Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Proiecte economice SC ELECTRANS SA

economie



CUPRINS


1 Prezentarea Societatii Comerciale ELECTRANS S.A Piatra Neamt



1.1. Sediul, statutul societatii si obiectul de activitate………….…..........pg.4

3. Bugetul de venituri si cheltuieli a societatii comerciale.......................pg.22


4. Bilantul contabil…………………………….……………….…............pg.23


5. Operatii economico-financiare

5.1 Enuntul operatiilor…………………………………………............pg.27

5.2 Inregistrarea operatiilor in registru jurnal…………......…...….........pg.32


6. Lucrari contabile de închidere a exercitiului financiar

6.1 Contul de profit si pierdere………………..….……………............pg.39

Organizarea evidentei cheltuielilor de productie si a calculatiei costurilor …………………………………………………..……………....................pg. 49


8. Clasificarea cheltuielilor de productie.......... ..... ...... ................. pg.50


9. Antecalculatia si postcalculatia costurilor productiei........................pg.54


10. Calculatia costului de productie si a costului complet......................pg 55

11. Metoda de calculatie pe faze.......... ..... ...... .......... ..... ...... . pg 57

12. Analiza activitatii de productie si comercializare........................... ..pg 65

12. 1 Analiza cifrei de afaceri

12. 2 Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri

12. 3 Analiza factoriala a cifrei de afaceri

12. 4 Analiza factoriala a productiei vandute


12. 5 Analiza efectelor modificariii cifrei de afaceri


13. Analiza factorilor de productie .......... ..... ...... ............................pg 68

13.1 Analiza dinamicii si structurii personalului

13.2 Analiaza mobilitatii personalului

13.3 Analiza coeficientilor de intensitate a mobilitatii, circulatiei si fluctuatiei

13.4 Analazia utilizarii timpului de munca

13.5 Analiza miscarii activelor imobilizate

13.6 Analiza miscarii imobilizarilor corporale


14. Analiza cheltuielilor si veniturilor.......... ..... ...... ......................... pg 73

14.1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor

14.2 Analiza eficientei cheltuielilor aferente veniturilor

14.3 Analiza cheltuielilor de exploatare



























1. PREZENTAREA SOCIETAŢII COMERCIALE ELECTRANS S.A. PIATRA NEAMT



1.1 Sediul, statutul societatii si obiectul de activitate



SOCIETATEA COMERCIALĂ ELECTRANS SA PIATRA NEAMT , având sediul (social) central în Str. Aleea Brazilor, nr. 15, Piatra Neamt, Tel. / Fax 0233-283285, Numar de Înmatriculare în Registrul Comertului: J40/27177/1992, Cod fiscal: R6713224, a fost înfiintata 727x2317h în anul 1992.

Numarul mediu de salariati, stabilit conform Normelor Metodologice MF 110139/98 este de 55. Conform organigramei întreprinderii (Figura 1.), personalul angajat al societatii este compus din:

1.3 Sistemul decizional



Decizia constituie elementul esential al managementului unei firme, este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.

2.5 Programarea calendaristica a operatiilor implicate in activitatea contabila



Operatiile economice si financiare se consemneaza în momentul efectuarii lor în documentele justificative. Asa cum prevede Legea Contabilitatii , orice operatie patrimoniala se consemneaza în momentul efectuarii ei într-un act înscris care sta la baza înregistrarilor în contabilitate. Pe aceasta cale se asigura datele de intrare în sistemul informational contabil si se fundamenteaza înregistrarea proprie contului.

Urmatoarele operatii sunt consemnate în contabilitate în momentul efectuarii lor, pe tot parcursul lunii ( aceleasi operatii se repeta pe parcursul anului):

  • Intrari de la furnizori,
  • Iesiri la clienti,
  • Încasari si plati prin casa si banca
  • Consumuri de materii prime , materiale , semifabricate, etc..   

Urmatoarele operatii sunt înregistrate in contabilitate la închiderea lunii sau trimestrial:

BUGETUL DE VENITURI sI CHELTUIELI AL SOCIETĂŢII



Bugetul de venituri si cheltuieli , ca principal instrument concret de conducere a întregii activitati , reprezinta un program de actiuni fixat pe obiectivele de atins:

4. Bilantul contabil 2006 al SC ELECTRANS SA



JUDEŢUL ___Neamt____________| | | FORMA DE PROPRIETATE___SA _____| | |

UNITATEA SC ELECTRANS SA.­­_______    RAMURA (cod Ministerul Finantelor, ___| | |

ADRESA loc. __Piatra Neamt ____ ramura preponderenta )

str. ___Aleea Brazilor________    ACTIVITATEA (cod diviziune CAEN, ____| | |

nr. _15__ bl. _____ ap. _____ sc. _____    activitatea

NUMĂRUL DIN REGISTRUL    TITULARUL _ ___________| | | |

COMERŢULUI ____J 40/27177/1992__ COD FISCAL ______| | | | R| 6| 7| 1| 3| 2| 2| 4|



BILANŢ

încheiat la 31.12.2006


DENUMIREA INDICATORULUI

Nr. rd.

Sold la inceputul anului

Sold la sfarsitul

anului

A. ACTIVE IMOBILIZATE




I. Imobilizari necorporale




1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801)




2.Cheltuieli de dezvoltare (ct.203-2803-2903)




3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si active similare si alte imobilizari necorporale (ct 205+208-2805-2808-2905-2908)




4. Fondul comercial (ct. 2071-2807-2907)




5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie (ct. 233+234-2933)




TOTAL (rd 01 la 05)





II. Imobilizari corporale




1. Terenuri si constructii (ct 211+212-2811-2812-2911-2912)




2. Instalatii tehnice si masini (ct 213-2813-2913)




3. Alte instalatii, utilaje si mobilier (ct 214-2814-2914)




4. Avansuri si imobilizari corporale in curs (ct 231+232-2931)




TOTAL (rd 7 la 10)





III Imobilizari financiare




1. Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct 261-2961)




2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate (ct 2671+2672-2964)




3. Interese de participare (ct 263-2962)




4 .Imprumuturi acordate entitatilor pe baza de interese de participare (ct 2673+2674-2965)




5. Investitii detinute ca imobilizari (ct 265-2963)




6. Alte imprumuturi (ct 2675+2676+2678+2679-2966-2968)




TOTAL (rd 12 la 17)





ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd 06+11+18)





B. ACTIVE CIRCULANTE




I. Stocuri




1. Materii prime si materiale consumabile (ct.301+302+303/+308+351+358+381+/-388-391-392-3951-3958-398)




2. Productia in curs de executie (ct 331+332+341+/-348-393-3941-3952)




3. Produse finite si marfuri (345+346+/-348+354+356+357+361+/-368 +371+/-378\3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)




4. Avansuri pentru cumparari de stocuri (ct 4091)




TOTAL (rd 20 la 23)





II. Creante




1. Creante comerciale (ct 2675+2676+2678+2679-2966-2968+4092+411+413+418-491)




2. Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct 4511-495)




3. Sume de incasat de la entiati pe baza de interese de participare (ct 453-495)




4. Alte creante

(ct 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447





5. Capital subscris si nevarsat (ct 456-495)




TOTAL (rd 25 la 29)





III. Investitii financiare pe termen scurt




1. Actiuni detinute la entitatile afiliate(ct 501-591)




2. Alte investitii pe termen scurt (ct 505+506+508-595-596-598+5113+5114)




TOTAL (rd 31 la 32)





IV. Casa si conturi la banci (ct 5112+512+531+532+541+542)





ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd 24+30+33+34)





C. CHELTUIELI IN AVANS (ct 471)





D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MICA DE UN AN




1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (ct 161+1681-169)




2. Sume datorate institutiilor de credit

(ct 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)




3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct 419)




4. Datorii comerciale - furnizori (ct 401+404+408)




5. Efecte de comert de platit (ct 403+405)




6. Sume datorate entitatilor afiliate (ct 1661+1685+2691+451)




7. Sume datorate entitatilor pe baza de interese de participare

(ct 1663+1686+2692+453)




8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datoriile pentru asigurarile sociale (ct





TOTAL (rd 37 la 44)





E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE (rd 35+36-45-62)





F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd 19+46-61)





G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN




1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

(ct 1614+1615+1617+1618+1681-169)




2. Sume datorate institutiilor de credit

(ct 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)




3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct 419)




4. Datorii comerciale (ct 401+404+408)




5. Efecte de comert de platit (ct 403+405)




6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului

(ct 1661+1685+2691+4511+4518)




7. Sume datorate privind interesele de participare

(ct 1662+1686+2692+4521+4528)




8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale (ct 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+437+





TOTAL (rd 48 la 55)






H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI




1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare (1515)




2. Provizioane pentru impozite (ct 1516)




2. Alte provizioane (ct 1511+1512+1513+1514+1518)




TOTAL (rd 57 la 59)





I. VENITURI IN AVANS




1. Subventii pentru investitii (ct 131+132+133+134+138)




2. Venituri inregistrate in avans (ct 472)




TOTAL (rd 61la 62)





J. CAPITAL SI REZERVE




I. Capital




1. capital subscris varsat (ct 1012)




2. capital subscris nevarsat (ct 1011)




3. patrimoniul regiei (ct 1015)




TOTAL (rd 64 la 66)





II Prime de capital (ct 104)





III Rezerve din reevaluare (ct 105)





IV Rezerve




1. Rezerve legale (ct 1061)




2. Rezerve statutare sau contractuale (ct 1063)




3. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct1065)





4. Alte rezerve (ct 1068)




Actiuni proprii (ct. 109)




TOTAL (rd 70 la 73 - 74)





V Profitul sau pierderea reportata




Sold C (ct 117)




Sold D (ct 117)





VI Profitul sau pierderea exercitiului financiar




Sold C (ct 121)




Sold D (ct 121)




Repartizarea profitului (ct 129)





CAPITALURI PROPRII (rd56+ 67+68+69+75+76-77+78-79-80)





Patrimoniul public (ct 1016)




TOTAL CAPITALURI (rd 80+81)















































5. OPERATII ECONOMICO-FINANCIARE


5.1 Enuntul operatiilor


În cursul anului, societatea efectueaza urmatoarele operatii economico-financiare:

Cladiri 14.000 lei;

Masini, utilaje si instalatii de lucru 15.000 lei;

Mijloace de transport 1.500 lei (nota de contabilitate nr.220 din 22.08.07);

Se transfera numerar din banca în casierie suma de 50.000 lei (CEC de numerar nr.100 din 23.08.07);

Se plateste avansul chenzinal cuvenit salariatilor, 50.000 lei (lista de plata nr.11 din 23.08.07);



Se înregistreaza consum de energie electrica în suma de 30.000 lei, TVA 19% (factura nr.1773 din 25.08.07);

Se încaseaza prin contul curent contravaloarea produselor finite vândute (extras de cont nr.170/26.08.07);

Se înregistreaza salariile cuvenite angajatilor în suma de 200.000 lei (stat de salarii nr.8 din 06.09.07);

Se calculeaza si înregistreaza obligatiile unitatii:

-contributia la asig. sociale.stat -19.5%

-contributia la fondul de sanatate – 5.5%

-contributia la fondul de somaj – 1%

- contributia la fondul de garantare pt plata creantelor salariale -0.25%

- conributia la fondul de accidente,risc -0.4%

-concedii medicale – 0.85%

-ITM: 0.75%

(nota de contabilitate nr 133/06.09.07)


Se înregistreaza retinerile din salarii astfel:

contributia la asigurarile sociale -9.5%

contributia suplimentara la fondul de somaj- 0.5%;

contributia la asigur sociale de sanatete – 5.5%

impozit pe salariu – 16%

rate locuinte 2.000 lei;

avansul acordat. 50.000 (stat de salarii nr.8/06.09.07).

5.2 Inregistrarea operatiilor economico financiare:


Registru Jurnal


Nr

crt

Data

Nr.

dc.

Document

Explicatia

Conturi coresp.

Sume total

D

C

D

C




Proiect de subscriere

Majorare capital social










Proiect de predare-primire

Aducerea aportului în natura













Registrul de casa

Varsaminte pentru actiunile în bani








Nota de contabilitate

Trecerea cap. Subscris la cap. Subscris varsat








Proces verbal AGA

Se înregistreaza majorarea capitalului social













Proces verbal AGA

Constituirea de rezerve din prime de emisiune








Lista de plata


Plata dividendelor catre actionari









Ordin de plata

Lichidare datorie fiscala pentru impozite pe dividende








CEC

Transfer suma din casa în banca



















Extras de cont

Plata impozitului pe profit











Extras de cont

Acordarea unui avans furnizorilor








Proiect de subscriere

Obtinere împrumut pe baza de obligatiuni








Extras de cont

Încasarea împrumutului din emisiune de obligatiuni








Nota de contabilitate

Dobânda de plata pentru împrumut din emis. obligatiuni








Extras de cont

Plata dobânzi








Extras de cont

Restituire credite bancare pe termen lung - scadenta










Factura

Cumparare mijloc de transport














Proces verbal al AGA

Participare la capitalul societatii Globus SA














Borderou

Dividende cuvenite pentru titlurile de participare








Extras de cont

Încasare dividende pentru titlurile de participare








Proces verbal de scoatere din functiune

Se scoate din gestiune o instalatie








Proces verbal de scoatere din functiune

Se scoate din gestiune un strung, partial amort.












Factura

Vânzarea strungului












Extras de cont

Încasare contravaloarea strungului








Extras de cont

Se cumpara 100 actiuni












Extras de cont

Se vând 70 actiuni












Extras de cont

Se vând 30 actiuni













Extras de cont

Se rascumpara 50 actiuni proprii








Nota de contabilitate

Se anuleaza 50 actiuni proprii








Factura

Cumparare materii prime












Extras de cont

Achitarea obligatiei fata de furnizori.

Se regularizeaza avansul acordat












Registru de casa

Cheltuieli de transport. Manipulare, încarcare





Plata furnizorului








Factura

Vânzare de produse finite












Factura

Se descarca gestiunea pentru produsele vândute









Extras de cont

Se încaseaza contravaloarea produselor

vândute








Factura

Aprovizionare cu materiale auxiliare












Trata

Efect comercial








Extras de cont

Se încaseaza creantele fata de clienti (anul

trecut)








Extras de cont

Plata datorii fata de furnizorii din anul trecut








Nota de contabilitate

Crearea unui provizion








Extras de cont

Rascumparare 500 obligatiuni












Bon de consum

Se dau în consum materii prime








Bon de consum

Se dau în consum materiale consumabile








Bon de predare

Obtinerea de produse finite








Factura

Se vând produse finite












Factura

Se descarca gestiunea de produse finite








Situatia de calcul a

Amortizarii,

Nota de contabilitate

Amortizare imobilizari corporale














Cec de numerar

Se transfera numerar din banca în casierie












Lista de plata

Plata avansului chenzinal








Factura

Consum de energie electrica












Extras de cont

Încasarea contravalorii produselor finite








Stat de plata

Salarii cuvenite angajatilor








Nota de contabilitate

Obligatii societate:

-CAS -19.5%

-CASS- 5.5%

-CFS -1%


-Fd gar.-0.25%

-Fd accd- 0.4%

-Conc med-0.85%

-ITM-0.75%



































Stat de salarii

Retineri din salarii;

-CAS -9.5%

-CFS- 0.5%

-CASS- 5.5%

-I.S. 16%

-rate locuinte

-avansul acordat




















Cec de numerar

Se ridica de la banca suma pentru rest de plata salarii












Stat de salarii

Se achita rest de plata cuvenit salariatilor








Nota de contabilitate

Chiria pentru o cladire














Nota de contabilitate

Extras de cont

Regularizarea veniturilor din lucrari executate, înregistrate în avans în








Extras de cont

Se încaseaza dobânda la disponibilitati








Extras de cont

Plata datoriilor catre bugetul statului

































Nota de contabilitate

Regularizare TVA









Plata TVA








Nota de contabilitate

Se închid conturile de cheltuieli




































Nota de contabilitate

Se închid conturile de venituri






















Nota de contabilitate

Impozitul pe profit












Nota de contabilitate

Se închide contul de cheltuieli. Cu impozitul pe profit










Proces verbal

Repartizarea profitului














TOTAL





































6. LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR


Denumirea indicatorului

Nr rd

Realizari


Realizari


1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 05)




Productia vanduta




(ct. 701+702+703+704+705+706+708)




Venituri din vanzarea marfurilor (ct. 707)




Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror obiect deactivitate il constituie leasingul (ct. 766)




Venituri din subventii de exploatare af cifrei de afaceri(ct. 7411)





2. Variatia stocurilor de produse finite (ct. 711) Sold C




si a productiei in curs de executie Sold D




3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata (ct. 721+722)




4. Alte venituri din exploatare (ct. 7417+758)




VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL

(rd. 01+06-07+08+09)











a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct. 601+602-7412)




Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608)




b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) (ct. 605-7413)








c) Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)








6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17)




a) Salarii (ct. 641+642-7414)




b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct. 645-7415)





7.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale (rd. 19-20)




a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813)




a.2) Venituri (ct. 7813+7815)





b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 22-23)




b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814)




b.2) Venituri (ct. 754+7814)





8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28)




8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe




(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)




8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)




8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate

(ct. 658)









Cheltuieli privind dobanzi de refinantare inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul (ct.666)





Ajustari privind provizioanele (rd. 30-31)




- Cheltuieli (ct. 6812)




- Venituri (ct. 7812)




CHELTUIELIE DE EXPLOATARE – TOTAL

(rd. 11 to 15+18+21+24+29)












PROFITUL sau PIERDEREA DIN EXPLOATARE:

- Profit (rd. 10-32)




Pierdere (rd. 32-10)





9. Venituri din interese de participare




(ct. 7613+7614+7615+7616)




- din care, in cadrul grupului








10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct. 763)




din care, in cadrul grupului





11. Venituri din dobanzi (ct. 766)




- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate




Alte venituri financiare (ct. 762+764+765+767+768)




VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 35+37+39+41)





12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile financiare detinute ca active circulante (rd. 44-45)




- Cheltuieli (ct. 686)




Venituri (ct. 786)





13. Cheltuieli privind dobanzile (ct. 666-7418)




- din care, in cadrul grupului




Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668)




CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL

(rd. 43+46+48)











PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA –

Profit (rd. 42-49)




- Pierdere (rd. 49-42)




14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA

- Profit (rd. 10+42-32-49)




- Pierdere (rd. 32+49-10-42)




15. Venituri extraordinare ( ct. 771)




16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671)




17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA

- Profit (rd. 54-55)




- Pierdere (rd. 55-54)




VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54)








CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55)




PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA

- Profit (rd. 58-59)




- Pierdere (rd. 59-58)




18. Impozitul pe profit (ct.691)








19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698)












20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI FINANCIAR




- Profit (rd.60-61-62-63)




- Pierdere (rd.61+62+63-60)






























































































































































































































































































Pe elemente de cheltuieli

Cheltuieli cu munca vie

Sunt cele determinate de remunerarea personalului unei întreprinderi. În calculatie, ele sunt marcate prin notiunile de salariu mediu, salariu tarifar, salariu orar.

Tot în aceasta categorie se mai cuprind contributiile la asigurarile sociale (CAS) fiind de 9,5 % din total salarii, contributie de fondul de somaj fiind de 0.5%, contributia de fondul de ajutoare a handicapatilor, contributia întreprinderilor la fondul de cercetare stiintifica si dezvoltarea tehnologiei si introducerea progresului tehnic, indemnizatii pentru deplasari, dobânzile bancare pentru împrumuturi curente, primele de asigurare, taxele de verificare a aparatelor de masura si control.


B. Cheltuieli cu munca materializata

Sunt cele formate din consumurile de mijloace de productie cum ar fi:

-consum de materii prime si materiale;

-combustibil;

-energie, apa si alte utilitati;

-obiecte de inventar;

-amortizarea imobilizarilor corporale, etc.

În ceea ce priveste reducerea acestor cheltuieli cu munca materializata, aceasta are loc prin reducerea consumurilor specifice de materiale, materii prime, combustibil, energie, eliminarea risipei si a pierderilor în manipularea, pastrarea si folosirea lor în conditii corespunzatoare, reducerea cheltuielilor de transport-aprovizionare, toate acestea determinând o reducere în marimi absolute a cheltuielilor cu munca materializata. Cheltuielile cu munca materializata pot fi reduse în marimi relative prin cresterea productivitatii muncii.


Pe articole de calculatie

Dupa modul de repartizare în costul produselor, lucrarilor si serviciilor, cheltuielile de productie se clasifica în:

A.     Cheltuieli directe

În grupa cheltuielilor directe se cuprind acele cheltuieli care se pot repartiza direct în costul unui produs si pentru care exista posibilitatea de a aparea ca pozitii distincte în structura acestuia. Ele se pot identifica de regula în momentul efectuarii lor pe produsele, semifabricatele, ori lucrarile care le-au ocazionat

Cheltuieli directe sunt:

-cheltuieli cu -Materii prime si materiale;

-Salariile directe;

-CAS aferent salariilor directe;

-somaj;


Dintre acestea, cea mai mare pondere din total costuri o detin cheltuielile cu materii prime si materiale si anume 66.29.%, cheltuielile cu salariile directe 20.39%, iar amortizarea mijloacelor fixe: 8.21% din total.


B.     Cheltuieli indirecte

În grupa cheltuielilor indirecte se cuprind acele cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza pe fiecare produs în parte, în mod curent, ci indirect folosind anumite chei de repartizare.

De exemplu în cadrul „S.C ELECTRANS S.A.” cheltuielile indirecte se repartizeaza asupra produselor care le-a ocazionat cu ajutorul cheii de repartizare: Manopera directa +CAS.

Aceste cheltuieli nu sunt legate de fabricarea unui anumit produs, ce privesc întreaga productie a unei sectii sau chiar a întreprinderii din care cauza ele se mai numesc si cheltuieli comune.

Ţinând seama de locurile si natura activitatilor care le-a ocazionat, cheltuielile indirecte de productie se grupeaza în :

-cheltuieli cu utilitatile;

-cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor;

-cheltuieli generale ale sectiilor;

-cheltuieli generale ale întreprinderii;

În afara de cheltuieli care au un caracter indirect sau comun fata de purtatorii de costuri, desfasurarea concreta a activitatii de productie implica existenta urmatoarelor feluri de cheltuieli indirecte:

-cheltuieli indirecte fata de sectoarele de productie constituite pe seama structurii organizatorice a întreprinderii;

-cheltuieli indirecte fata de genurile de activitate desfasurate într-o anumita perioada de gestiune data (investitii).

Astfel, unele cheltuieli cum ar fi amortizarea cladirilor în care functioneaza mai multe sectii sau ateliere, consumul de energie electrica în scopuri tehnologice, motrice si gospodaresti stabilit pe total sectii sau ateliere, au caracter comun fata de zonele sau sectoarele de cheltuieli.

Clasificarea cheltuielilor directe si indirecte creeaza premisa delimitarii si repartizarii lor pe sectoare si feluri de activitati. Aceasta clasificare sta la baza determinarii costului unitar al productiei.

Ambele grupari sunt destinate sa asigure soldurilor o anumita structura. Numarul si nomenclatura pozitiilor cheltuielilor sunt diferite, deoarece si criteriul pe care se bazeaza precum si scopul urmarit prin ele, difera de la o clasificare la alte.

Astfel nomenclatura cheltuielilor pe elemente primare la cheltuieli adoptata de catre „S.C. ELECTRANS S.A.” este reflectata în tabelul de mai jos:



Elemente de cheltuieli

Pondere costuri în total (%)

Pondere în total cheltuieli materiale (%)

Pondere în total cheltuieli cu munca vie (%)





a) Materii prime, materiale conumabile




b) Energie si apa




c) Amortizarea mijloacelor fixe




I Totalul cheltuieli materiale




d) salariile personalului muncitor




e) CAS





f)CFS





II Total cheltuieli de munca vie






921 – „Cheltuielile activitatii de baza” (A) colecteaza pe debit cheltuielile aferente activitatii de baza si deconteaza pe credit costurile efective ale productiei finite si a celei neterminate.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu cheltuielile directe aferente activitatii de baza preluate din CF prin creditul contului 901

- la sfârsitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie si de administratie generala repartizate prin creditul conturile 923, 924

- cu costurile efective ale sectiilor auxiliare (mai rar) prin creditul contului 922

- la sfârsitul lunii cu cheltuielile de desfacere în corespondenta cu contul 925

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu valoarea în cost efectiv a productiei neterminate prin debitul contului 933

- la finele lunii cu valoarea productiei finite în cost efectiv în corespondenta cu debitul contului 902

Contul se soldeaza.


921 – „Cheltuielile activitatii auxiliare” (A) colecteaza pe debit cheltuielile efective preluate din CF si se crediteaza cu costurile efective repartizate sectoarelor care beneficiaza de activitatea auxiliara. Contul se detaliaza pe analitice pe fiecare sector auxiliar.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu cheltuielile preluate din CF aferente activitatii auxiliare prin creditul contului 901

- la sfârsitul lunii cu cota de cheltuieli generale aferenta lucrarilor si serviciilor prestate catre terti prin creditul contului 924

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu costurile aferente productiei neterminate prin debitul contului 933

- la sfârsitul lunii cu costurile efective aferente productiei finite decontate sectoarelor beneficiare prin debitul conturilor 923, 924, 925 si mai rar 921

Se soldeaza dupa decontarea costurilor efective aferente activitatii auxiliare.


922 – „Cheltuielile comune ale sectiilor” (cheltuielile indirecte de productie) (A) tine evidenta cheltuielilor pe centre de cost la nivelul unei sectii de productie. Desi sunt cheltuieli indirecte fata de obiectul de calculatie, ele sunt totusi cheltuieli directe fata de centrul de costuri. Se detaliaza pe analitice pe fiecare sectie productiva în parte.

Se debiteaza:


- în cursul lunii cu cheltuielile comune ale sectiilor preluate din CF prin creditul contului 901

- la sfârsitul lunii cu costurile efective decontate de activitatile auxiliare prin creditul contului 922

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie prin debitul contului 921

- la sfârsitul lunii cu decontarea costului subactivitatii prin debitul contului 902

Dupa repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, contul se soldeaza.


923 – „Cheltuielile generale de administratie” (A) colecteaza toate cheltuielile indirecte ale întreprinderii atât fata de obiectele de calculatie, cât si fata de locurile generatoare de costuri.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu toate cheltuielile indirecte colectate generate de activitatea generala a întreprinderii prin contul 901

- la sfârsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922

Se crediteaza:

- la sfârsitul perioadei cu cheltuielile generale repartizate asupra lucrarilor si serviciilor auxiliare prestate tertilor prin debitul contului 922 si asupra obiectelor de calculatie prin debitul contului 921

Daca aceste cheltuieli generale de administratie nu se includ în costul produsului, ele nu se vor repartiza prin debitul contului 921, ci vor fi suportate din rezultatul întreprinderii, caz în care se crediteaza în corespondenta cu debitul contului 902.

Dupa repartizare, contul se soldeaza.


924– „Cheltuielile de desfacere” (A) colecteaza si repartizeaza toate cheltuielile legate de productia vânduta.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu cheltuielile colectate generate de desfacerea /distributia productiei prin contul 901

- la sfârsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu repartizarea acestor cheltuieli asupra costului productiei prin contul 921, iar în cazul utilizarii metodei globale prin debitul contului 902

În urma repartizarii, contul se soldeaza.



931– „Costul productiei obtinute” (A) tine evidenta productiei finite sau a lucrarilor executate si a serviciilor prestate.

Se debiteaza:

- în cursul lunii la cost prestabilit al productiei obtinute prin contul 902

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu valoarea în cost prestabilit a produselor finite decontate CF prin contul 901

La sfârsitul lunii, contul se soldeaza.


933– „Costul productiei în curs de executie (A) tine evidenta productiei neterminate la cost efectiv.

Se debiteaza:

- la sfârsitul lunii cu valoarea productiei neterminate în cost efectiv prin creditul conturilor 921, 922

Se crediteaza:



- la sfârsitul lunii cu valoarea în cost efectiv a productiei neterminate decontate CF prin contul 901 (regulamentul de aplicare a legii contabilitatii prevede decontarea acestei productii neterminate prin debitul contului 902, caz în care urmeaza apoi închiderea contului prin formula: 901 = 902)



9. Antecalculatia si postcalculatia costurilor productiei


Primul rând de calculatie se efectueaza înaintea începerii procesului de productie si are ca scop elaborarea planului costurilor de productie, cu principalele sectiuni: planul cheltuielilor de productie, calculatie de plan pe produs CP4 si planul reducerii costului productiei marfa.

Planul cheltuielilor de productie se întocmeste anual cu defalcarea pe trimestre.

Calculatiile de plan pe produs se întocmesc tot anual, cu defalcarea pe trimestre si folosesc pentru determinarea costului planificat al produselor, semifabricatelor pe articole de calculatie.

Planul cheltuielilor de productie cuprinde totalitatea cheltuielilor stabilite pe baza de norme, necesare desfasurarii activitatii productive grupate pe elemente primare de cheltuieli.

Cu ajutorul acestei sectiuni se determina plafoane maxime admise tinând seama de folosirea completa a capacitatilor de productie a societatii.

Cu ajutorul acestor sectiuni se determina o serie de indicatori de plan cum sunt: cheltuieli la 1000 lei productie marfa în preturi de productie, costul de productie total pentru fiecare produs etc., urmarirea îndeplinirii realizarilor comparând cu costul efectiv.

Deci al doilea rând de calculatie intervine dupa terminarea procesului de fabricatie si are ca scop stabilirea situatiilor si a indicatorilor efectivi ai costului productiei, prin care, de fapt, se si încheie urmarirea si înregistrarea cheltuielilor de productie si desfacere potrivit naturii si destinatiei lor, pe parcursul perioadelor de gestiune.

La finele fiecarei perioade de gestiune se compara planurile cu realizatul si se stabilesc diferentele între nivelul cheltuielilor de productie si desfacere efective fata de nivelul planificat al acestora, care se reflecta apoi în contabilitate.

La elaborarea planului costurilor productiei industriale trebuie sa se asigure urmatoarele corelatii cu celelalte sectiuni din planul economic:

-totalul cheltuielilor de materii prime, materiale, combustibil si energie, din planul costurilor de productie se coreleaza cu materiile prime, materialele ,combustibilul si energia necesara executarii planului de productie, prevazute în planul de aprovizionare, evaluate la preturile legale, tinându-se seama de modificarea valorica a stocurilor de materiale;

-salariile totale din planul costurilor de productie trebuie corelate cu planul fondului de salarii aferent întregii activitati;

-suma amortizarii mijloacelor fixe din planul costurilor de productie trebuie sa fie corelata cu cea din planul de amortizare a mijloacelor fixe din întreaga activitate;

Pentru cheltuielile sectiilor auxiliare se elaboreaza planuri distincte, stabilindu-se costul produselor, al lucrarilor si serviciilor prestate de acestea pentru productia de baza. Cheltuielile sectiilor auxiliare care livreaza produse, efectueaza lucrari si prestari servicii pentru nevoile productiei de baza se includ fie în planul cheltuielilor comune ale sectiilor de baza, fie în planul cheltuielilor de baza la articolele de calculatie corespunzatoare cum sunt:

-energia tehnologica;

-combustibil tehnologic;

-apa;






10. Calculatia costului de productie si a costului complet


In cursul exercitiului financiar SC ELECTRANS SA a fabricat produse finite inregistrand urmatoarele operatii:

Cumparari:

- tabla subtire (TS): 400kg; 1200lei/kg

- tabla groasa (TG): 480kg, 1500lei/kg

- materiale auxiliare: 110bc, 100lei/bc

- pentru TS si TG sunt cuprinse si cheltuielile de transport: 10.2 lei/kg. Pentru materialele auxiliare nu se prevad cheltuieli de transport.


Atelierul A fabrica produsul de tip I (1.400 buc) consumând pentru acestea:

-TS: 300 kg

-cheltuieli de fabricatie totale: 360.000 lei


Atelierul B fabrica 1300 produsue de tip II si 1200 produse de tip III consumând:

380 kg TG din care:

- 210 kg pentru pr II

- 170 kg pentru pr III

-cheltuieli de fabricatie: 570.000 lei:

- 315.000 lei pt pr II

- 255.000 lei pt pr III


Atelierul C de montaj a finisat în martie 1150 produse finite pentru care s-au consumat:

- 1200 prod I

- 190 prod II

-160 prod III

-50 mater auxiliare

- cheltuieli de montaj: 1.021.787,7 lei


Vânzari: - 1100 prod finite cu 5.700 lei/bc

TS

TG

Q

Pu

Val

Q

Pu

Val

Pret de cumparare







Cheltuieli de transport







Cost de achizitie












Cost de productie


- al produsului I

Explicatie

Semifabricat I

Q

Pu

Val

TS consumata




Cheltuieli de fabricatie atelier A




Cost de    productie






- al produselor II si III

Explicatie

Funduri

Capace

Q

Pu

Val

Q

Pu

Val

TG consumata







Cheltuieli de fabricatie atelier B







Cost de    productie









- al produsului finit

Explicatie

Butoaie

Q

Pu

Val

Prod I




Prod II




Prod III




Mat aux




Cheltuieli de montaj atelier C




Cost de productie








Cost complet al productiei vândute

Explicatie

Q

Pu

Val

Cost de productie aferent cantitatii vândute




Cheltuieli de administratie




Cheltuieli de desfacere




Cost    complet






CA = 1100 pr fin * 5700lei/pf = 6.270.000

Rezultat analitic = CA – Cost complet = 6.270.000 – 1.993.745,5 = 4.276.254,5



11. Metoda de calculatie pe faze


Caracteristic acestei metode de calculatie a costurilor este faptul ca urmarirea cheltuielilor de productie se face pe fiecare faza sau etapa de productie prin care trece produsul respectiv si numai dupa aceea se calculeaza costul unitar pe produs.

Se aplica la întreprinderile cu productie de serie mare unde procesul tehnologic este relativ omogen iar produsul finit se obtine prin prelucrarea în faze succesive a materiei prime (în industria alimentara, industria de prelucrare a titeiului, etc.).

Problema specifica a calculatiei pe faze consta în faptul ca fazele de calculatie se stabilesc prin sectionarea procesului tehnologic în punctele sale cheie. Fazele de calculatie sunt tratate ca si centre de responsabilitate atât în ceea ce priveste productia, cât si costurile.

La stabilirea fazelor de calculatie se au în vedere fazele procesului tehnologic. Problema care se ridica este aceea ca trebuie sa existe posibilitatea delimitarii cheltuielilor pe faze, iar la finele fiecarei faze sa se poata masura si exprima cantitativ productia obtinuta.

Dupa stabilirea fazelor de calculatie, acestea se simbolizeaza, iar simbolurile atribuite se înscriu obligatoriu pe toate documentele privind consumurile ocazionate si cele referitoare la productia fabricata în cadrul lor.

În cadrul fiecarei faze de calculatie se identifica atât cheltuielile directe, cât si cele indirecte care se vor repartiza asupra costului fiecarei faze în parte.

Calculatia pe faze se poate realiza în doua variante:

varianta cu semifabricat: se utilizeaza la întreprinderile cu proces tehnologic lung de fabricatie care produc un numar restrâns de produse, iar dupa fiecare faza se obtin semifabricatele depozitabile din care unele trec la prelucrat în faza urmatoare, iar altele pot fi livrate în afara în starea de semifabricat.

Aceasta varianta presupune calcularea costului fiecarui semifabricat în parte luând în considerare atât costul materiei prime sau semifabricatului din faza anterioara, cât si cheltuielile directe si indirecte generate de faza respectiva.

Costul semifabricatului obtinut într-un anumit stadiu al procesului de productie se transfera în faza de calculatie urmatoare:

unde: - costul semifabricatelor obtinute în faza „n”

Qs (n-1) – cantitatea de semifabricate obtinuta în faza „n – 1” si trecuta la prelucrare în faza urmatoare

cs (n-1) – costul unitar al semifabricatelor din faza „n – 1”

Chelt dirn – cheltuielile directe ale fazei „n”

Chelt indirn – cheltuielile indirecte ale fazei „n”

- valoarea productiei neterminate în faza „n”

- cantitatea de semifabricate obtinuta în faza „n”




Principalul dezavantaj al acestei variante este faptul ca pune în dependenta directa calculatia produsului obtinut într-un anumit stadiu de calculatie produsului din faza anterioara.

varianta fara semifabricat: se aplica de regula când semifabricatele se trec la prelucrare de la o faza la alta fara gestionare si depozitare si fara livrare în afara de semifabricate.

Aceasta varianta implica urmarirea cheltuielilor directe si indirecte de prelucrare pentru fiecare faza de calculatie în parte si stabilirea costului fazei numai pe baza acestor cheltuieli, fara transferarea costului semifabricatelor de la o faza la alta.

Costul produsului finit se obtine prin însumarea cheltuielilor tuturor fazelor de prelucrare de la momentul începerii productiei pâna la sfârsit:

Pentru determinarea cheltuielilor fiecarei faze se va tine cont si de valoarea productiei neterminate din fazele respective si anume PN0 se va adauga si PN de la sfârsitul perioadei se va scadea.

Dezavantajul este acela ca prin contabilitate nu se realizeaza o evidenta a circulatiei semifabricatelor între faze, ceea ce implica organizarea unei evidente operative pentru cantitatile de semifabricate pentru fiecare faza, desi varianta nu o cere.

Avantajul este ca se pot urmari operativ depasirile de cheltuieli în cadrul fiecarei faze care sunt mai usor sesizabile si mai corect localizate decât la prima varianta.

Concluzie: Atât la prima varianta, cât si la a doua conturile de cheltuieli se deschid pe analitice pe fiecare faza de calculatie în parte.



Întreprinderea SC ELECTRANS SA fabrica un anumit produs A, care pâna la finalizare parcurge n faze de fabricatie care reprezinta si faze de calculatie.


1. colectarea cheltuielilor cu materiile prime de 500.000:


Faza

I

II

III

Produs finit A






921 I 150.000

II 280.000

III 70.000



2. colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile de 150.000:


Faza

I

II

III

Produs finit A





CE-16.000

SAC-13.000





I 50.000

II 40.000

III 60.000

924 SAC 13.000



3. colectarea cheltuielilor cu salariile:


-salarii directe: 200.000


Faza

I

II

III

Produs finit A






-salarii indirecte: 187.000


Faza

I

II

III

Produs finit A






-salarii aferente CE = 70.000; SAC = 45.000





I 55.000

II 70.000

III 75.000

922 CE 70.000


I 100.000

II 55.000

III 32.000

924 SAC 45.000









4. CAS – 19,5%




I 10.725

II 13.650

III 14.625

922 CE 10.725


I 19.500

II 10.725

III 6.240

924 SAC 8.775


5. CASS- 5,5%




I 3.025

II 3.850

III 4.125

922 CE 3.850


I 5.500

II 3.025

III 1.760

924 SAC 2.475


6. CFS-1%




I 550

II 700

III 750

922 CE 700


I 1000

II 550

III 320

924 SAC 450










7. fd accidente – 0,4%




I 220

II 280

III 300

922 CE 280


I 400

II 220

III 128

924 SAC 180



8. concedii- 0,85%




I 468

II 595

III 638

922 CE 595


I 850

II 468

III 272

924 SAC 383



9. colectarea cheltuielilor cu amortizarea-30.500


Faza

I

II

III

CE

SAC

TOTAL

Produs finit A










922 CE 35.000


I 13.000

II 15.000

III 10.000

924 SAC 7.500






10. se obtin produse finite la cost standard: 340 bc x 2500 lei




11. decontarea costurilor sectiilor auziliare. Centrala electrica a furnizat energie dupa cum urmeaza:


Faza

I

II

III

SAC

TOTAL

Produs finit A










I 60.000

II 10.500

III 4.500

924 SAC 6.000



12. se repartizeaza cheltuielile commune ale fiecarei faze pe produs. Alegem drept baze de repartizare costurile directe ale fazelor:


Faza I

921 I

D

C













923 I

D

C

























K923 I



CA


921 I = 923 I 250.250



Faza II:


923 II

D

C






















921 II

D

C





















K923 II



CA


921 II = 923 II 130.488



Faza III:


923 III

D

C























921 III

D

C























K923 III



CA


921 III = 923 III 115.220


-calculul costului efectiv al productiei si decontarea:


921 I – 219.988

921 II – 369.075

921 III – 165.438




I 219.988

II 369.075

III 165.438



Cu = ————— = 2219.1 lei/bc



-satbilirea diferentelor de pret intre costul efectiv si cel prestabilit:





-decontarea costului produsului finit 754.501-850.000 = 95.499 in rosu si a diferentelor dintre costul standard si costul efectiv:
























12. Analiza activitatii de productie si comercializare


12. 1 Analiza cifrei de afaceri


Societatea X este o societate cu profil commercial. Prin urmare, cifra de afaceri va cuprinde veniturile din vanzarile da marfuri.


R * Ā in care R= vol marfurilor desfacute;

CA = Vmf = —— Ā= cota medie de adaos comercial;



CA=7.086.500 = Pv



12. 2 Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri



Elemente de calcul

(mil lei)

Perioada


Indici (%)

Structura (%)

Precedenta

Curenta



Productia vanduta din care:






-prod finite (Pf)






-lucrari si servicii (Ls)






CA neta din care:







Din datele tabelului se mai sus se constata:

-dinamica ascendenta a cifrei de afaceri, atat pe total , cat si pe elemente;

-ponderea dominanta in cifra de afaceri o detine vanzarea de produse finite (98%).



12. 3 Analiza factoriala a cifrei de afaceri


Modificarea absoluta a cifrei de afaceri (Δ):


Δ = - =


Factori de influenta:

Δ = ΔPv + ΔVmf; in care ΔPv = - = 7.086.500 – 3.501.947 = 3.584.553

ΔVmf = - = 0


deci




Modificarea relativa a CA (Δr):


Δr = – 100 =202.3 – 100 = 102.3


Factori de influenta:

ΔPv 3.584.553

Δr = ΔrPv +ΔrVm; in care ΔrPv = ― * 100 = ―———— * 100 = 102.3(%)

3.501.947


ΔVm

ΔrVm = — * 100 = 0(%)


Deci ΔrPv +ΔrVm = 102.3% = Δr


Concluzie: Cifra de afaceri a crescut numai datorita productiei vandute (intrucat nu s-au    efectuat vanzari de marfuri), cu un procent semnificativ de 102.3%



12. 4 Analiza factoriala a productiei vandute


Pv = - = 7.086.500 – 3.501.947 = 3.584.553


Factori de influenta:

ΔPv = ΔPf + ΔLs; in care ΔPf = Pf – Pf

ΔLs = Ls - Ls


deci

Δ Pv = 3.586.053 = 16.500 = 3.584.553


Modificarea relativa a Pv (ΔrPv):


ΔrPv = Ipv – 100 =202.3 – 100 = 102.3


Factori de influenta:

ΔPf 3.568.053

ΔrPv = ΔrPf +ΔrLs; in care ΔrPf = ― * 100 = ―———— * 100 = 101.8%

Pv


ΔLs 16.500

ΔrLs = — * 100 = ―———— * 100 = 0.47%

Pv 3.501.947


Deci ΔrPf +ΔrLs = 101.8 + 0.47 = 102.2% = ΔrPv

Concluzie: Productia vanduta a crescut cu un procent de 102.2% datorita cresterii semnificative a vanzarilor de produse finite.





12. 5 Analiza efectelor modificariii cifrei de afaceri:


Cifra de afaceri permite evaluarea activitatii fiind un indicator de performanta al intreprinderii si are multiple efecte prin reflectarea ei in principalii indicatori:


1. Beneficiul activitatii de baza: B = CA – Ct = 7.086.500-1.311.000 = 5.775.500


Ct 1.311.000

2.Cheltuieli la 1000 lei CA: I = ——— * 1000 = ————— *1000 = 184.9

CA 7.086.500


B 5.775.500

3. Rata profitabilitatii: R = ——— *100 = ————— * 100 = 81.21%

CA 7.086.500


CA 7.086.500

4. Viteza de rotatie a activelor: N = ——— = ———— *100 = 43.09

Active 16.443.100


CA 7.086.500

5. Viteza de rotatie a activelor circulante: N = —————— * 100 = —————— *100 =

Active circ 13.377.990





CA 7.086.500

6. Eficienta activelor imobilizate: I = ——— * 1000 = —————— * 1000 = 2311.9

Ai 3.065.110


















13. Analiza factorilor de productie


13.1 Analiza dinamicii si structurii personalului


Numarul mediu (N)- indicatorul de apreciere a numarului de personal

+

N = ——— unde = nr initial

Nr crt

Categorii de personal dupa forma de calificare

Perioada

Structura(%)

Precedenta

Curenta

S0

S1


Total personal






Muncitori calificati






-cu studii superioare






-cu studii medii






Muncitori necalificati






-cu studii superioare






-cu studii medii







Din datele tabelului de mai sus se constata:

-personalul intreprinderii este instrui corespunzator cerintelor specificului intreprinderii

-structura personalului dupa forma de obtinere a calificarii arata ca peste 88% sunt calificati cu studii medii si 11.11% cu studii superioare, iar in grupa muncitorilor necalificati se mentine forma de calificare cu studii medii.




13.4 Analazia utilizarii timpului de munca


Timpul calendaristic: = N *356(om.zile)= N * 356 * 24(om.ore)


Timpul maxim disponibil: = - (Sarbatori + Zile repaus legal) =-(3+3+22si21)


Timpul efectiv: = - Intreruperi totale


Indicatori:


Gradul de utilizare a timpului diponibil: = —— *100 (%)



(om*zile)

Durata medie a anului de munca in zile: Z = —————

N



(om*ore)

Durata medie a zilei de munca in ore: H = —————

(om*zile)



=N * Z * H(om.ore)



Nr crt

Indicatori de timp

Perioada curenta

Abateri


Indici


Prevazut 0

Realizat 1




Numarul de muncitori(N)






Timpul calendaristic ()






Sarbatori + Repaos legal (S+L)






Timp maxim dispon ()






Intreruperi (I)






Timpul efectiv () om.zile






Timpul efectiv () om.ore






Durata anului (Z)






Durata zilei (H)






Grad ultiliz timp=/(%)







Concluzii:
1. Gradul de utilizare a timpului disponibil a crescut de la 99,872 la 99,876 la suta.

2. Fondul de timp disponibil si efectiv s-au redus comparativ cu prevederile.

3. durata medie a anului de lucru a crescut de la 355 lla 364 zile/muncitor, iar durata medie a zilei de lucru a scazut de la 8 la 7ore/zi.


Aceste avolutii s-au reflectat in dinamica fondului de timp efectiv astfel:



Modificarea timpului efectiv:


Δ = - = 152922 – 176128 = -23206





Factorii de influenta:

Δ = ΔN + ΔZ+ ΔH


in care:

ΔN= ( - ) * * = (60-62)*355* 8= -5680 om.ore


ΔZ= *( - ) * =60*(364,1-355)*8 = 4368 om.ore


ΔH= * *( -) =60* 364,1*(7-8) =-21846 om.ore


Prin insumare se verifica egalitaetea: ΔN + ΔZ+ ΔH = 23206= Δ



13.5 Analiza miscarii activelor imobilizate



Elemente de activ

(val bruta)

Sold la 1 ianuarie

Miscari

Sold la 31 dec

lei


Cresteri

Reduceri

lei


Active imobilizate -total







Imobilizari necorporale







Imobilizari corporale







Imobilizari financiare









Concluzii:

Valoarea activelor imobilizate a crescut la categoriile de imobilizari corporale si financiare..

In totalul activelor imobilizate, ponderea dominanta o detin imobilizarile corporale (92%).



13.6 Analiza miscarii imobilizarilor corporale


Elemente de activ

(val bruta)

Sold la 1 ianuarie

Miscari

Sold la 31 dec

lei


Cresteri

Reduceri

lei


Imobilizari corporale -total







Constructii







Instalatii tehnice si masini










Starea generala a imobilizarilor corporale vizeaza coeficientii de miscare, reinoire si uzura:

Cresteri + Reduceri

Coeficientul de miscare: = ——————— * 100


Cresteri

Coeficientul de reinoire: = ———— *100

Deprecieri (Amortiz+ Proviz)

Coeficientul de uzura: = —————————————

( )


= valoarea bruta a activelor imobilizate la sf anului

= valoarea bruta a activelor imobiliz la inceputul anului


Starea generala a imobilizarilor corporale



Elemente de activ (val bruta)

Depreciere initiala

Coeficienti de

Depreciere finala

lei

Miscare

Reinoire

lei

Imobilizari corporale







1. Constructii







2. Instalatii tehnice si masini






















14.Analiza cheltuielilor si veniturilor


Analiza cheltuielilor aferente veniturilor


Contul „profit si pierdere” permite stabilirea rezultatului final al activitatii intreprinderii prin comensurarea veniturilor cu cheltuielile aferente structurate pe tipuri de activitati: de exploatare, financiare, extraordinare.



Structura contului de profit si pierdere



Nr crt

Venituri, cheltuieli si rezultate (mil lei)

Exercitiul financiar

Abateri


Indici


Precedent

Curent


Venituri din exploatare- total






Cheluieli de exploatare






Rezultatul din exploatare (1-2)






Venituri financiare






Cheltuieli financiare






Rezultatul fianciar (4-5)






Rezulatatul curent (3+5)






Venituri extraordinare






Cheltuieli extraordinare






Rezultatul extraordinar






Venituri totale






Cheltuieli totale






Rezultatul brut (11-12);(7+10)






Impozit pe profit






Cota procentuala de impozit (i) (%)






Rezultatul net [Rbr(1-i)]







Concluzii:


Veniturile din exploatare au crescut considerabil fata de perioada precedenta, iar cheltuielile din exploatare au scazut, in final ducand la cresterea rezultatului aferent exploatarii cu un procent de 272,5 %.

Veniturile si cheltuielile finaciare au crescut in ritmuri diferite, devansarea ritmului cheltuielilor de catre venituri a duc la cresterea rezultatului financiar.


14.2 Analiza eficientei cheltuielilor aferente veniturilor


-calculata cu ajutorul ratei determinate sub forma indicatorului: „Cheltuieli la 1000 lei venituri”




Cheltuieli totale

It = —————— * 1000 (‰)

Venituri totale




Indicatori

(lei).

Exercitiul financiar

Structura (%)

Indicatori (%)

Precedent

Curent


Cheltuieli exploatare







Cheltuieli financiare







Cheltuieli extraordinare







Total cheltuieli







Venituri din exploatare







Venituri financiare







Venituri extraordinare







Total venituri








Referitor la eficienta cheltuielilor aferente veniturilor se constata urmatorele:


Modificarea indicatorului este diferenta:



Δ = - = —————— *1000- —————— * 1000 =164.3-361.1 = -196.8‰




Factorii de influenta:

Δ = ΔCht + ΔVt, in care:

1.311.000

ΔCht = —— * 1000 - = —————— * 1000 – 361.1 = 344.8 – 361.1 = -16.3‰

3.801.947


ΔVt = - = 164.3 – 344.8 = - 180.5‰


Prin insumare se verifica ΔCht + ΔVt = -16.3‰ + (- 180.5‰) = -196.8‰



In concluzie:

-reducerea indicatorului cu 16.3‰ atesta cresterea eficientei cheltuielilor totale.

-reducerea indicatorului a fost consecinta cresterii veniturilor mai rapid decat a cheltuielilor



Ivt > Icht : —————— = 2.09 > 0.95 = ——————




14.3 Analiza cheltuielilor de exploatare


Ch exp

Iexp = ————— * 1000 ( ‰)








Venituri din exploatare-total







Ch exp

Iexp = ———— * 1000 ( ‰)

Δ = - = —————— * 1000 - —————— *1000 = 143.4 – 327.8 = -184.4‰




Factorii de influenta:


Δ = ΔCh exp + ΔV exp , in care


1.071.000

ΔCh exp = ———— * 1000 - = —————— * 1000 – 327.8 = 305.8 – 327.8 = -21.9‰

3.501.947



ΔV exp = - = 143.4 – 305.8 = -162.4‰



ΔCh exp + ΔV exp = -21.9 – 162.4 = -184.4‰


In concluzie crestrea eficientei cheluielilor de exploatare fost consecinta cresterii mai rapide a veniturilor decat a cheluielilor.


Ivex > Ichex , 1.07 < 2.13






































Document Info


Accesari: 7496
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )