scurt/exportul de bunuri si servicii, care se mai numeste si "cash flow ratio";


2.2.Situatia politica


Evaluarea riscului politic este extrem de dificila si se bazeaza mai mult pe experienta analistului decāt pe metode si tehnici statistice.


2.2.1.Situatia politica interna


Evaluarea situatiei politice interne urmareste identificarea acelor evolutii viitoare ale mediului politic si social dintr-o tara care pot influenta riscul de tara. Metodologiile de evaluare se bazeaza pe 4 categorii de factori:

a)    structura sociala, care reflecta nivelul de dezvoltare al unei tari

si posibilele tensiuni dintre diferitele categorii sociale. Din perspectiva riscului de tara sunt importante urmatoarele modificari ce pot surveni īn structura sociala:

-cresterea populatiei din sectorul urban;

-segmentarea pietei muncii si cresterea ponderii sectorului central;

-cresterea clasei de mijloc;

b)    institutiile, care difera mult de la o tara la alta. Cele mai

importante institutii care trebuie analizate sunt: Constitutia, Armata, Biserica, Sindicate, Banca Centrala;

c) personalitatile, stabilesc īn anumite tari coordonatele dezvoltarii

economice si au un rol important īn perceptia riscului catre banci;

c)    mecanismele de control, ofera informatii despre stabilitatea si



continuitatea regimului si despre capacitatea sa de a se mentine la putere. Acestea sunt:

-suportul popular;

-represiunea;

-coruptia;

-implicarea opozitiei;


Factorii politici ca revolutiile, grevele, coruptia sunt adesea imposibil de previzionat numai pe baza statisticilor existente. Cu toate acestea exista cātiva indicatori statistici cu ajutorul carora se poate construi o imagine asupra mediului politic al unei tari, cum ar fi:

-P.I.B./locuitor, care masoara nivelul de dezvoltare;

-numarul populatiei adulte cu studii īn totalul populatiei, care masoara gradul de dezvoltare umana;

-ponderea salariatilor din industrie īn totalul salariatilor si ponderea populatiei urbane īn totalul populatiei, care reflecta gradul de industrializare si de urbanizare dintr-o tara;

-cresterea populatiei , care ofera informatii cu privire la problemele economice, politice, sociale pe termen lung;


2.2.2.Situatia politica externa


a)       instabilitatea politica regionala, este cea de care depinde

revizuirea granitelor, riscul unui razboi local si riscul ocuparii de catre o putere straina;

b)      importanta geopolitica, care se refera la pozitia geografica

strategica, la īnzestrarea cu resurse minerale importante pentru celelalte tari si la dimensiunile tarii;

c)       apartenenta la grupare politica sau economica, care e un factor

de care depinde accesul unei tari la anumite forme de finantare internationala;

d)      instabilitatea economica regionala, are un impact cu atāt mai

puternic cu cāt legaturile economice dintre tarile din regiune sunt mai strānse;


3.Metode de evaluare a riscului de tara


Aspectele teoretice ale tehnicilor de evaluare a riscului de tara sunt grupate īn:

-sisteme formale de evaluare a riscului de tara;

-sisteme statistice de evaluare a riscului de tara;

-sisteme de alarmare rapida;

-metode probabilistice de evaluare a riscului de tara;

-analiza pe baza de scenarii;

Metodele de evaluare a riscului de tara sunt grupate īn metode aplicate de bancile comerciale, cele utilizate de agentiile de evaluare a riscului si cele utilizate de firmele private specializate īn evaluarea riscului de tara.


Evaluarea riscului de tara īn institutiile bancare

Bancile comerciale se confrunta īn activitatea de creditare internationala cu riscul ca debitorii sa nu dispuna la un moment dat de valuta necesara pentru plata obligatiilor care decurg din īmprumutul extern. Daca acest risc apare din cauza unor conditii aflate sub controlul guvernului statului partener atunci el este risc suveran. Din 1974 bancile private au īnceput sa se implice tot mai mult īn creditarea statelor suverane si īn consecinta sa fie preocupate din ce īn ce mai mult de evaluaea riscului de tara. Iata cāteva dintre cele mai cunoscute metodologii:

-metodologia utilizata de CITIBANK;

-BANK of AMERICA;

-AMERICAN SECURITY BANK;

-CREDIT LYONNAIS;

-metoda EXIM-BANK ROMĀNIA;


Agentii de evaluare a riscului

Agentiile de evaluare a riscului (risc rating agencies) estimeaza riscul asociat titlurilor de valoare tranzactionate pe piata internationala. Atunci cānd titlurile fiduciare sunt obligatiuni emise de un stat suveran, riscul evaluat de agentiile de rating este riscul suveran. Piata mondiala este dominata īn prezent de trei mari agentii:

-STANDARD&POOR'S RATING GROUP;

-MOODY'S INVESTORS SERVICE;

-FITCH-IBCA;


Firme de evaluare a riscului de tara

Bancile comerciale si agentiile de evaluare a riscului de tara estimeaza īn general riscul de transfer, adica riscul ca un guvern sa nu poata sau sa nu doreasca la un moment dat sa disponibilizeze valuta necesara acoperirii obligatiilor externe. Spre deosebire de acestea, firmele de evaluare a riscului de tara se caracterizaeza printr-o activitate mult mai complexa, care acopera sfera de cuprindere a conceptului de risc de tara. Printre cele mai importante firme amintim:

-BUSINESS ENVIRONMENTAL RISK INFORMATION (B.E.R.I.), care evalueaza riscul de tara generalizat si riscul politic;

-THE ECONOMIST INTELIGENCE UNIT (E.I.U.), care estimeaza riscul de tara generalizat;

-INTERNATIONAL COUNTRY RISK GUIDE (I.C.R.G.), care evalueaza riscul politic, riscul financiar, riscul economic.


NOTĂ: Cele doua aplicatii sunt realizate īn Turbo Pascal, sunt stocate pe suportul magnetic (discheta) si ele reprezinta metoda analitica si metodologia B.E.R.I. de evaluare a riscului de tara.


CONCLUZII

Pe masura extinderii afacerilor internationale, riscul de tara capata un loc tot mai important īn teoria si practica economica. Daca la mijlocul anilor '70 el constituia doar o preocupare a institutiilor bancare, īn prezent a devenit o componenta a procesului decizional al tuturor firmelor care īsi desfasoara activitatea īn strainatate. Consecinta cresterii importantei atribuite riscului de tara pe plan international este aparitia agentiilor de rating si firmelor specializate īn evaluarea riscului de tara. Toate metodele de devaluare se bazeaza pe un set comun de indicatori economici, politici, sociali care permit cunoasterea īn profunzime a tarilor analizate.

Pentru o tara cu dificultati īn balanta de plati sau/si dezechilibre structurale , accesul la sursele externe de finantare este vital pentru succesul programelor de ajustare macroeconomica. Īn stabilirea conditiilor de acces pe piata financiara internationala, calificativul de risc de tara joaca un rol hotarātor, ultimele evolutii din Romānia fiind relevante īn acest sens.

Riscul de tara reprezinta un subiect vast pentru care este īnsa greu de gasit bibliografie. O explicatie a acestei "bariere stiintifice" sta si īn confidentialitatea inerenta acestui tip de analiza. O parte importanta a lucrarilor de specialitate ramāne la stadiul generalitatilor sau prezinta metode care nu se mai aplica de un anumit numar de ani.







loading...










Document Info


Accesari: 7990
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )