Statistica economica – an 2 – test grila

TRUE/FALSE

A    1. Obiectul de studiu al statisticii il reprezinta fenomenele de masa.

A    2. Legile statistice se manifesta sub forma de tendinta si sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale.

F    3. Cercetarea statistica nu tine seama de principiile teoriei probabilitatilor si de cerintele legii numerelor mari.

F    4. Fenomenele de masa sunt fenomene simple, previzibile, rezultate din actiunea unui singur factor de influenta.

A    5. Statistica descriptiva vizeaza descrierea starii si variabilitatii colectivitatii statistice, dupa una sau mai multe caracteristici.

F    6. Statistica descriptiva vizeaza estimarea caracteristicilor unei colectivitati pornind de la cunoastere unui esantion si presupune masurarea incertitudinii rezultatelor.

A    7. Conceptul de fenomen de masa, presupune luarea in considerare a urmatoarelor raporturi:

- necesitate si intimplare;

- legea statistica si legea dinamica;

- model statistic si model determinist.

A    8. Colectivitatile statistice au un caracter obiectiv si finit iar delimitarea lor presupune definirea elementelor din punct de vedere al continutului, spatiului, timpului si formei de organizare.

A    9. Colectivitatile statice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.

A    10. Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp.

F 11. Colectivitatile statice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp.

F 12. Colectivitatile dinamice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.

A 13. Caracteristica statistica desemneaza trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata.

A 14. Caracteristica statistica se mai numeste si variabila statistica.

A    15. Cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatiilor de culegere, observare, sistematizare, prelucrare, stocare, analiza si interpretare a informatiilor.

A 16. Centralizarea datelor statistice necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive.

F 17. Centralizarea datelor statistice nu necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive.

A 18. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe omogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici.

F 19. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe neomogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici.

A 20. Caracteristica de grupare este acea insusire care sta la baza impartirii colectivitatii in grupe omogene.

F 21. Caracteristica de grupare nu trebuie sa fie esentiala si nici cu caracter stabil pentru unitatile colectivitatii cercetate.

F 22. Analiza tendintei centrale in seriile de repartitie presupune luare in considerare strict- numai a valorilor individuale.

A 23. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ constante intr-o progresie aritmetica.

F 24. Media aritmetica ponderata devine reprezentativa atunci cind termenii seriei sunt foarte imprastiati.

A 25. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie.

A 26. Media armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata.

F 27. Media armonica se calculeazape baza relatiei de produs a termenilor seriei.

A 28. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media aritmetica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata.

F 29. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media geometrica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata.

A 30. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport?

F 31. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala?

A 32. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj

A 33. Intr-o serie de distributie unidimensionala folosim histograma pentru a analiza forma distributiei statistice.

A 34. Frecventele relative sunt marimi relative de structura ca si greutatea specifica.

A 35. Intr-o distributie de repartitie unidimensionala cu intervale egale si variatie continua, centrul de interval este o medie aritmetica simpla intre limitele intervalului.

A 36. Intr-o distributie cu intervale egale si variatie continua, marimea intervalului de grupare este diferenta dintre limitele aceluiasi interval de grupare.

A 37. Frecventele cumulate se formeaza din frecventele absolute ale distributiei studiate.

A 38. Intr-o colectivitate statistica cu structura neomogena si o amplitudine mare se prefera o grupare pe intervale neegale.

A 39. Pentru a analiza forma de variatie a doua caracteristici statice si legaturile dintre ele folosim un tabel combinat.

F 40. Folosim un tabel cu dubla intrare pentru o distributie statistica multidimensionala.

A 41. Distributia statistica bidimensionala se reprezinta grafic cu ,,diagrama norului de puncte'.

A 42. Atunci cand raportam un indicator primar la o baza de raportare insemna ca avem un indicator relativ.

A 43. Compararea datelor statistice prin diferenta o numim marime absoluta.

F 44. Raportarea partilor fata de intreg constituie o marime relativa de intensitate.

F 45. Raportul dintre doi indicatori observati de natura diferita, intre care exista o relatie de interdependenta formeaza o marime relativa de coordonare.

F 46. Raportul dintre o marime planificata si marimea indicatorului in baza de comparatie este o marime relativa de structura.

A 47. Raportul dintre o marime realizata si cea existenta in baza de comparatie reprezinta o marime relativa a dinamicii.

A 48. Atunci cand raportam suma realizarilor la suma planificarilor pentru perioada curenta, obtinem un coeficient mediu al indeplinirii planului.

A 49. Daca analiza manifestarii unui fenomen de masa poate fi sintetizata intr-un singur nivel reprezentativ ca tendinta centrala atunci vorbim de marimi medii.

F 50. Daca tendinta centrala a unei serii se exprima ca o valoare inversa a mediei aritmetice a termenilor inversati pentru aceeasi serie atunci avem o medie patratica.

F 51. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie sa nu elimine oscilatiile sezoniere, accidentale, ciclice.

F 52. Oscilatiile sezoniere se repeta rar, in termene largi in jurul trendului.

F 53. Oscilatiile ciclice se repeta la termene mai scurte de un an in jurul componentei trend.

F 54. Variatiile reziduale se repeta la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului.

F 55. In cadrul unei SCR de lungime mica, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt.

F 56. Trendul sintetizeaza variatii sezoniere in orizontul SCR.

F 57. Erorile de reprezentativitate sunt specifice recensamantului ?

A 58. Rezultatele obtinute in sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generala.

A 59. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra intregii colectivitati au caracter probabilistic.

A 60. Reprezentativitatea esantionului este o conditie esentiala in sondajul statistic.

F 61. Marimea erorii de reprezentativitate se poate masura numai relativ.

F 62. Daca unitatile extrase nu sunt restituite colectivitatii generale, sondajul este repetat.

F 63. Atunci cand unitatea prelevata este restituita colectivitatii studiate, are sanse de a reintra in esantion, iar sondajul este nerepetat.

F 64. Varianta elementara de sondaj este sondajul tipic.

A 65. Sondajul aleator simplu este o varianta elementara de sondaj.

A 66. Sondajul stratificat este o solutie particulara a sondajului aleator simplu.

F 67. Sondajul aleator simplu urmareste varianta mai multor caracteristici de grupare.

A 68. Proprietatea unei variabile de a lua numai doua valori reprezinta o caracteristica alternativa.

A 69. Ponderea unitatilor ce poseda caracteristica in volumul esantio-nului reprezinta frecventa relativa sau media caracteristicii alternative.

A 70. Daca vrem sa obtinem o selectie tipica proportionala a esantioanelor vom tine seama de ponderea unitatilor pe grupe in colectivitatea totala.

F 71. Daca la formarea subesantioanelor se are in vedere gradul de omogenitate al grupelor masurat din abaterea standard, atunci obtinem o selectie tipica optima.

A 72. Prin repartizarea in mod egal a esantionului pe subesantioane obtinem o selectie tipica simpla.

A 73. Daca esantionul s-a format dintr-o colectivitate formata din unitati complexe, avem un sondaj de serii.

A 74. Ipoteza nula este acea ipoteza pe care cercetatorul doreste sa o discrediteze.

A 75. Criteriul de semnificatie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice.

A 76. Eroarea de tip I se produce atunci cand respingem ipoteza nula, desi ea este adevarata.

F 77. Eroarea de tip II se produce daca acceptam o ipoteza nula adevarata.

A 78. Riscul vanzatorului este atunci cand comitem o eroare de tip I.

A 79. Adoptam o decizie dupa ce comparam un test calculat cu o valoare tabelara.

A 80. Un test in care cunoastem legea de distributie este un test parametric.

A 81. Daca nu cunosc formele de distributie a populatiei utilizez un test neparametric.

F 82. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie sa nu elimine oscilatiile sezoniere, accidentale, ciclice.

F 83. Oscilatiile sezoniere se repeta rar, in termene largi in jurul trendului.

F 84. Oscilatiile ciclice se repeta la termene mai scurte de un an in jurul componentei trend.

F 85. Variatiile reziduale se repeta la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului.

F 86. Trendul sintetizeaza variatii sezoniere in orizontul SCR.

A 87. Intr-o ancheta statistica se foloseste o scala de la 1 la 10 pentru a masura acordul/dezacordul subiectilor fata de un produs, atunci am folosit o scala de atitudine.

F 88. Cheltuielile cu reclama de sarbatori facute de cateva firme bucurestene le vom analiza ca variabile calitative.

F 89. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica.

F 90. Ne referim la conceptul de data statistica, atunci cand avem o marime numerica concreta a unitatii unei colectivitati statistice.

A 91. Forma concreta de manifestare a unitatii statistice la nivelul unei colectivitati este o variabila aleatoare.

F 92. Recensamantul este o metoda de observare partiala a colectivitatii statistice.

A 93. Recensamantul este o metoda de observare periodica a colectivitatii statistice.

F 94. Ancheta este o observare partiala numai daca se respecta conditia de reprezentativitate.

F 95. Pentru o colectivitate cu un numar mare de valori individuale distincte si o amplitudine mica se recomanda o grupare pe intervale.

A 96. Pentru o colectivitate cu un numar mare de unitati statistice si cu o amplitudine mare se recomanda folosirea formulei lui Shurges pentru a afla marimea intervalului de grupare.

MULTIPLE CHOICE

1. In functie de numarul caracteristicilor, statistica descriptiva poate fi:

2. Analiza statistica urmareste:

3. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care:

4. Colectivitatile statistice pot fi:

5. Unitatile statistice nu pot fi:

6. Caracteristicile statistice se pot clasifica:

7. Caracteristicile statistice se pot clasifica in functie de:

8. Marimile concrete obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau calcule se numesc:

9. Care este scala pentru care valoarea zero indica absenta completa a caracteristicii urmarite:

10. Care este scala ale carei variante obtinute pot fi supuse operatiilor matematice?

11. Prelucrarea statistica a datelor presupune:

12. Dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile statistice nu pot fi:

13. Dupa timpul la care se refera datele, observarea statistica poate fi:

14. Tehnica gruparii necesita parcurgerea urmatorilor pasi:

15. In functie de numarul caracteristicilor de grupare putem avea grupe:

16. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu r :

17. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu h :

18. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu A:

19. Formula lui Sturges este:

20. Marimea intervalului de grupare se calculeaza cu formula:

21. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei:

22. Pentru seriile unidimensionale, exprimate cifric, folosim urmatoarele grafice:

23. Pentru seriile unidimensionale cu atribut calitativ, folosim urmatoarele grafice:

24. Pentru seriile bidimensionale, graficul folosit este:

25. Cu ajutorul formulei , calculam:

26. Cu ajutorul formulei , calculam:

27. Cu ajutorul formulei , calculam:

28. Cu ajutorul formulei , calculam:

29. Cu ajutorul formulei , calculam:

30. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:

31. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:

32. Cu ajutorul formulei , calculam:

33. Relatiile existente intre medii sunt date de inegalitatile:

34. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o:

35. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este:

36. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin:

37. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru:

38. Recensamantul ca metoda de observare statistica:

39. Statistica se ocupa de acele fenomene:

40. Scala de interval:

41. Care din observarile statistice precizate nu au un caracter permanent:

42. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru:

43. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:

44. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:

45. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda:

46. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala:

47. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala:

48. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda:

49. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda:

50. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem:

51. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente:

52. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este:

53. Histograma este:

54. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa este data de:

55. Dispersia este invers proportionala cu:

56. Coeficientul de variatie arata:

57. Cuartila intai este:

58. Determinarea volumului esantionului in varianta:'aleator simplu nerepetat' se efectueaza utilizand relatia:

59. Daca intr-o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica X, valorile individuale sunt evident deplasate catre valorile mari ale seriei, atunci

60. Daca notam cu: - media aritmetica; - media armonica; - media patratica; - media geometrica , relatia de ordine dintre medii este urmatoarea:

61. Daca notam: = media aritmetica, Me = mediana, M₀ = modul, iar intr-o serie de repartitie intre ei exista relatia: =M₀ =Me, atunci:

62. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este:

63. Tendinta legaturii dintre doua variabile se exprima prin functia: . Intensitatea legaturii dintre cele 2 variabile se caracterizeaza prin:

64. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand:

65. Determinati ecuatia dreptei de regresie avand coeficientul unghiurilor (-9) si ordonata la origine 16:

66. Legatura dintre productivitatea muncii si vechimea salariatilor dintr-o firma poate fi redata prin ecuatia de regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi:

67. Nu este posibila insumarea termenilor SCR:

68. Trendul unei SCR se determina prin MSM atunci cand:

69. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizeaza cand

70. Recesiunea economica este o fluctuatie:

71. Componenta ciclica apare ca urmare a actiunii:

72. Componenta sezoniera a unei serii de timp apare ca rezultat al actiunii:

73. Valorile ajustate ale unei SCR pot fi fata de cele inregistrate:

74. Daca intr-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egala cu suma valorilor inregistrate, atunci:

75. Operatiunea de corectare a valorilor inregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinta se numeste:

76. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de:

77. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 11, 4, 5, 9, 8, 2, 12. Determinati printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante.

78. Distributia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este:

Valoarea mediana (Me) va fi de:

79. La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime:

Valoarea mediana (Me) calculata va fi:

80. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele:

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a lui Spearman, a carui valoare este de:

81. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel:

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de:

82. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici prezentate in urmatorul tabel:

Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea:

83. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel:

Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati:

· Limita inferioara a clasei a 3-a;

· Centrul de interval a clasei a 5-a;

· Marimea intervalului clasei a 4-a

Alegeti varianta:

84. Calculati abaterea standard pentru lichiditatea generala a urmatoarelor firme:

Alegati varianta corecta:

85. Determinati valoarea medie a vanzarilor la export pe baza valorilor obtinute de 6 firme la export:

Alegeti varianta corecta:

86. Din studiul facut asupra a 20 firme privind numarul clientilor incerti in totalul clientilor unei banci avem urmatoarea distributie:

Determinati valoarea medie a clientilor incerti :

87. Din studiul facut asupra a 20 firme privind numarul clientilor incerti in totalul clientilor unei banci avem urmatoarea distributie:

Determinati valoarea medie a clientilor incerti :

88. Dintr-un studiu asupra vechimii salariatilor unei firme s-au obtinut urmatoarele date:

Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie (Me si Mo):

89. Pentru urmatoarea distributie statistica verificati reprezentativitatea vechimii medii a salariatilor unei firme:

Alegeti varianta corecta:

90. Daca cunoastem urmatoarele date:

Determinati coeficientul de nederminatie (K²) pentru acesti salariati din urmatoarele variante:

91. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel:

Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati:

·Amplitudinea variatiei nr. de firme;

·Marimea intervalului de grupare (h);

·Marimea constantei (a) – valoarea variabilei cu frecventa maxima.

Alegeti varianta corecta:

92. Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste:

1) cartograma

3) cartodiagrama

Alegeti una din combinatiile:

93. Elementele unui grafic sunt:

1) titlul

2) axele de coordonate

3) reteaua

4) scara de reprezentare

5) graficul propriu-zis

Alegeti una din variantele:

94. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru:

1. serii statistice numerice formate pe variante   

3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie

4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie

Alegeti una din combinatiile:

95. Evolutia in timp a unei SCR nu este explicata de o serie:

96. Termenii unei SCR sunt independenti pentru ca:

97. In perioada de vara creste nivelul de ocupare al lucrurilor in hoteluri, aceasta reprezinta o evolutie:

98. Recesiunea economica este o fluctuatie:

99. Indicii sunt inclusi in categoria:

100. Nu reprezinta o conditie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de:

101. Indicele nu se obtine cand raportam:

102. In colectivitati eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar:

103. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cand:

104. Calculul indicilor sintetici, cand avem indicii individuali si valorile in perioada de baza, se face sub forma de:

105. Indicii sintetici nu se vor calcula ca:

106. Din urmatoarele expresii recunoasteti factorul calitativ:

107. Recunoasteti factorul cantitativ din urmatoarele expresii:

108. Daca avem indicii individuali si valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca:

109. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de baza, sunt indici:

110. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici:

111. Daca intr-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egala cu suma valorilor inregistrate, atunci:

112. Operatiunea de corectare a valorilor inregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinta se numeste:

113. In analiza unui fenomen complex, metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii in lant:

114. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt:

a) calcularea indicatorilor absoluti, relativi medii;

b) extrapolarea;

c) analiza sezonalitatii;

d) determinarea trendului;

Alegeti combinatia corecta:

115. Valorile individuale ale SCR depind de:

a) factori esentiali cu actiune sistematica;

b) factori aleatori;

d) variatii sezoniere;

f) oscilatii ciclice.

Alegeti combinatia corecta:

116. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmгtoarele metode mecanice:

1. metoda grafica;

3. metoda mediilor mobile;

4. metoda sporului mediu;

6. metoda indicelui mediu.

Alegeti varianta corecta

117. Intr-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente:

1. variatii sezoniere;

2. variatii periodice;

4. oscilatii periodice ciclice;

5. variatii accidentale;

Alegeti varianta corecta:

118. Dintre indicatorii absoluti ai SCR enumeram:

1. indicatorul de nivel;

2. modificarea absoluta;

5. indicatorl de volum.

Alegeti varianta corecta:

119. Indicatorii relativi ai SCR sunt: ( nu exista nr. 6)

2. indicele de dinamica;

5. ritmul de modificare relativa absoluta a 1% din ritmul de crestere.

Alegeti varianta corecta:

120. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt:

1. nivelul mediu;

3. modificarea absoluta medie;

4. ritmul mediu de dinamica;

5. indicele mediu de dinamica;

Alegeti varianta corecta:

121. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizeaza cand:

122. Componenta ciclica apare ca urmare a actiunii:

123. Componenta sezoniera a unui SCR apare ca rezultat al actiunii:

124. Trendul unui SCR se determina prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci cand:

2.modificarile indicilor de dinamica cu baza mobila sunt aproximativ egali;

4.sirul termenilor SCR prezinta in evolutie o progresie geometrica.

Alegeti varianta corecta:

125. Indicele mediu de dinamica se calculeaza ca:

126. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de:

3. stabilirea unor termeni viitori situati in afara orizontului de analiza;

5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiza pe baza unui model de analiza si introducerea variabilei timp.

Alegeti varianta corecta:

127. Metoda restului nedescompus pentru a masura influentele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua in considerare:

128. Evolutia in timp a unei SCR nu este explicata de o serie:

129. Termenii unei SCR sunt independenti pentru ca:

130. Indicii sunt inclusi in categoria:

131. In colectivitati eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar:

132. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cand:

133. Calculul indicilor sintetici, cand avem indicii individuali si valorile in perioada de baza, se face sub forma de:

134. Indicii sintetici nu se vor calcula ca:

135. Din urmatoarele expresii recunoasteti factorul calitativ:

136. Recunoasteti factorul cantitativ din urmatoarele expresii:

137. Daca avem indicii individuali si valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca:

138. Operatiunea de corectare a valorilor inregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinta se numeste:

COMPLETION

1. Trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata si care are valori diferite de la o unitate la alta se numesteCARACTERISTICA..statistica.

2. Culegerea de informatii, dupa o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii si pe baza unui plan bine stabilit se numeste .OBSERVARE.. statistica.

3. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie la .DREAPTA. .

4. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie SIMETRICA. .

5. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste ..FRECVENTA.. .

6. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul CRONOGRAMEI .

7. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de STRUCTURA. .

8. Abaterea medie patratica se calculeaza ca radacina patrata a ..DISPERSIEI .

9. Amplitudinea absoluta se defineste ca diferenta dintre valoarea MAXIMA..si valoarea MINIMA..din seria studiata.

10. Regresia ne arata cum o variabila este DEPENDENTA..de alta variabila.

11. Corelatia arata gradul in care o variabila este DEPENDENTA de alta variabila.

12. Daca , atunci legatura dintre cele doua variabile este PUTERNICA.. .

13. Legaturile statistice se manifesta ca tendinta variabila numai la nivelul COLECTIVITATII .

MATCHING

1. Care este formula mediei armonice?

2. Care este formula mediei geometrice?

3. Care este formula mediei patratice?

NUMERIC RESPONSE

1. Se cunosc urmatoarele date:

Calculati dinamica modificarii relative pe seama modificarii volumului fizic al productiei ( in %) si modificarea absoluta corespunzatoare (in mil. lei).

Pentru raspuns tastati o valoare numerica intreaga (fara zecimale - rotunjita obisnuit).

ANS: 148/100

2. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca:

Calculati: • limitele intervalului al 7-lea (puneti limitele intervalului separate prin liniuta „–”);

• media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimala separata prin virgula de partea intreaga).

ANS: 30-35/17,5

3. O banca studiaza clientii incerti din firme cu care lucreaza, studiu din care s-a realizat urmatoarea distributie statistica:

Determinati valoarea medie a clientilor incerti folosind o medie corespunzatoare.

ANS: 35

4. In urma unei anchete statistice asupra productivitatii muncii pentru 50 de firme s-au obtinut urmatoarele date:

Determinati valoarea medie a productivitatii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvata.

ANS: 14

5. Dintr-un studiu asupra vechimii salariatilor unei firme s-au obtinut urmatoarele date:

Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie (cuantilele pentru care K = 2 si K = 4).

ANS: 10/8/10/12

6. Dintr-un studiu asupra vechimii salariatilor unei firme s-au obtinut urmatoarele date:

Determinati vechimea medie a salariatilor folosind indicatorii de pozitie Me si D₅.

ANS: 10/10

7. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel:

Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati:

ANS: 80/130/20/80-100

8. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel:

Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati:

ANS: 90/13/60/95

9. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel:

Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati:

ANS: 40/35/24/10/2/110/28/5

10. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel:

Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati:

ANS: 5/16/30/38/40/90/13/20

11. Pentru seria statistica simpla data: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizati:

ANS: 19/17

12. Calculati pentru o serie statistica simpla: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetica () si mediana (Me).

ANS: 33/20

13. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme:

Calculati:

ANS: 5,72/5,82/5,88

14. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme:

Calculati: • cuartilele (Q₁, Q₂, Q₃);

• valoarea modala (Mo).

ANS: 4,75/5,82/6,73/5,88.

15. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme:

Determinati: • valoarea modala (Mo);

• decilele (D₁, D₅, D₉)

ANS: 5,88/3,22/5,82/8,56.

16. Distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel:

Determinati:

·valoarea vechimii medii ();

·valoarea mediana a vechimii (Me);

·valoarea modala a vechimii (Mo).

ANS: 18,5/18,7/18,1

17. Distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel:

Determinati:

ANS: 19/6/3

18. Pentru un sondaj de 10% aleator si nerepetat asupra capacitatii de cazare dintr-o zona montana, care se prezinta astfel:

Determinati:

ANS: 55/28

19. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) a cunoscut urmatoarea evolutie in perioada 2000-2004:

Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza aceasta SCR (), a caror valori au fost :

ANS: 2229/49/1,02/2

20. Se cunosc urmatoarele date privind emisiile radio (mii ore program):

Calculati :

- modificarea absoluta cu baza fixa (D_t/1) a acestei SCR ;

- indicele de dinamica cu baza mobila (I_t/t-1) a acestei SCR. 

ANS: 10/13/22/29/120/105/114/110

21. O firma a inregistrat in semestrul I al anului 2004, urmatoarele stocuri de marfuri:

Sa de determine stocul mediu al semestrului I 2004, a acestei serii de momente, a carui valoare a fost de; =?

Tastati raspunsul o valoare intreaga (se aproximeaza dupa regula generala).

ANS: 150

22. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) intr-o localitate, a cunoscut urmatoarea evolutie:

Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza seria SCR data: .ANS:    228/10/105/5