Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Piata bursiera romaneasca

economie



CONCLUZII GENERALE

Piata bursiera romaneasca s-a raportat permanent la evolutia mediului economic

romanesc, gradul in care si-a indeplinit obiectivele si perfomantele atinse de indicatorii



sai fiind strans corelate cu evolutiei acestuia.

Desi considerata un vehicul de realizare a privatizarii in Romania, bursa de valori si

intreaga piata de capital romaneasca s-a dovedit a avea a avea o implicare limitata in

acest proces, comparativ cu alte metode si mecanisme de privatizare folosite in realitate.

La 10 ani de la demararea procesului de privatizare in Romania, doar o foarte mica parte

din societatile privatizate in perioada mentionata fusesera tercute in proprietate privata

prin mecanisme specifice pietei de capital. Dintre metodele de privatizare folosite, cea

mai mare apetenta s-a inregistrat pentru negocierea directa, urmata de licitatie, de

subscrierea prin Programul de Privatizare in Masa si MEBO in proportii relativ egale iar

restul de procente revenind trecerii in proprietate privata prin majorari de capital strain

sau prin aport de capital strain. Nici in perioada pana in prezent care a urmat nu s-a

inregistrat o crestere spectaculoasa a numarului de privatizari pe piata de capital. Piata de

capital a fost folosita si pare ca va fi folosita in continuare, mai degraba pentru lichidarea

pozitiilor minoritare detinute de stat in companiile vizate decat pentru privatizarea unui

pachet de actiuni care sa- i confere cumparatorului statutul de actionar majoritar.

Ca urmare, piata bursiera romaneasca nu a reprezentat sau nu a fost folosita ca un

mecanism declansator si catalizator al procesului de privatizare si desi si l-a asumat, in

Romania nu si-a indeplinit decat sporadic acest rol specific pietei de capital in perioada

de emergenta a economiei de piata.

Cauzele care au condus la discrepanta majora intre deziteratele declarate la 15215w2214p inceputul

procesului de privatizare si apoi reafirmate sistematic de catre toate autoritatile implicate

si raspunsul pietei bursere la aceste intentii au fost variate. O prima si esentiala limitare a

participarii pietei de capital la procesul de privatizare a fost generata de defazajul creat


intre demararea acestui proces si infiintarea propriu zisa atat a Bursei de Valori Bucuresti

cat si a pietei extrabursiere RASDAQ Intre momentul promulgarii Legii Privatizarii si

momentul aparitiei pietei bursiere s-au scurs apoape patru ani, timp in care companiile

atractive s-au privatizat prin intermediul altor metode. Practic, piata de capital

romaneasca nu exista in momentul in care portofoliul privatizabil a fost maxim ca numar

cat si ca atractivitate, iar atentia si dorinta de a investi in Romania au fost la cote ridicate.

Chiar daca in momentul infiintarii pietei de capital in Romania, cele mai multe pachete

de actiuni pe care FPS era insarcinat sa le vanda erau listate fie la cota bursei de valori fie

a pietei RASDAQ, nimic nu s-a opus vanzarii prin licitatie publica sau negociere directa,

inregistrate ulterior pe segmentul relevant al pietei de capital drept "tranzactii speciale".

Utilizarea cu precadere a negocierii directe, a licitatiei sau metodei MEBO fata de

privatizarea prin piata de capital si-au gasit explicatia in raportarea acestor metode la o

serie de coordonate determinate realitatile mediului economic romanesc din perioada

respectiva, la siuatiile concrete ale societatilor privatizate, la interesul specific al

investitorilor fata de o anume societate, la avantajele si dezavantajele oferite de catre

fiecare metoda atat vanzatorului cat si cumparatorului, etc.

Lipsa de lichiditate si pe acest fond temerile fata de o volatilitate accentuata a preturilor

pe cele doua piete, au reprezentat riscuri pe care autoritatile de privatizare au preferat sa

le evite optandu-se deseori pentru alta metoda de privatizare decat cea prin piata bursiera.

Controversele generate de intrebarea care dintre pretul pietei burisere si pretul obtinut

prin alte netode este reprezentativ au dat nastere la numeroase raspunsuri dar si ezitari

indreptatite in a folosi cotatia bursiera ca o referinta pentru pretul rezultat in baza

negocierii unor clauze specifice, in afara ringului bursier.

In etapa secunda a derularii procesului de privatizare, piata de capital romaneasca a

cumulat o serie de caracteristici care i-au conferit o imagine destul de originala. Un

aspect remarcabil a constat in faptul ca am avut cateva mii de societati comerciale listate,

fiind unii dintre detinatorii celor mai mari piete extrabursiere din lume dupa acest

criteriu. Din punctul de vedere al constructiei institutionale si al reglementarii, chiar daca

a avut un start intarziat, piata bursiera din Romania a fost folosita ca exemplu, si


recunoscuta ca lider in aceasta zona a Europei. Realitatea economica a demonstrat insa ca

aceste premise nu au fost suficiente pentru a realiza trecerea proprietatii de stat in

proprietate privata prin metode proprii pietei de capital. Subscrierile reduse cat si

numarul redus de oferte de privatizare prin piata de capital au indicat ca interesul concret

al investitorilor cat si al statului proprietar nu au putut fi reflectate in pretul actiunilor

listate si ca in final, dincolo de toate premisele aparent favorabile si de intentiile

declarate, aceste interese economice au reprezentat mobilul logic si de necontestat pentru

alegerea in cele mai multe dintre cazuri a altor mecanisme de privatizare.

Capitalul, sub totalitatea formelor sale, devine probabil resursa economica cu cel mai

mare grad de mobilitate in contextul economic al noului mileniu. Factorii care determina

formarea si miscarea fluxurilor de capital, indiferent ca ne referim la trasee nationale -



inter ori intrasectoriale - sau internationale, sunt in esenta asemanatori, avand doar grad si

sfera de aplicabilitate diferite, la nivel de companie, industrie, sau economie ori regiune.

Anticiparile investitorilor privind randamentele viitoare, in conditii date de risc al

investitei, reprezinta criteriul fundamental al mobilizarii si alocarii capitalului. Alaturi de

acest factor apar determinanti endogeni mediului de afaceri cat si factori exogeni, atat

ciclici cat si structurali, care influenteaza miscarea fluxurilor de capital, multi dintre ei

influentand sau fiind influentati de piata bursiera.

Desi in aparenta determinantii economici analizati in cazul investitiilor directe nu sunt in

aceeasi masura sau chiar deloc evaluati de catre investitorii straini de portofoliu si invers,

am constat ca in realitate aceasta teorie este discutabila. Astazi, mediul investitional este

convins ca investitiile de portofoliu devin o sursa durabila de finantare a economiei, acolo

unde exista oportunitati durabile pentru investitii directe, si invers, un cadru institutional

si de afaceri stimulativ pentru investitia de portofoliu, da siguranta investitiei directe.

Dincolo de numitorul comun, fata de conditiile necesare inve stitiilor directe, pentru cele

de portofoliu trebuie indeplinite anumite premise specifice dintre care de maxima

importanta este existenta unui anumit nivel de capitalizare si lichiditate a pietei bursiere

locale si a unui potential ridicat de crestere a acesteia.


Consecintele fluxurilor de capital sunt multiple si pot imbraca forme extrem de variate in

functie de premisele oferite de mediul cu care interfereaza. Uneori pot rezulta efecte

pozitive precum: alocarea capitalului catre cele mai productive utilizari posibile,

reducerea costului finantarii, imbunatatirea guvernantei corporatiste si a mediului de

afaceri. Alteori, fluxurile de capital pot deveni riscante pentru evolutia mediului

economic gazda inducand riscul de majorarea excesiva a volumului creditului, expunerea

economiei la intrari si iesiri bruste de capital de catre investitiile de portofoliu, aprecierea

rapida a monedei nationale, cu efect defavorabil asupra deficitului contului curent. Apare

astfel necesitatea unor politici economice fiscale, valutare si monetare de atenuare a

riscurilor generate de fluxurile de capital si care ar trebui sa conduca la prevalarea

intrarilor de capital fata de iesiri, fluxurilor pe termen mediu si lung fata de cele pe

termen scurt si investitiilor directe fata de cele de portofoliu.

Modul in care piata bursiera romaneasca a asigurat transferul fluxurilor de capital, atat pe

coordonate externe cat si interne a fost tributar premiselor economice si de structura a

capitalului pe care le-a gasit la infiintarea sa, la mijlocul anilor '90. Creata ca suport

pentru tranzactionarea actiunilor societatilor comerciale incluse in programul de

privatizare in masa, bursa RASDAQ a reprezentat piata reglementata de coagulare a

detinerilor a milioane de actionari. In acest context piata RASDAQ si in mai mica masura

Bursa de Valori - din cauza numarului foarte redus de firme listate - a devenit o arena a

concentrarii economice pentru cei care au avut un plus de viziune, de resurse financiare si

de cunostinte economice.

Desi metode esentiale de transfer de capital prin intermediul pietei bursiere, utilizarea

ofertelor publice de cumparare si de preluare a fost redusa pana in anul 2001, puterea

economica in cadrul firmelor dobandindu-se preponderent prin intermediul adjudecarii

ofertelor de privatizare ale autoritatilor. Aceasta practica bursiera a delimitat o perioada

care poate fi asimilata cu una de distribuire initiala a capitalului. Pe masura ce capitalul

privatizabil se micsora, s-a trecut la etapa urmatoare de redistribuire si concentrare a

acestuia, etapa in care ofertele publice de preluare/cumparare au reprezentat mai mult

decat jumatate din cifra de afaceri anuala a Bursei Electronice RASDAQ. Incepand cu

anul 2005, se constata o evolutie accentuat descendenta a volumului de oferte publice de


vanzare/preluare, semn ca s-a atins un punct de inflexiune in ceea ce priveste procesul de

concentrare a capitalului, proces care se diminueaza in favoarea tranzactiilor comune si

care marcheaza sfarsitul menirii RASDAQ de suport al privatizarii si motiveaza, o data in

plus daca mai era nevoie, procesul fuziunii cu BVB.

Prin intermediul mijloacelor proprii pietei bursiere, s-au creat fluxuri de capital intre

actionari conjuncturali - rezultati in urma certificatelor de proprietate/cupoanelor,

proveniti din asociatii salariale PAS destramate sau diversi antreprenori - si investitori

strategici care au creat afaceri solide si profitabile. Cei mai abili si mai experimentati in

jocul bursier, investitorii institutionali precum fondurile straine de investitii au creat in

acest fel portofolii extrem de atractive, in domenii cu perspective mari de dezvoltare. In

ceea ce priveste transferurile de capital intre sectoare de activitate, ca urmare a

schimbarilor structurale, ciclice ori conjuncturale produse in interiorul acestora insa, sunt

de asteptat schimbari semnificative dupa aderarea la Uniunea Europeana si armonizarea

reglementarilor referitoare la diverse industrii si sectoare de activitate, precum si

absorbirea impactului concurential indus de economiile vestice.

Piata bursiera a dinamizat fluxurile de capital pe doua directii majore: cea a transferuri

interne in vederea concentrarii puterii economice si cea a atragerii de capitaluri de



portofoliu internationale. Economiile Central si Est Europene atrag in present circa o

treime din totalul fluxurilor internationale de capital, in continua crestere fata de anii

trecuti iar determinantul esential al atragerii acestor fonduri s-a dovedit a fi cresterea

economica care in ansamblul acestor tari este semnificativ mai mare cecat cea inregistrata

in economii dezvoltate. Romania s-a inscris si ea pe trendul ascendant al atragerii de

fluxuri de capital international. Remarcabil este faptul ca pe toata durata analizata,

investitiile directe au depasit ca valoare creditele intrate, insa daca la cele din urma se

adauga si investitiile de portofoliu, riscul volatilitatii surselor de finantare externa creste

considerabil.

Bursa are un rol esential in atragerea investitiilor de portofoliu. In Romania investitiile

straine de portofoliu au avut trei surse: de natura obligatiunilor internationale, care a fost

si cea mai atractiva pentru fluxurile internationale, de natura actiunilor si obligatiunilor


emise de companii romanesti si in ultima instanta de natura instrumentelor pietei

monetare. Investitiile internationale de portofoliu, intr-o acceptiune larga, inglobeaza

cumpararea de active financiare straine si participatii in fondurile de investitii

internationale. Ultima dintre forme se dovedeste a foarte importanta pentru Romania atat

prin ponderea insemnata in domeniul investitiilor de portofoliu (circa o treime din totalul

acestora) si gradul lor redus de volatilitate, cat si prin aportul si modelele de management

profesionist pe care acesti investitori sofisticati l-au impus in economia noastra.

In ceea ce priveste atragerea fluxurilor internationale de capital apartinand investitorilor

de portofoliu, dar si ale celor strategici, piata bursiera a avut o contributie pe masura

capitalizarii si lichiditatii inregistrate de-a lungul timpului, adica redusa in primii ani de

evolutie si in crestere incepand cu primii ani ai noului mileniu. Volumul pietei bursiere

romanesti ramane insa o limita majora a atragerii de noi investitori, limita care sub

auspiciile favorabile a celorlalti determinanti ai fluxurilor, trebuie sa fie surmontata prin

efortul de atragere de noi emitenti la cota.

Evolutia recenta a pietei de capital romanesti pare sa confirme asteptarile privind rolul

sau in finantarea activitatii economice. Bursa de Valori Bucuresti a reprezentat in ultimii

doi ani scena unor oferte publice primare atat de obligatiuni cat si de actiuni, emise atat

de catre municipalitati cat si de catre corporatii.

Piata bursiera poate asigura capacitatea corporatiei de a structura optimal pachetele de

finantare. Astfel, apare pentru firma, flexibilitatea de a substitui contractarea de credite

cu emisiunea de actiuni sau obligatiuni prin oferta publica, in ideea de a minimiza

costurile finantarii sau de a optimiza cash-flow-urile viitoare prin obtinerea unei perioade

de rambursare mai lungi. Pe de alta parte, o piata bursiera poate raspunde nevoii unei

firme de a diversifica riscul finantarii, fara a substitui diverse forme de finantare intre ele,

ci prin a le combina intr-un mix care sa raspunda cel mai bine necesitatilor sale, in

conditii de minimizare a riscului.

Daca in anumita masura se pot inlocui ca surse de finantare, nu trebuie inteles insa ca

finantarea prin intermediul sistemului bancar si finantarea prin piata de capital sunt


perfect substituibile ci mai degraba complementare. In cele mai multe dintre cazuri,

emisiunile de actiuni sau obligatiuni tind sa suplimenteze mai curand decat sa inlocuiasca

imprumuturile bancare, indeosebi atunci cand se doreste alocarea unor resurse importante

pentru sustinerea unor planuri investitionale de mare anvergura, cand se cauta un orizont

mai indelungat al maturitatii imprumutului, sau chiar obtinerea de fonduri

nerambursabile cu pretul dilutiei capitalului si dividendelor viitoare.

Din ce in ce mai multi emitenti apeleaza la instrumente de finantare care pana nu demult

pareau prea sofisticate, iar avantajele "teoretice" ale listarii la bursa de valori incep sa fie

puse in practica. Capacitatea pietei de capital de a mobiliza importane resurse financiare

acum nu mai este pusa la indoiala si orice societate listata la bursa va considera din acest

moment si emisiunea de obligatiuni sau actiuni printre optiunile sale de finantare.

Piata romaneasca de capital este pregatita atat pentru finantarea firmelor cat si pentru

utilizarea unor metode sofisticate de formare a pretului de subcriere iar prin

comportamentul investitorilor in ultima parioada pare a fi avida de titluri noi. Nu

inseamna ca poate absorbi intreg necesarul de finantare al economiei romanesti sau ca

poate suporta rapoarte de finantare debt/equity precum cele din pietele de capital

dezvoltate dar nici nu se mai poate afirma ca nu ofera suficienta lichiditate sau ca riscul

volatilitatii preturilor in cazul unor oferte publice este alarmant. In plus, momentul actual

este unul deosebit de propice pentru derularea acestui proces de finantare a afacerilor,

proces catalizat printr-o conjunctura economica de ansamblu favorabila investitiilor,

printr-o piata bursiera aflata sub semnul taurului, printr-o patrundere in Romania a

importante fonduri de capital strain care cauta plasament. In acest context, devine

esentiala mediatizarea si sustinerea de catre Bursa de Valori Bucuresti - acum devenita



corporatie care urmareste maximizarea propriului profit - a procesului de finantare si

cotare a companiilor private si evitarea concentrarii unidirectionale spre introducerea la

cota bursiera a ceea ce a mai ramas de privatizat din economia romaneasca.

Chiar daca piata obligatiunilor nu cunoaste o dezvoltare foarte mare in tara noastra la

acest moment, atat numarul de emisiuni cat si numarul de tranzactii fiind pe ansamblu

destul de redus, evolutia recenta a acestei piete ne face sa fim optimisti referitor la


perspectivele acesteia. Instabilitatea economica, inflatia galopanta, fluctuatiile mari ale

dobanzilor pe piata interbancara si mai ales impredictibilitatea acestora, deprecierea

monedei nationale, au fost multa vreme cateva dintre impedimentele in calea succesului

oricarei emisiuni de imprumut cu venit fix in Romania. In prezent, obligatiunile

corporatiste sau municipale, sunt o alternativa de plasament mai atractiva decat

plasamentele in depozite bancare sau titluri de stat, pentru investitori gata sa accepte un

risc controlat, mai mic decat cel atasat actiunilor tranzactionate pe bursa sau piata

extrabusiera, insa perceput ca fiind mai ridicat decat al alternativelor clasice mentionate.

Totodata, emisiunile de obligatiuni corporative reprezinta o cale de finantare la care

firmele au inceput sa apeleze tot mai des iar sumele atrase au ajuns deja la o valoare

importanta pentru piata romaneasca, avand in vedere scurta experienta in finantare prin

emisiunea de obligatiuni. Cu toate acestea, piata secundara a acestor instrumente este

inca la inceput, obligatiunile avand inca o lichiditate modesta.

Finantarea prin piata bursiera, ca alternativa la solutia traditionala a creditului bancar este

la inceput de drum, nu numai ca numar de emisiuni sau resurse mobilizate, ci si ca numar

de emitenti eligibili. Aceasta modalitate de finantare presupune ca echipele de

managementsa detina o cultura financiara generala solida si in mod particular a pietei de

capital, capacitatea de a administra procesul de expunere pe piata impreuna cu societatea

de intermediere si de a-si asuma criteriile de transparenta si comunicare solicitate de

actionariat si de analiza costul capitalului atras pe piata de capital ca pe un cost de

oportunitate al capitalului atras prin creditare.

Toate aceste realitati sunt de fapt indicii ca piata de capital romaneasca isi aroga treptat

functia sa de finantare a activitatii economice si odata cu aceasta intra in stadiul sau de

maturitate.

In ultima perioada, conceptul de eficientizare a mediului economic capata capata valente

noi, mult mai cuprinzatoare. Bursa de valori este acum chemata sa reprezinte un pol al

conceperii, diseminarii si implementarii unor seturi de politici, reguli de conduita si

coduri de bune practici economice bazate pe principii noi de administrarea afacerilor, de


natura sa raspunda la provocarile recente in crearea unui climat economic eficient. Prin

extinderea acestor noi principii de adminstrare a afacerilor la toate categoriile de

participanti la activitatea economica, fie ca participa in mod direct sau indirect pe piata

bursiera, bursa de valori trebuie sa aiba un aport considerabil in reformarea modului de

administrare a afacerilor in Romania.

Desi viziunea care sta la baza strategiei de dezoltare a pietei bursiere romanesti este

ambitioasa, si anume "construirea celei mai performante piete de capital din regiune, in

scopul integrarii cu succes a Romaniei in Uniunea Europeana", pozitia ocupata de piata

bursiera romaneasca in clasamentul burselor central est-europene reprezinta si o

confirmare a faptului ca indiferent de strategia folosita nu se poate ajunge la stadiul de

cea mai performanta bursa fara a se obtine si statutul de cea mai performanta economie.

Dincolo de limitele impuse de viteza de dezvoltare a mediului de afaceri, piata bursiera a

cunoscut propriile sale limite interne. In acest sens amintim derularea anevoioasa a

procesului de consolidarea si integrare intre BVB-BER inca neterminat dupa doi ani, la

care se se adauga si reusitele modeste in atragerea de noi emitenti si descurajarea

procesului de delistare a societatilor de pe piata bursiera, mentinerea la un nivel scazut al

lichiditatii si al tranzactiilor cu obligatiuni municipale si corporative, implementarea

limitata in randul participantilor a codului de guvernanta corporatista, promovarea

restransa a mecanismelor pietei de capital ca sursa complementara sau alternative de

finantare sau neintroducerea de instrumente financiare noi. Pe de alta parte pot fi

consemnate succese evidente inregistrate in cresterea transparentei activitatii desfasurate

de emitentii de valori mobiliare tranzactionate pe piata bursiera, in cresterea sigurantei,

integritatii si credibilitatii pietei bursiere si imbunatatirea activitatii de supraveghere a

pietei, in consolidarea increderii si mai ales cresterea interesului investitorilor fata de

piata bursiera, in promovarea indicilor pietei bursiere si a capitalizarii bursiere, ca repere

in evaluarea performantelor economiei romanesti. Totodata, este de apreciat realismul

strategiei pietei noastre bursiere in ceea ce priveste orientarea spre asigurarea

compatibilitatii cu orientarile, directivele, standardele si tendintele de dezvoltare ale

pietei europene, ca o baza a a participarii la concentrari sau aliante strategice si

competitivitatii viitoare.





Document Info


Accesari: 7192
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )