Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Proiect COSTURILE

economie




Proiect COSTURILE

CUPRINS





CAPITOLUL I COSTURILE


Clasificarea cheltuielilor   2

Definitia costurilor.Tipuri de costuri   4

Structura costurilor   6

1.4 Definirea costurilor   9

1.5 Definirea calculatiei costurilor

1.6 Organizarea postcalculului de documente privind cheltuielile de productie 12

si productia obtinuta

1.7. Etapele metodologice privind contabilitatea de gestiune si calculatia 14

costurilor potrivit metodelor de tip total si lucrarilor implicate de acestea


CAPITOLUL II CALCULAŢIA COSTURILOR LA SC ARDELEANA

SRL


2.1 Prezentarea generala a S.C. Ardeleana S.R.L   17

2.2. Organizarea calculatiei costurilor la S.C.Ardeleana S.R.L. 17


CAPITOLUL III CONCLUZII SI PROPUNERI 35

BIBLIOGRAFIE  


















CAPITOLUL I


COSTURILE


Clasificarea cheltuielilor


Īntr-un mediu de tip economic īn care exista concurenta cheltuielile reprezinta un rol foarte important īn fundamentarea deciziilor manageriale, constituind un instrument care conditioneaza administrarea afacerii.

Īn contabilitatea financiara cheltuielile unei firme sunt grupate īn trei categorii si anume: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare.

Īn contabilitatea de gestiune, īn vederea calcularii costului produselor, se utilizeaza cheltuielile de exploatare, nu se iau īn considerare cheltuielile financiare ( exceptie facānd cheltuielile cu dobānzile aferente īmprumuturilor, la firmele cu ciclu lung de fabricatie) si nici cheltuielile extraordinare. Aceste cheltuieli (financiare si exraordinare) sunt denumite cheltuieli neīncorporabile, alaturi de aceasta fiind īncadrate cheltuielile de administratie si cheltuielile de desfacere.

Clasificarea cheltuielilor se realizeaza īn functie de mai multe criterii, dupa cum ar fi: locul lor de efectuare, natura lor economica, legatura lor cu procesul de productie, modul de includere, costul de productie, structura costurilor de productie, comportamentul cheltuielilor fata de evolutia volumului fizic al productiei.

Clasificarea cheltuielilor dupa locul lor de efectuare, se face īn: cheltuieli ale activitatii de baza, cheltuieli ale activitatii auxiliare, cheltuieli de desfacere si cheltuieli generale de administratie.

Dupa natura lor economica, cheltuielile se clasifica īn: cheltuieli cu munca vie

( salariile, asigurarile si protectia sociala) si cheltuieli cu munca materializata(cheltuieli materiale, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, impozite, taxe si varsaminte asimilate, amortizarile si provizioanele privind activitatea de exploatare, alte cheltuieli de exploatare).

Clasificarea cheltuielilor dupa legatura lor cu procesul de productie se face īn: cheltuieli tehnologice si cheltuieli de regie. Cheltuielile tehnologice depind de procesul de productie, atāt ca structura cāt si ca volum. Īn aceasta categorie se include: consumurile de materii prime, materiale directe, combustibil, energie, apa, salariile personalului direct productiv, etc.

Cheltuielile de regie cuprind acele cheltuieli care nu sunt dependente direct de procesul de productie, ele fiind ocazionate de administrarea, organizarea si conducerea procesului de productie.

Īn general, cheltuielile tehnologice sunt cheltuieli directe si variabile, īn timp ce cheltuielile de regie sunt indirecte, unele dintre ele fiind cheltuieli fixe iar altele variabile.

Dupa modul de includere īn costul de productie cheltuielile pot fi: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se pot identifica pe produse fabricate, īn momentul efectuarii lor, ele putānd fi regasite ca pozitii distincte īn structura costurilor produselor respective. Aceste cheltuieli se mai numesc si cheltuieli specifice sau individuale.

Cheltuielile indirecte sunt cheltuielile care nu se pot identifica si repartiza direct pe produs, ele avānd un caracter comun mai multor produse, servicii sau activitati.   Cheltuielile indirecte se delimiteaza pe produs sau activitate printr-un calcul intermediar de repartizare

Īn functie de necesitatile asigurarii structurii costurilor de productie, cheltuielile se clasifica īn: cheltuieli pe elemente primare si cheltuieli pe articole de calculatie. Clasificarea pe elemente primare grupeaza cheltuielile, īn structura costurilor, īn functie de natura lor economica. Īn practica se utilizeaza urmatoarea grupare pe elemente primare: materii prime si materiale; combustibil, energie si apa; amortizarea imobilizarilor; lucrari si servicii executate de terti; salarii; asigurari si protectia sociala; cheltuieli anticipate; alte cheltuieli. Clasificarea pe elemente primare evidentiaza mijloacele consumate de firma pentru realizarea productiei sale, dar nu poate evidentia scopul pentru care s-au efectuat consumurile si nici nu poate determina costul unitar.

Clasificarea cheltuielilor dupa comportamentul lor fata de evolutia volumului fizic al productiei, se face īn: cheltuieli variabile si cheltuieli fixe( conventional constante).

Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care īsi modifica volumul īn mod corespunzator si īn acelasi sens cu modificarea volumului fizic al productiei. Ele pot fi: cheltuieli cu materii prime, materiale, energie electrica, apa, salariile muncitorilor direct productivi, etc.

Cheltuielile fixe sunt cheltuielile a caror marime ramāne relativ neschimbata sau se modifica īn proportii nesemnificative, īn cazul cresterii sau micsorarii volumului productiei.Īn aceasta categorie sunt incluse: cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor, chiriile, salariile personalului platit īn regie, cheltuielile postale si cu telefonul, cheltuielile cu abonamente, reviste, cheltuieli cu primele de asigurare, etc.

Analizānd cheltuielile variabile pe baza variabilitatii se pot distinge: cheltuieli variabile proportionale, cheltuieli variabile progresive, cheltuieli variabile degresive, cheltuieli variabile regresive si cheltuieli variabile flexibile.

Cheltuielile variabile propo 313c24d rtionale cuprind acele cheltuieli de exploatare care se modifica proportional cu volumul fizic al productiei. Īn cazul lor indicile de variabilitate este egal cu 1. Din aceasta categorie fac parte: cheltuielile cu materiile prime, salariile muncitorilor platiti īn acord, etc.

Cheltuielile variabile progresive sunt cheltuieli al caror ritm de crestere este superior ritmului de crestere al volumului fizic al productiei Aparitia acestor cheltuieli se datoreaza scaderii productiei muncii, micsorarii randamentului unor utilaje, etc. Īn cazul lor indicile de variabilitate va fi supraunitar.

Cheltuielile variabile degresive sunt acele cheltuieli care cresc odata cu cresterea volumului productiei, dar īntr-o proportie ceva mai mica( exemplu, cheltuielile de īntretinere a spatiului de productie, consumurile de materiale auxiliare, etc).

Cheltuielile variabile regresive sunt cheltuielile care, īntr-o perioada data de timp, scad semnificativ, īn conditiile īn care se considera ca procesul de productie se desfasoara īn conditii normale iar volumul fizic al productiei este relativ constant. Acest tip de cheltuiala este specifica furnalelor, unde consumul de combustibil tehnologic este mare la pornirea agregatelor si se micsoreaza considerabil dupa īncalzirea acestora.

Cheltuielile variabile flexibile sunt acele cheltuieli care au īn timp o evolutie alternativa, o perioada evolueaza proportional cu volumul productiei iar īn alta perioada evolueaza degresiv(exemplu, īn centralele termoelectrice, consumului specific de combustibil pe agregate, īn functie de gradul de folosire a agregatelor).

Cheltuielile fixe, avānd un indice de variabilitate zero, se pot grupa īn doua categorii, si anume: cheltuieli fixe propriu-zise si cheltuieli relativ fixe.

Cheltuielile fixe propriu-zise sunt acele cheltuieli a caror marime ramāne constanta daca volumul productiei se modifica, iar cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de exploatare care manifesta o anumita sensibilitate, fata de modificarea volumului productiei.

Īn cazul cheltuielilor fixe sporirea volumului fizic al productiei, diminueaza costul pe unitate de produs, ducānd la cresterea profitului unitar si total.


1.2 Definitia costurilor. Tipurile de costuri


Costul este definit ca totalitatea cheltuielilor de productie efectuate de o firma, īntr-o anumita perioada de timp, īn vederea realizarii produselor finite, a lucrarilor sau prestarii serviciilor, potrivit obiectului de activitate al firmei. Analiza costurilor presupune, īn primul rānd, determinarea costului global, a costului unitar si a costului marginal.

Costul global este format din cheltuieli totale ocazionate de un anumit volum al productiei. Costul unitar se determina ca un raport īntre costul global si volumul fizic, aferent acestuia. Costul marginal se poate defini sub forma sporului de cheltuieli totale(DCt), obtinut ca urmare a cresterii consumului de factori de productie( materiali si umani) pentru a spori cu o unitate productia(DQ).

Formula de calcul a costului marginal(Cm) este urmatoarea: Cm=DCt/DQ.

Costurile de productie se pot clasifica dupa mai multe criterii. Dupa momentul calcularii lor, distingem:

Costuri prestabilite(antecalculate), cum sunt costurile standard sau normate, costurile de deviz, etc.

Costuri efective, determinate dupa efectuarea cheltuielilor respective( costuri

postcalculate)

Cost total( full costing) care cuprinde toate cheltuielile(directe si indirecte) ocazionate de obtinerea produsului

Cost variabil( direct costing) format numai din cheltuieli variabile

Cost rational, calculat prin scaderea din costul total a costului subactivitatii.


Contabilitatea colectarii cheltuielilor de productie īncepe cu identificarea cheltuielilor aferente productiei si continua cu gruparea lor pe locuri de cheltuieli sau zone(sectoare) de cheltuieli(atelier, sectie, centre de productie, sector administrativ, sector comercial, etc), pe obiecte de calculatie( produs, lucrare, serviciu, operatie tehnologica, etc), pe articole de caculatie( materii prime si materiale directe, salarii directe, cheltuieli specifice de fabricatie, cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajelor etc)precum si pe perioade de gestiune.

Obiectul de calculatie se poate identifica cu un anumit produs, lucrare, serviciu, comanda, loturi de produse, operatie tehnologica, faza tehnologica, grup de masini, etc. Īn masura īn care obiectul de calculatie nu se identifica cu produsul, el constituie o treapta intermediara necesara gruparii costurilor īn scopul delimitarii pe feluri de purtatori de valoare. Purtatorul de cost este reprezentat de produsele fabricate, lucrarile executate si serviciile prestate īn calitate de rezultat material, concret al procesului de productie.

Masurarea si exprimarea obiectului de calculatie se realizeaza cu ajutorul unei unitati de masura omogene, denumita unitate de calculatie. Unitatile de calculatie pot fi: unitati fizice(kg, bucati, perechi, m.p., etc) si unitati conventionale(tona de lapte cu un anume procent de grasime, numar tractoare de 30 cai putere, numar de vagoane de marfa cu doua osii, etc).

Articolul de calculatie reprezinta un element sau mai multe elemente de cheltuieli cu aceasi destinatie economica sau functie īn gestiune interna a firmei. Se delimiteaza, astfel, articole de calculatie privind functiile de productie, comerciale, administrativa, financiara si de cercetare-dezvoltare a firmei.

Īn literatura de specialitate, se īntālneste urmatoarea nomenclatura de referinta, privind articolele de calculatie:

Costul productiei īn curs de executie( productie neterminata);

Cheltuieli īntregistrate īn avans( cheltuieli īntregistrate īn avans preluate la inceputul perioadei, respectiv cheltuielile īntregistrate īn avans transferate perioadei);

Cheltuieli directe de productie:

- materii prime si materiale

- salarii directe

- cheltuieli specifice de fabricatie

Cheltuieli indirecte de productie:

- cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajelor

- cheltuieli generale ale sectiei

Cheltuieli financiare:

- cheltuieli cu dobānzile

- cheltuieli complementare dobānzilor

Cheltuieli generale de administratie;

Cheltuieli de desfacere;

Cheltuieli de cercetare si dezvoltare.

La articolele de calculatie "materii prime si materiale directe" sunt incluse

consumurile de materii prime si materiale care intra īn structura produselor, diverse materiale folosite pentru fabricarea produselor sau cele destinate sa asigure desfasurarea procesului tehnologic.

Articolul de calculatie "salarii directe" cuprinde salariile muncitorilor direct productivi, īn acord sau regie, calculate pentru munca prestata īn productie, care pot fi identificate pe repere, produse, lucrari, servicii. Sunt cosiderate salarii indirecte acele salarii care nu se pot identifica pe repere, produse, lucrari si servicii( premii, sporuri de vechime, etc). Salariile indirecte, inclusiv indemnizatiile pentru concediu de odihna se include īn articolul de calculatie "cheltuieli generale ale sectiei".

Articolul de calculatie " cheltuieli specifice de fabricatie" cuprind cheltuieli specifice fiecarei ramuri de activitate, cum ar fi: cheltuieli cu reparatiile capitale, amortizari specifice si cheltuieli cu decopertari si pregatiri minere - īn industria extractiva; cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajelor, amortizarea si chiriile aferente acestora - īn īndustria de constructii - montaj, etc.

La articolul de calculatie " cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajului" se cuprind: reparatiile la utilajele si mijloacele de transport ale sectiei; amortizarea si chiria utilajelor si mijloacelor de transport ale sectiei; uzura si reparatia sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor cu destinatie speciala; cheltuieli cu energia si combustibilul; alte cheltuieli de īntretinere si functionarea ale utilajelor.

Articolul de calculatie " cheltuieli generale ale sectiei" cuprind: salariile sectiei platite īn regie, contributia la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la fondul pentru accidente si boli profesionale, comisionul Inspectoratului Teritorial de Munca, pentru personalul sectiei; amortizarea si chiria mijloacelor fixe ale sectiei( altele decāt utilajele si mijloacele de transport); energia, combustibil si alte consumuri similare; cheltuieli administrativ gospodaresti ale sectiei; alte cheltuieli generale ale sectiei.

Cheltuielile financiare cuprind: cheltuielile cu dobānzile si cheltuielile complementare dobānzilor( amortismentul primelor de emisiune sau de rambursare a titlurilor de īmprumut, servicii si comisioane bancare, diferentele nefavorabile de curs valutar privind fondurile īmprumutate).

Din categoria cheltuielilor financiare se include īn costul produsului numai cheltuielile cu dobānzile aferente īmprumuturilor, la firmele cu ciclu lung de fabricatie care pot fi repartizate asupra costurilor de productie ale produselor respective. Īn cadrul articolului de calculatie " cheltuieli generale de administratie" sunt cuprinse: salariile personalului de administratie; amortizarea si chiriile de interes general de administratie; reparatii ale mijloacelor fixe de interes general de administratie; energie, combustibil si alte consumuri similare; cheltuieli administrativ gospodaresti; alte cheltuieli generale de administratie. Articolul de calculatie " cheltuieli de desfacere" cuprinde: cheltuieli de desfacere la

intern( cheltuielile de transport si manipulare, cheltuieli de ambalare, cheltuieli cu reclama sau publicitatea, alte cheltuieli de desfacere) si cheltuieli la export

( cheltuieli de transport, manipulare, depozitare, sortare, vamuire si alte cheltuieli de desfacere la export).

Cheltuielile cu īntretinerea si functionarea utilajelor precum si cheltuielile de desfacere sunt cheltuieli variabile, pe cānd cheltuielile generale ale sectiei si cheltuielile generale de administratie sunt cheltuieli fixe.


1.3 Structura costurilor


Recunoasterea si evaluarea initiala a bunurilor, lucrarilor, serviciilor īn contabilitatea financiara se efectueaza la cost de achizitie sau cost de productie, dupa caz.

Īn scopul determinarii costurilor unitare, astfel īncāt bunurile, lucrarile, serviciile sa poata fi stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, īn contabilitate de gestiune cheltuielilor se clasifica īn:

1. costuri de achizitie;

2. costuri de productie;

3. costuri de prelucrare;

4. cheltuieli ale perioadei.

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitie, productiei, prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrarile, serviciile īn forma si īn locul īn care se gasesc īn prezent.

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe( cu exceptia acelora pe care firma le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare nu se include īn costul de achizitie.

Costul de productie cuprinde cheltuielile directe aferente productiei, si anume:

materiale directe;

energie consumata īn scopuri tehnologice;

manopera directa;

alte cheltuieli directe de productie;

cota cheltuielilor indirecte de productie, alocata īn mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

Costul de prelucrare cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat īn furnizarea serviciilor, inclusiv personalul īnsarcinat cu supravegherea, precum si cheltuielile indirecte corespunzatoare(regiile).

- cheltuielile generale de administratie pot fi incluse īn costul bunurilor īn masura īn care reprezinta cheltuieli suportate pentru a aduce bunurile īn forma si īn locul īn care se gasesc īn prezent si se justifica luarea lor īn considerare, īn anumite conditii specifice de exploatare.

Cheltuielile perioadei sunt acele cheltuieli reprezentate de consumurile de bunuri si servicii aferente perioadei curente, care nu se pot identifica pe obiecte de calculatie stabilite, deoarece nu participa efectiv la obtinerea stocurilor fiind necesare la realizarea activitatii īn ansamblul ei. Īn costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor nu trebuie incluse urmatoarele elemente care se recunosc drept cheltuieli ale perioadei īn care au survenit:

Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile īnregistrate īn contabilitatea financiara, dupa natura lor, se grupeaza īn contabilitatea de gestiune astfel:

a)      cheltuieli directe;

b)      cheltuieli indirecte;

c)      cheltuieli de desfacere

d)      cheltuieli generale de administratie.

Calculul costului unitar se realizeaza cu ajutorul structurii cheltuielilor pe articole de calculatie, astfel:

a. cheltuieli directe:

- materii prime si materiale directe;

- salarii directe;

- contributia privind asigurarea si protectia sociala(aferente salariilor directe).

b. cheltuieli indirecte de productie( cheltuieli comune ale sectiei):

- cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajelor(CIFU)

- cheltuieli generale ale sectiei(CGS)

c. costul de productie

d. cheltuieli de desfacere

e. cheltuieli generale de administratie  

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie( produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, centru de profit, centru de cheltuieli, etc) īnca din momentul efectuarii lor si ca atare se include direct īn costul obiectelor de calculatie respectiva.

Cheltuielile directe cuprind:

- costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate;

- energia consumata īn scopuri tehnologice;

- manopera directa ( salarii, asigurari si protectia sociala);

- alte cheltuieli directe.

Alocarea sau repartizarea cheltuielilor fixe(regie fixa) asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie.

Capacitatea normala de productie reprezinta productia estimata a fi obtinuta, īn medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade, īn conditii normale, avānd īn vedere si pierderea de capacitate rezultata din īntretinerea planificata a echipamentului.

Nivelul real al activitatii este reprezentat de productia obtinuta, iar nivelul normal al activitatii este reprezentat de capacitatea normala de productie.

Cheltuielile fixe nealocate costului sunt recunoscute drept cheltuieli īn contul de profit si pierdere.

Atunci cānd costurile de productie, de prelucrare nu se pot identifica distinct pentru fiecare produs īn parte, acestea se aloca pe baza unor procedee rationale, aplicate cu consecventa( procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul indicilor de echivalenta, procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal, procedeul deducerii valorii produselor secundare, etc).

Calculatia costurilor poate fi efectuata dupa una din metodele urmatoare: metoda costului standard, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda direct costing, sau alte metode adoptate de catre firma īn functie de modul de organizare a productiei, specific activitatii, particularitatile procesului tehnologic si de necesitatile proprii.


1.4 - Definirea costurilor



Caracteristicile notiunii de cost sunt: consumul de resurse(de valori), legatura cu realizarile si evaluarea īn expresie baneasca. Consumul de resurse: īn aceasta calitate, costurile se identifica, dupa caz, cu consumul factorilor de productie, respectiv materii prime si materiale, forta de munca, mijloace de productie, prestatii externe primite si alte consumuri, inclusiv impozitele si taxele ca sume de bani platibile pentru obligatiile fiscale aparute īn desfasurarea normala a activitatii.

Legatura cu realizarile. Realizarile īntreprinderii se identifica cu produsele obtinute si serviciile prestate, ca purtatori de costuri, destinate, dupa caz, desfacerii sau consumului intern(imobilizarile din productia proprie si consumurile intermediare - transport intern, energie din productia proprie, reparatii īn regie, etc).

Evaluarea īn expresie baneasca. Atāt consumurile de resurse cāt si realizarile sunt evaluate īn unitati monetare. Aceasta nu īnseamna ca, pentru a deveni cost, o cheltuiala trebuie platita, respectiv o realizare trebuie īncasata pentru a deveni venit. Dimensionate īn timp, costurile, īn calitatea lor de cheltuieli, pot fi precedate de plati, urmate de plati sau pot fi congruente īn timp cu platile.

De asemenea, dimensionate īn timp, realizarile se pot regasi sub forma de productie obtinuta, productie vānduta si productie īncasata.

Īn expresie baneasca, costul reprezinta numarul de unitati monetare necesare īnlocuirii resurselor consumate īncorporate valoric īn substanta bunurilor si serviciilor obtinute ca realizari ale activitatii producatoare a īntreprinderii. Baza de evaluare se diferentiaza īn functie de scopul urmarit:costul istoric, daca se urmareste mentinerea valorii nominale a capitalului, sau costul de īnlocuire, daca scopul īl reprezinta mentinerea valorii substantiale a capitalului.

Relatia venituri totale - costuri totale are o determinare structurala si, īn consecinta, ea trebuie diferentiata si analizata prin prisma activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Astfel, rezultatul unui exercitiu, este generat de operatiuni ale activitatii curente si normale a īntreprinderii, clasificate, la rāndul lor, īn operatiuni de exploatare si operatiuni financiare, operatiuni exceptionale(extraordinare) care nu fac parte direct din activitatea normala, precum si elemente favorabile si nefavorabile de origine anterioara care conduc la corectarea rezultatului.

Sau, īn cazul īn care se apeleaza la functiile īntreprinderii, rezultatul unui exercitiu este generat implicit, diferentiat īn raport cu functia de productie, functia de desfacere, functia administrativa, functia financiara si operatiile extraordinare.

1.5 Definirea calculatiei costurilor


1.6 - Organizarea postcalculului de documente privind cheltuielile de productie si productia obtinuta

1.6.1. Necesitatea organizarii postcalculului


1.6.2 Modalitati de organizare a postcalcului


1.7 Etapele metodologice privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor potrivit metodelor de tip total si lucrarilor implicate de acestea


2.1 Prezentarea generala a S.C. Ardeleana S.R.L


S.C. Ardeleana SRL are sediul īn Baia Mare, strada Gheorghe sincai, nr 14, judetul Maramures.

Numarul si data īnregistrarii la Registrul Comertului: J24/414/1999

Cod fiscal : R 12066955

Ca forma juridica, SC Ardeleana este o societate cu raspundere limitata, cu capital integral privat.

Capital social detinut de asociati (1 asociat): 3610 Lei

Tipul activitatii principale este reprezentat de fabricarea produselor din carne.

Obiectivele societatii pentru anul 2007 au fost:

- īmbunatatirea calitatii

- diversificarea produselor

- retehnologizare (achizitionarea de instalatii noi specifice pentru fluxurile tehnologice).

Suprafata totala aflata īn proprietatea SC Ardeleana este de 400 mp, din care 250 mp o reprezinta suprafata destinata productiei, iar 150 mp sunt reprezentati de suprafete de depozitare.


2.1.2 Obiectul de activitate si structura gamei de produse


Societatea Ardeleana are ca obiect principal de activitate colectarea, procesarea si comercializarea carnii si a produselor din carne.

Produsele sunt comercializate sub marca "Ardeleana" si sunt recunoscute pe piata ca avānd un bun raport calitate - pret.

Societatea produce numai pentru piata din Romānia, totalitatea productiei fiind vānduta pe piata locala.

Structura gamei de produse:

- produse proaspete :

. carne din porc si vita

- preparate din carne:

. Salam de vara si taranesc

. Cārnaciori picanti

. Crenvusti

. Parizer traditional

. sunca Praga





2.1.3 Clientii si concurenta firmei


Societatea are un portofoliu de clienti permanenti la nivel local.


CLIENŢII

Clientii S.C. Ardeleana SRL la nivel local sunt:


. Gaj Com SRL

. Restaurant Rosario

. Zovi Maxim


CONCURENŢA

Principalii concurenti ai SC Ardeleana SRL sunt:


. Maracarn SRL

. Ferma Zootehnica

. Cetina


2.1.4 Analiza SWOT


Īn urma analizei mediului intern si a mediului extern al firmei, sunt identificate punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile la care este supusa firma.


Punctele tari:

■ dispune de un personal calificat si cu experienta īn industria carnii;

■ posibilitatea unei distributii rapide, eficiente;


Punctele slabe:

■ utilizarea insuficienta a capacitatii de productie;

■ firma nu este de notorietate la nivel national.


Oportunitati:

■ diversificarea continua a gamei de produse;


Riscuri:

■ perceperea zonei īn care se afla SC Ardeleana ca o zona poluata, poate avea repercursiuni asupra vānzarilor de produse la nivel national;

■ scaderea consumului de produse din carne;

■ cresterea importurilor de produse din carne;








2.2 Organizarea calculatiei costurilor la S.C. Ardeleana


Organizarea lucrarilor privind calculatia costurilor la S.C. Ardeleana depinde de o serie de factori, cum ar fi:

. marimea firmei

. structura organizatorica a acesteia;

. tipul si modul de organizare a productiei;

. tehnologia de fabricatie;

. gradul de integrare a productiei;

S.C. Ardeleana organizeaza calculatia costurilor pe sectii si pe purtatori de cost finali, adica pe produsele din carne.


Proces tehnologic nr. 1

Tabelul nr.2.



Produs: Parizer traditional

Nr.

Denumire

Tarif Lei


Receptie calitativa si cantitativa



Tocare carne si slanina



Cuterizare 2 ture carne vita simpla



Cuterizare cu 1/3 gheata 5 ture



Adaugare condimente si aditivi de cuterizare



Adaugare 1/3 gheata



Adaugare slanina tocata si emulsia de soric



Adaugare amidon



Adaugare gheata si cuterizare



Adaugare amestec de sarare cu nitrit



Cuterizare finala



Umplere pasta īn membrane si clipsare



Pregatirea ramei pentru tratamentul termic



Preīncalzirea celulei



Zvantarea produselor



Aprindere generatoare de fum si generare fum



Afumare produse



Evacuare fum din celule



Fierbere-pasteurizare produse



Evacuare abur



Scoatere produse din celule si introducere sub baterie de

dusare cu apa rece(5-15 min)



Conditionare produse 20°C



Depozitare produse



Total




Calculele au fost efectuate pentru o productie de 150 kg parizer traditional.

Calculul costului efectiv al produsului parizer traditional:

Cu = 851,10 / 150

Cu = 5,68 lei



Proces tehnologic nr. 2


Tabelul nr. 3.

Produs Salam de vara

Nr.

Denumire

Tarif Lei


Receptie cantitativa si calitativa



Selectare si cāntarire materie prima si auxiliare



Tocare carne vita, porc si slanina



Preparare bradt



Adaugare carne porc si slanina tocata



Introducere carne īn masina de tocat si umplere batoane



Clipsare batoane si atasare slinguri la capete



Asezare batoane pe rame si introducere la tratament termic



Conditionare



Depozitare la temp de refrigerare



Total



Calculele au fost efectuate pentru o productie de 100 kg salam de vara.

Calculul costului efectiv al produsului Salam de vara:

Cu = 998,80/ 100

Cu = 9,99 Lei



















Proces tehnologic nr. 3

Tabelul nr. 4.

Produs sunca Praga

Nr.

Denumire

Tarif Lei


Receptie calitativa si cantitativa



Selectare materii prime



Cāntarire materii prime si auxiliare



Prepaparare saramura



Transare si fasonare bucati de carne



Introducere saramura īn bazinul de alimentare al masinii de injectare



Injectare bucati de carne cu saramura



Introducere bucati de carne īn tumbler si masarea carnii



Introducere bucati de carne īn celofan si apoi īn foi metalice



Pasteurizare forme



Scoatere bucati de carne fierte din forme



Racire lenta la temp camerei



Depozitare la temp de refrigerare



TOTAL



Calculele au fost efectuate pentru o productie de 60 kg sunca Praga.

Calculul costului efectiv al produsului sunca Praga:

Cu = 1223,36/60

Cu = 20,39 Lei






















CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE


Tabel nr. 5.

Contul de profit si pierderi -Lei-

Denumirea indicatorului

Nr. rānd




1. Cifra de afaceri din care





productia vānduta





2. Alte venituri din

exploatare





3. Venituri din exploatare

(1+2) TOTAL





4. Cheltuieli materiale





5. Cheltuieli cu personalul





6.Cheltuieli cu amortizarea





7.Cheltuieli cu impozite

si taxe





8. Cheltuieli cu energia

si apa





9. Alte cheltuieli





10. Cheltuieli de exploatare

TOTAL (4 la 9)





11.Rezultatul din exploatare








12. Venituri financiare





13. Cheltuieli financiare





14. Rezultatul curent





15. Venituri totale





16. Cheltuieli totale





17. Rezulatatul brut





18. Impozitul pe profit





19. Rezultatul net al

exerctiului financiar





Sursa: Bilantul contabil al firmei


Structura contului de profit si pierdere, legata īn mod direct de evaluarea performantei, sunt cheltuielile si veniturile.

Tabelul mai sus prezentat evidentiaza situatia financiara a firmei pe parcursul a 3 ani. Aici se observa o crestere a cifrei de afaceri īn fiecare an ceea ce denota un management aplicat corect īn ciuda aparitiei unei concurente acerbe.






Prezentarea costurilor de productie pe perioada 2005- 2007


Se urmareste evolutia acestor costuri, abaterea costurilor si identificarea factorilor de influenta asupra costurilor de productie.


Nr.

crt.

Denumirea indicatorului





Cheltuieli cu materii prime

si materiale directe





Cheltuieli cu personal





Cheltuieli cu amortizarea





Cheltuieli cu impozite si taxe





Cheltuieli cu energie si apa





Alte cheltuieli





Total cheltuieli din exploatare






Costul de productie este unul din cei mai importanti indicatori sintetici ce caracterizeaza īntreaga activitate economica a unitatii, un element de baza al eficientei economice la nivel de societate economica.

Calcularea costurilor de productie consta īn utilizarea cāt mai eficienta a fondurilor de productie, a fortei de munca, analiza critica si sistematica a consumului de munca.

Principalele obiective urmarite de S.C. Ardeleana SRL sunt:

▪ reducerea cheltuielilor materiale

▪ cresterea productivitatii muncii

▪ folosirea eficienta si deplina a utilajelor si instalatiilor

▪ perfectionarea procesului tehnologic

Pentru deducerea cheltuielilor indirecte din costul preparatelor din carne s-au folosit procedee de calculatie a costurilor, respectiv procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte.

Repartizarea cheltuielilor indirecte pe zone de cheltuieli si pe purtatori de cost s-a realizat prin procedeul suplimentarii si anume forma coeficientului unic.

Forma coeficientului unic - presupune repartizarea tuturor cheltuielilor indirecte pe purtatori cu ajutorul unui singur coeficient.


a) alegerea bazei de repartizare : salarii directe

- parizer traditional = 90,5 Lei

- salam de vara = 65,2 Lei

- sunca Praga = 110,2 Lei

Salariile directe corespund unei productii de:

- 150 kg parizer traditional

- 100 kg salam de vara

- 60 kg sunca Praga



b) calculul coeficientului de suplimentare

- cheltuieli indirecte (Chr) =239 Lei

- salarii directe total (∑ Bj) = 265,9 Lei

k = Chr / ∑ Bj

k = 239/ 265,9

k = 0.9


c) calculul cotei de cheltuieli ce revine fiecarui produs:

C parizer traditional= 90,5 x 0,9

C parizer traditional = 81,45

C salam de vara= 65,2 x 0,9

C salam de vara= 58,68

C sunca Praga= 110,2 x 0,9

C sunca Praga= 99,18



2.2.1 Calculul costului unitar la produsele: parizer traditional, salam de vara si sunca Praga


Costul unitar se determina ca raport īntre costul global si volumul fizic, aferent acestuia.

Pentru calculul bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile īnregistrate īn contabilitatea financiara, dupa natura lor, se grupeaza īn contabilitatea de gestiune astfel:

a) cheltuieli directe

b) cheltuieli indirecte

c) cheltuieli de desfacere

d) cheltuieli generale de administratie

Calculul costului unitar se realizeaza cu ajutorul structurii cheltuielilor pe articole de calculatie, astfel:

a) cheltuieli directe:

- materii prime si materiale directe;

- salarii directe;

- contributia privind asigurarea si protectia sociala (aferente salariilor directe)

b) cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei);

- cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajelor (CIFU);

- cheltuieli generale ale sectiei (CGS);


c) costul de productie (a+b)

d) cheltuieli de desfacere

e) cheltuieli generale de administratie


Costul complet (c+d+e)




2.2.2 Calculul costului unitar la parizer traditional


Calculul costului unitar se face pentru o productie de 150 kg parizer traditional



Nr. crt.

Articole de calculatie

Valoare Lei


a) cheltuieli directe



- materii prime si materiale directe



- salarii directe



- contributia privind asigurarea si protectia sociala



b) cheltuieli indirecte



- cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajelor (CIFU)



- cheltuieli generale ale sectiei (CGS)



c) costul de productie (a+b)



d) cheltuieli de desfacere



e) cheltuieli generale de administratie



Costul complet (c+d+e)




Cu = cost global / volumul productiei

Cu = 988,85 / 150

Cu = 6,60 Lei

Costul unitar la produsul parizer traditional este de 6,60 Lei.





















BUGETUL COSTULUI UNITAR

PRODUSUL : Parizer Traditional


Bugetul costului unitar se īntocmeste pe fiecare produs, lucrare sau serviciu. Acest buget se realizeaza desfasurat pe articole de calculatie, dupa structura costului de productie.


Tabelul nr. 8.

Bugetul costului unitar la parizer traditional

Nr. crt.

Articole de calculatie

Valoare Lei


Materii prime si materiale directe



Salarii directe



Contributii la asigurarile sociale si protectia sociala aferente salariilor directe



Cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utiljelor



Cheltuieli generale ale sectiei



COST DE PRODUCŢIE



Cheltuieli generale de administratie



Cheltuieli de desfacere



COST COMPLET





FIsA TEHNICĂ


PRODUS: Parizer traditional

Materii prime

Carne vita - refrigerata ( +2 / +4 oC ) ;

Slanina - refrigerata ( +2 / +4 oC ) ;

Emulsie soric - refrigerata ( +2 / +4 oC ) ;

Gheata

Condimente si aditivi:

Mixuri de Condimente, polifosfati, antioxidanti, coloranti ;

Amestec de arome pe suport de dextroza ;

Usturoi granulat ;

Izolat proteic de soia ;

Amidon - 20 ;

Amestec de sarare cu nitrit.

Membrana Poliamidica, HUKKI 70 - 120 mm diametru.








Mod de preparare:


1. Igienizare utilaje : Masinile si utilajele se vor igieniza īnainte de a fi utilizate.

2. Preparare pasta :Se toaca la wolf ( masina de tocat ) separat materiile prime refrigerate, carnea de vita si apoi slanina . Se poate utiliza o sita cu gauri cu diametru cuprins īntre 4 - 6 mm.

3. Se introduce prima data in cuter carnea de vita. Se īncepe cuterizarea, primele 2 ture complete fara a adauga nimic.

4. Se adauga apoi circa 1/3 din cantitatea de gheata. Se cuterizeaza 3 - 6 ture complete.

5. Se adauga condimentele si aditivii de cuterizare ( polifosfati, antioxidanti, coloranti ). Se cuterizeaza din nou 3 - 6 ture pāna la īnglobarea completa.

6. Se adauga īnca o parte din gheata cca 1/3 din cantitatea totala.

7. Se adauga slanina tocata si emulsia de soric. Cuterizare pāna la omogenizare completa.

8. Se adauga amidonul. Cuterizare pāna la īnglobarea completa.

9. Se adauga ultima parte de gheata. Cuterizare

10. Se adauga amestecul de sarare cu nitrit.

11. Cuterizare finala pentru obtinerea unei paste cu granulatia cāt mai fina. Se urmareste ca temperatura finala de cuterizare sa nu depaseasca 12 - 14oC.

Umplere pasta īn membrane si clipsare: Se introduce pasta īn masina de umplut si se umplu batoanele la dimensiunea stabilita.

13. Batoanele se clipseaza si se ataseaza slinguri la capete.

14. Se atārna batoanele pe bete si apoi pe rame la o distanta variabila in functie de produs si diagrama ( cuprinsa intre ½ din diametrul produsului pāna la diametrul produsului).

15. Pregatirea ramei pt tratamentul termic: Rama cu produs este introdusa īn celula pentru efectuarea tratamentului termic.

16.Tratament termic: Tratamentul termic este stabilit īn functie de compozitia produsului, diametru, tipul membranei etc.

17. Preīncalzire celula.

18. Zvāntare produse.

19. Aprindere generator fum si generare fum.

20. Afumare produse.

21. Evacuare fum din celula.

22. Fierbere - pasteurizare produse.

23. Evacuare abur.










SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE LA PARIZER TRADIŢIONAL


Receptia calitativa si cantitativa


Tocare carne si slanina


Cutizare 2 ture carne vita simpla


Cutizare cu 1/3 gheata 5 ture


Adaugare condimente si aditivi de cutizare


Adaugare 1/3 gheata


Adaugare slanina tocata si emulsie de soric


Adaugare amidon


Adaugare gheata si cutizare


Cutizare finala


Umplere pasta in membrane si clipsare


Pregatirea ramei pt tratamentul termic


Preīncalziarea celulei


Zvāntarea produselor


Aprinderea generatoarelor de fum si generare de fum


Afumare produse


Evacuare fum din celule


Fierbere, pasteurizare produse


Evacuare abur


Scoatere produse din celule si introducere sub baterie de dusare cu apa rece


Conditionare produse 20°C


Depozitare produse


2.2.3 Calculul costului unitar la Salam de vara


Calculul costului unitar se face pentru o productie de 100 kg salam de vara.


Tabelul nr.9.

Calculul costului unitar la Salam de vara

Nr. crt.

Articole de calculatie



Valoare lei


a) cheltuieli directe



- materii prime si materiale directe



- salarii directe



- contributia privind asigurarea si protectia sociala



b) cheltuieli indirecte



- cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajelor (CIFU)



- cheltuieli generale ale sectiei (CGS)



c) costul de productie (a+b)



d) cheltuieli de desfacere



e) cheltuieli generale de administratie



Costul complet (c+d+e)




Cu = costul global / volumul fizic

Cu = 1128,98 / 100

Cu = 11,29 lei

Costul unitar la produsul Salam de vara este de 11,29 lei.




BUGETUL COSTULUI UNITAR

PRODUSUL : Salam de vara


Tabelul nr.10.

Bugetul costului unitar la Salam de vara

Nr. crt.

Articole de calculatie

Valoare lei


Materii prime si materiale directe



Salarii directe



Contributii la asigurarile sociale si protectia sociala aferente salariilor directe



Cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utiljelor



Cheltuieli generale ale sectiei



COST DE PRODUCŢIE



Cheltuieli generale de administratie



Cheltuieli de desfacere



COST COMPLET



Īn tabelul de mai sus este prezentat de catre firma S.C. Ardeleana SRL bugetul costului unitar la produsul Salam de vara, pe articole de calculatie dupa forma costului de productie. Bugetul costului unitar la acest produs a fost realizat pentru o productie de 100 kg.



FIsA TEHNICĂ


PRODUS: Salam de vara


Materii prime

Carne vita - refrigerata ( +2 / +4 oC )

Gheata

Slanina - refrigerata ( +2 / +4 oC )

Carne porc - refrigerata ( +2 / +4 oC)

Condimente si aditivi :

Mixuri de Condimente, polifosfati, antioxidanti, coloranti

Amestec de arome pe suport de dextroza

Usturoi granulat

Izolat proteic de soia

Amidon

Amestec de sarare cu nitrit

Membrana Colagenica 40 - 50 mm diametru.

Aceasta reteta are doua componente : bradt ( pasta fina de legatura ) si srot ( materii prime tocate la o anumita granulatie pentru a constitui structura produsului ).


Mod de preparare


1. Se selecteaza materiile prime conform specificatiilor de productie. Se cāntaresc materiile prime si materialele auxiliare necesare.

2. Se toaca la wolf carnea de vita, porc si slanina utilizānd o sita cu gauri cu diametru cuprins intre 4 - 6 mm.

3. La cuter, se prepara bradt-ul, utilizānd carnea de vita, condimentele si aditivii de cuterizare, proteina vegetala, amidonul si gheata.

4. Se adauga apoi carnea de porc si slanina tocata si se omogenizeaza compozitia prin malaxare.

5. Se introduce pasta in masina de umplut si se umplu batoanele la dimensiunea stabilita.

6. Batoanele se clipseaza si se ataseaza slinguri la capete.

7. Se aseaza batoanele pe rama si se introduce rama la tratament termic.

8. Tratament termic : zvāntare, afumare, fierbere.

9. Conditionare

10. Depozitare la temperatura de refrigerare

11. Comercializare






SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE LA SALAM DE VARĂ


Receptia calitativa si cantitativa


Selectare si cāntarire materie prima si auxiliara


Tocare carne vita, porc si slanina


Preparare brandt


Adaugare carne porc si slanina tocata


Indroducere carne īn masina de tocat si umplere batoane


Clipsare batoane si atasare slinguri la capete


Asezare batoane pe rame si introducere la tratament termic


Conditionare


Depozitare la temperaturi de refrigerare


2.2.4 Calculul costului unitar la sunca Praga


Calculul costului unitar se face pentru o productie de 60 kg sunca Praga


Tabelul nr.11.

Calculul costului unitar la sunca Praga

Nr. crt.

Articole de calculatie

Valoare Lei


a) cheltuieli directe



- materii prime si materiale directe



- salarii directe



- contributia privind asigurarea si protectia sociala



b) cheltuieli indirecte



- cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utilajelor (CIFU)



- cheltuieli generale ale sectiei (CGS)



c) costul de productie (a+b)



d) cheltuieli de desfacere



e) cheltuieli generale de administratie



Costul complet (c+d+e)



Cu = cost global / volum fizic

Cu = 1402,83/ 60

Cu = 23,38 Lei

Costul unitar la produsul sunca Praga este de 23,38 Lei


BUGETUL COSTULUI UNITAR

PRODUSUL : sunca Praga


Tabelul nr.12.

Bugetul costului unitar la sunca Praga

Nr. crt.

Articole de calculatie

Valoare lei


Materii prime si materiale directe



Salarii directe



Contributii la asigurarile sociale si protectia sociala aferente salariilor directe



Cheltuieli cu īntretinerea si functionarea utiljelor



Cheltuieli generale ale sectiei



COST DE PRODUCŢIE



Cheltuieli generale de administratie



Cheltuieli de desfacere



COST COMPLET



Īn tabelul de mai sus este prezentat de S.C. Ardeleana SRL bugetul costului unitar la produsul sunca Praga, pe articole de calculatie dupa forma costului de productie. Bugetul costului unitar la acest produs a fost realizat pentru o productie de 60 kg.



FIsA TEHNICĂ


PRODUS: sunca Praga

Materii prime

Carne pulpa porc fasonata - refrigerata ( +2 / +4 oC )

Saramura - refrigerata ( +2 / +4 oC )

Conservanti si aditivi

Mixuri de Condimente, polifosfati, antioxidanti, coloranti

Amestec de arome pe suport de dextroza

Usturoi granulat

Izolat proteic de soia

Amestec de sarare cu nitrit

Membrana: Celofan si forme









Mod de preparare


1. Se selecteaza materiile prime conform specificatiilor de productie.

2. Se cāntaresc materiile prime si materialele auxiliare necesare.

3. Se prepara saramura din apa, gheata si materiile auxiliare.

4. Se transeaza si se fasoneaza bucatile de carne.

5. Se introduce saramura īn bazinul de alimentare al masinii de injectare.

6. Se injecteaza bucatile de carne cu saramura.

7. Se introduc bucatile de carne injectate īn tumbler si se porneste programul de masare.

8. Se scot bucatile de carne din tumbler si se lasa īn pauza de developare a culorii si componentelor de gust.

9. Se introduc bucatile de carne īn celofan si apoi īn forme metalice.

10. Se pasteurizeaza formele.

11. Se scot bucatile de sunca fiarta din forme.

12. Racire lenta la temperatura camerei.

13. Depozitare la temperatura de refrigerare.

14. Comercializare.



SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICAREA PRODUSULUI sUNCĂ PRAGA



Receptia calitativa si cantitativa


Cāntarire materii prime si auxiliare


Preparare saramura


Transare si fasonare bucati de carne


Introducere saramura in bazinul de alimentare


Injectare bucati de carne cu saramura


Introducere bucati de carne īn tumbler si masarea carnii


Introducere bucati de carne in celofan si apoi īn foi metalice


Pasteurizare forme


Scoatere bucati de carne fierte din forme


Racire lenta la temperatura camerei


Depozitare la temperatura de refrigera


2.2.5 SISTEMUL INFORMATIC AL INTREPRINDERII


Īn cadul sistemului informational economic al īntreprinderii, majoritatea covārsitoare a informatiilor sunt colectate prelucrate si vehiculate pe suporti purtatori de informatii care formeaza sistemul de evidenta al īntreprinderii, sistem divizat īn trei componente si anume: sistemul de evidenta operativa, sistemul contabil si sistemul statistic.

Administratorii īntreprinderilor vad īn contabilitate instrumentul de gestiune previzionala si curenta; actionarii, investitorii prezenti si potentiali vor sa cunoasca daca īsi pot mentine īncrederea īn plasamentele lor, bancile vor sa aprecieze riscurile probabile legate de creditele acordate, autoritatile fiscale determina suma eventualelor impozite si taxe pe care unitatea le datoreaza, furnizorii vor sa stie daca solvabilitatea unitatii permite continuarea

fara riscuri a livrarilor, organizatiile sindicale urmaresc capacitatea īntreprinderii de a plati forta de munca angajata si eventualele riscuri viitoare. Contabilitatea de gestiune, prin obiectul sau de studiu, procedeaza la cunoasterea costurilor, studiul lor continuu, analiza si estimarea evolutiei acestora, oferind astfel informatiile utile pentru diagnostic, luarea deciziilor si previziunea viitorului. Astfel, la nivelul contabilitatii de gestiune, organizarea evidentei cheltuielilor presupune un ansamblu de activitati desfasurate de o īntreprindere īn vederea realizarii unui sistem informational eficient privind calculul costurilor, analiza eficientei activitatii desfasurate, elaborarea, urmarirea si controlul bugetelor de cheltuieli, la toate nivelurile structurilor organizatorice.

SC Ardeleana SRL foloseste pentru evidenta contabila programul denumit INDECO. Prin el se urmareste evidenta zilnica a incasarilor de la clienti si a platilor catre furnizori.

























CAP III - CONCLUZII SI PROPUNERI


Calculatia costurilor presupune ansamblul lucrarilor efectuate, īntr-o forma organizata, cu scopul de a obtine informatii privind costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, activitatilor sau altor obiecte de calculatie.

S.C. Ardeleana SRL s-a īnfiintat īn anul 1999, constituindu-se ca societate comerciala cu raspundere limitata avānd un singur asociat. Firma are sediul īn Baia Mare, strada Gheorghe sincai nr. 14, judetul Maramures.

Activitatea principala a S.C. Ardeleana este reprezentata de fabricarea produselor din carne.

Produsele sunt comercializate sub marca Ardeleana si sunt recunoscute pe piata ca avānd un bun raport calitate - pret.

Pe tot parcursul activitatii sale, firma a realizat diverse produse, cum ar fi: parizer traditional, sunca Praga, salam de vara, cabanos, kaizer, cārnati trandafir, cārnaciori picanti, file de porc.

Societatea produce numai pentru piata din Romānia, totalitatea productiei fiind vānduta pe piata locala.

Īn prezent societatea urmareste atingerea de noi obiective si anume:

- īmbunatatirea calitatii;

- folosirea eficienta si deplina a utilajelor si instalatiilor;

- reducerea cheltuielilor materiale;

diversificarea produselor;

- cresterea productivitatii muncii;

- retehnologizare ( achizitionarea de instalatii noi specifice pentru fluxurile tehnologice).

S.C. Ardeleana organizeaza calculatia costurilor pe sectii si pe purtatori de cost finali, adica pe produsele din carne.

Pe baza datelor obtinute din contul de profit si pierdere, a carui structura este legata īn mod direct de evaluarea performantei, putem observa situatia cheltuielilor si a veniturilor firmei.

Astfel: īn 2004 cifra de afaceri era de 850010 lei, īn 2005 de 1047210 lei, īn 2006 de 1400100 lei.

Se poate observa deci o crestere a cifrei de afaceri īn fiecare an ceea ce denota un management aplicat corect īn ciuda aparitiei unei concurente acerbe.

Organizarea lucrarilor privind calculatia costurilor la S.C. Ardeleana SRL depinde de o serie de factori, cum ar fi: marimea firmei; structura organizatorica a acesteia; tipul si modul de organizare a productiei; tehnologia de fabricatie; gradul de integrare a productiei.

Costul de productie este unul din cei mai importanti indicatori sintetici ce caracterizeaza īntreaga activitate economica a unitatii, un element de baza al eficientei economice la nivel de societate economica. S.C. Ardeleana SRL urmareste evolutia acestor costuri, abaterea costurilor si identificarea factorilor de influenta asupra costurilor de productie.

Īn subcapitolul 4.3. "Calculul costului unitar la produsele: parizer traditional, salam de vara, sunca Praga" am efectuat calculul costului unitar pe fiecare produs, colectarea cheltuielilor facāndu-se pe urmatoarele grupe: cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, cheltuieli generale de administratie, cheltuieli de desfacere.



Pentru deducerea cheltuielilor indirecte din costul preparatelor din carne am folosit procedee de calculatie a costurilor, respectiv procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe zone de cheltuieli si pe purtatori de cost am realizat-o prin procedeul suplimentarii - forma coeficientului unic.

Ca modalitati de reducere a costurilor S.C. Ardeleana SRL propune urmatoarele:

reducerea cheltuielilor materiale;

- īnlocuirea utilajelor uzate sau depasite din punct de vedere tehnic cu utilaje de noua generatie, cu consumuri mai mici si cu cheltuieli de īntretinere mai avantajoase;

- selectarea furnizorilor cu cel mai bun pret pentru materiile prime;

- īncasarea mai rapida a avansurilor de la clienti, pentru demararea lucrarilor;

- aprovizionarea cāt mai rapida, pentru a nu exista īntārzieri care sa implice costuri suplimentare sau penalitati.

Īn ceea ce priveste planurile de viitor ale S.C. Ardeleana SRL, aceasta doreste ca īn decursul acestui an sa efectueze lucrari de extindere a societatii.

Astfel firma doreste sa-si mareasca capacitatea de productie, totodata diversificāndu-si si gama de produse. Cu aceasta ocazie va creste si numarul salariatilor, prin angajarea de personal calificat si recalificat, productia va creste, se va mari portofoliul de clienti pentru o capacitate mai mare de productie.





























BIBLIOGRAFIE



1. Sabou F., Contabilitate de gestiune, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2003.


2. Sabou F., Contabilitate de gestiune, teorie si practica, Editura Umbria, Baia Mare, 2002.


3. Burtica M., Vārlan Gh., Eros-Stark L., Previziune economica, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002.


4. Calin O., Contabilitate de gestiune, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001.


5. Calin O., Cārstea Gh., Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, Editura Genicod, Bucuresti, 2002.


6. Capusneanu S., Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor, Editura Economica, Bucuresti, 2003.


7. Capusneanu S., Roman C., Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor: aplicatii, Editura Economica, 2003.


8. Cristea H., Contabilitatea si calculatiile īn conducerea īntreprinderii, Editura CECCAR, Bucuresti, 2003.


9.Dumbrava P., Contabilitate de gestiune aplicata, Editura Intelcredo, Deva, 2002.


10. Dumitru C., Contabilitatea de gestiune si evaluarea performantelor, Editura Universitatea, 2005.


11. Grosu C., Contabilitate de gestiune, Editura Mirton, 2003.


12. Hlaciuc E., Metode moderne de calculatia costurilor, Editura Polirom, 2000.


13. Mates D., Contabilitatea financiara a īntreprinderii īntre normalizare si armonizare, Editura Mirton, Timisoara, 2002.


14. Mates D., Contabilitatea agentilor economici - aplicatii practice, Editura Ivan Krasko, 2001.


15. Parvutoiu I., Contabilitate financiara si de gestiune, Editura Sitech, 2005.


16. Possler L., Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000.


17. Ristea M., Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000.


18. . Sabou F., Costurile - Evidentierea calculatiei costurilor īn contabilitatea de gestiune, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005.



19. Baciu A., Costurile: organizare, planificare,contabilizare, calculatie, control si analiza, Editura, 2001.


20. Baluta A., Contabilitate de gestiune: notiuni generale, Editura Fundatiei Romānia de Māine, 2005
























Document Info


Accesari: 20055
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )