Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































MENTA - PLANTE TROPICALE,SUBTROPICALE,AROMATICE SI CONDIMENTARE

agricultura




UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA




FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

TITL 121b119b UL REFERATULUI:MENTA

DISCIPLINA:PLANTE TROPICALE,SUBTROPICALE,AROMATICE SI CONDIMENTARE

AN III-T.P.A.,Sem.I,ZI

TIMISOARA 2008

Menta - Menthae folium

Menta

Denumire populara: menta

Denumire stiintifica: Mentha piperita, Mentha spicata

Origine: Europa

Legenda mentei

Cunoscuta probabil cu mult inaintea celor care i-au "descoperit" legenda, menta isi are originile legendare in mitologia greaca. Mentha era o frumoasa nimfa de care zeul infernului (intunericului) s-a indragostit nebuneste. Sotia sa, zeita Persephona, geloasa fiind pe frumoasa nimfa, a urmarit-o pe nefericita fata si a ingropat-o. Impresionat de suferinta nimfei, Pluton a transformat-o intr-o planta frumos mirositoare ce avea sa impresioneze simturile multor oameni si sa aline suferintele multor bolnavi 

Menta (Mentha) este un gen de aproximativ 25-30 specii de plante din familia Lamiaceae, distribuite mondial, sapte în Australia, una în America de Nord si celelalte în Europa si Asia; exista si hibrizi.

Specii

  • Mentha aquatica
  • Mentha arvensis
  • Mentha arvensis var. sachalinensis"
  • Mentha asiatica
  • Mentha australis
  • Mentha canadensis (syn. M. arvensis var. canadensis)
  • Mentha cervina
  • Mentha citrata (syn. M. odorata)
  • Mentha crispata
  • Mentha cunninghamii
  • Mentha dahurica
  • Mentha diemenica
  • Mentha gattefossei
  • Mentha grandiflora
  • Mentha haplocalyx
  • Mentha japonica
  • Mentha kopetdaghensis
  • Mentha laxiflora
  • Mentha longifolia
  • Mentha pulegium
  • Mentha requienii
  • Mentha sachalinensis
  • Mentha satureioides
  • Mentha spicata (syn. M. viridis)
  • Mentha suaveolens (syn. M. rotundifolia)
  • Mentha vagans

Descriere:Sub denumirea de ''menta'' sunt stranse mai multe varietati de astfel de plante, printre care, cele mai cunoscute sunt Mentha piperita si Mentha spicata. Menta este o planta perena, rezistenta si care se raspandeste repede, imediat ce ati plantat-o intr-un colt de gradina si i-ati pus la dispozitie destul spatiu.



Mentha piperita este inalta, are radacini adanci, patratoase si frunze cu o tenta purpurie. Florile mici, de culoare violet deschisa, apar la capatul ramurilor si infloresc pe aproape toata perioada de crestere. Planta creste pana la aproape 90 cm inaltime.

Mentha spicata creste pana la 60 cm inaltime, iar frunzele sunt usor intoarse si au nervuri foarte pronuntate. Florile acesteia sunt deosebite, de culoare alba-purpurie si cresc pe ramuri lungi de 5-20 cm; incep sa infloreasca de primavara devreme pana toamna, tarziu. Alte varietati de menta au flori purpurii, si frunze dse culoare verde inchis, cu tente aurii. Menta portocalie, cum i se mai spune, si-a primit denumirea de la parfumul subtil de portocale pe care il raspandeste in jur.

Ingrijire si cultivare

Menta este o planta foarte rezistenta si poate fi cultivata aproape in orice zona din Romania. Se inmulteste prin divizarea radacinilor si se planteaza oricand in perioada de crestere.

O alta varianta este sa incercati sa le inmultiti prin seminte, dar va fi o incercare dificila, pentru ca sansese de reusita sunt destul de mici. Cel mai usor este sa o faceti prin divizarea radacinilor. La rata de dezvoltare a mentei, veti vedea ca dintr-o singura planta veti avea, in scurt timp, o tufa imensa... Daca vreti sa tineti in frau avantul plantei, asezati-o intr-un ghiveci, pentru a forta radacinile sa nu se dezvolta prea mult. Menta creste bine in orice tip de sol; prefera soarele, dar tolereaza si umbra partiala. Daca doriti puteti hrani planta cu un fertilizator echilibrat, pe care sa il aplicati pe pamant, inainte de a planta menta. NU o tratati cu fertilizator inainte de a o planta.

Desi menta poate fi plantata oricand in perioada de dezvoltare, radacinile proaspat divizate se vor prinde mai bine daca sunt plantate intr-o zi racoroasa si umeda, primavara sau toamna. Asezati menta pe randuri formate la 45-60 cm si lasati 5-10 cm intre plantute.

NU fertilizati menta la mijlocul sezonului de dezvoltare, pentru ca nu este necesar. Cum poate fi plantata in orice tip de pamant, menta are nevoie de multa apa, mai ales daca solul este lutos. Oricum, udati menta din abundenta imediat dupa ce a-ti plantat-o, papa cand se prind radacinile (aveti grija insa sa nu o innecati)

Ca orice planta aromatica, menta (Mentha piperita) are nevoie de foarte mult soare, de un sol nisipos, afanat, si de apa care sa nu balteasca insa in jurul tulpinii. Este o planta rezistenta, care poate creste in gradina, dar si in ghivece tinute in casa.
Face parte din familia Lamiaceae, alaturi de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrisorul, maghiranul, salvia si levantica. Mentha piperita este o incrucisare intre speciile Mentha viridis si Mentha aquatica. Exista doua varietati:

  • Mentha piperita var. rubescens, numita si izma neagra
  • Mentha piperita var. palescens, izma alba.

Bolii si daunatori

Menta nu are probleme cu daunatorii, de obicei. Referitor la boli, frunzele plantei se pot ofili si rugini pe margini. Acest lucru se poate preveni daca inlaturati toate tulpinile si ramurile uscate, precum si frunzele, inainte de venirea iernii.

Recoltare

Cu cat culegeti mai multe frunze si ramuri, cu atat menta va creste mai puternic, mai ales ca poate fi recoltata pe toata perioada de dezvtare a plantei. Recoltati in cantitati mai mari atunci cand planta incepe sa infloreasca, si cand frunzele de la baza plantei incep sa se ingalbeneasca. Taiati menta cu totul, la 5-10 cm deasupra nivelului solului.

Pastrare

Frunzele de menta se rup de pe ramuri si se lasa sa se usuce intr-o camera calda, la umbra. Dupa ce s-au uscat, frunzele se pot pastra intr-un borcan inchis.

Idei de servire
Cateva frunze de menta sunt o garnitura perfecta pentru bauturile care se servesc vara. La fel, fasolea sau cartofii fierti vor arata mult mai ademenitoare daca are presarate cateva frunze verzi de menta.

Specii:

Exista multe varietati de menta, dintre care, cele mai cunoscute sunt Mentha piperita si Mentha spicata. Celelalte varietati au arome diferite. Cel mai bine este sa cultivati soiuri care cresc de obicei in zona in care va aflati.

Productia

Se obtin 10-20t/ha,,iarba proaspata,,respectiv 2,5t/ha,,iarba uscata,,sau 1000-1300kg/ha frunze uscate.



Mentha piperita L. Huds, ( Mentha aquatica x viridis - M. viridis - aquatica ) (Menta, izma de gradina, izma buna)

Familia Labiatae

Materia prima Menthae piperitae folium - frunze petiolate, cu petiol lung pana la 1 cm si paros pe partea inferioara. Au limbul oblong - lanceolat, acuminat, lung de 3-8 cm si lat de 1,5-3 cm, inegal dintat pe margini, de culoare verde - inchis pe partea superioara, mai deschis pe cea inferioara, uneori cu nuante rosietice. Pe ambele fete frunzele au perii mici, setiformi, cu numeroase glande. Mirosul este fin, patrunzator, specific, iar gustul este aromatic, puternic, lasand in gura senzatia de racoare placuta.

Compozitia chimica: Partile aeriene recoltate in timpul infloririi contin 0,3-0,5% ulei volatil, iar frunzele 1-2% ulei volatil cu compozitie chimica diferita in functie de provenienta. Principala componenta a uleiului volatil de menta este mentolul (pana la 70%), precum si mentone, mentofuran, a-pinen, felandren, limonen, cadinen, cineol, aldehida acetica si izovalerianica, alcooli amilic si izoamilic, timol, carvacrol, alcooli sescviterpenici, cariofilen etc. Frunzele mai contin cantitati apreciabile de tanin (pana la 12% sub forma de acid cafeic), acizi organici, vitamina C, saruri minerale si substante antibiotice etc.

Menta (Mentha piperita)

A fost cultivata în scopuri medicinale, în anul 1760 în Anglia. Primele culturi de menta din Europa au fost realizate la Hertfordshire, în Anglia, de catre Easles. De aici cultura mentei s-a raspândit mai întâi în Anglia, si apoi în toata lumea. În tara noastra prima cultura de menta a fost înfiintata de Pater în 1908, la Cluj. M. piperita este utilizata în industria medicamentelor, pastelor de dinti, sapunurilor, bauturilor, iar M. cripsa în industria pastelor de dinti si a gumei de mestecat.La Mentha piperita se folosesc frunzele de menta (Folium Menthae) sau herba de menta (Herba Menthae), atunci când se utilizeaza la extractia de ulei volatil.

Origine

Izma este un (deobicei steril) hibrid din menta de apa (M. aquatica) si spearmint (M. spicata). Este uneori gasita salbatica în Centrul si Soudul Europei, dar a fost pentru prima data pusa de oameni spre folosire în Anglia, de unde cultivarea ei s-a raspândit la continentul European si African; astazi, Nordul Africii este principala arie de cultivare.

Alte specii de menta sunt bastinase în Europa si Asia, si unele sunt folosite de milenii. Cultivatori în Asia tropicala mereu deriva de la câmpurile de menta si sunt, de accea, botanic nu prea îndeaproape înrudit cu izma Europeana, cu toate ca ele se aseamana cu izma în valoarea culinara. Menta din Vestul si Centrul Asiei, cu toate acestea, sunt comparate nu cu izma dar cu horsemint si applemint .

Parti folosite ale plantei

Frunzele

Calitati senzoriale

Caracteristic mirosul este pur si înviorator, patrunzator si gust arzator.

Tipicalul `miros de menta' este cel mai pur în izma, menta Japoneza (Mentha arvensis var. piperascens) si câteva varietati de menta verde (Mentha spicata , dar nu spearmint), pe când în multe alte componenti de aroma aditionale de menta sunt perceptibile; de exemplu, menta crispate (Mentha crispa), totusi menta, cumva aminteste de chimen. Dubla flavoare a Mentha spicata este dificil de descris; este mentolata dar nu patrunzator.

Constituenti generali

Uleiul esential a izmei (pâna la 2.5% în frunzele uscate) este în genere datorata mentholului (cca. 50%), menthone (10 la 30%),esteri menthyl (pâna la 10%) si mai mult derivati de monoterpene (pulegone, piperitone, menthofurane). Urme de jasmone (0.1%) înbunatateste remarcabil calitatea uleiului.

Acetatul de mentol si mentil sunt responsabili pentru patrunzatorul si reînprospatorul miros; ei sunt în genere gasiti în frunzele batrâne si sunt formate în timpul lungilor perioade de zile cu soare. Pe de alta parte, cetonele de menthone si pulegon (si menthofurane) au o miros mai putin placut; ele apar la fractii mai mari în frunzele tinere si formarea lor este preferata în timpul zilelor scurte.

În lume cea mai importanta sursa de mentol este, cu toate acestea, nu izma ci menta de câmp. Menta de câmp este singura specie de menta ce a devenit naturala în Asia tropicala; sunt multi cultivatori diferiti, câtiva sunt crescuti pentru direct consum, altele pentru distilarea uleiului esential. Varietatea Japoneza a mentei de câmp (Mentha arvensis var. piperascens Malinv. ex Holmes), creste acum în multe tari din Asia, poate contine pâna la 5% din uleiul esential în tips ei ; mai comul, cu toate acestea, sunt 1 la 2%. Componentul sef a uleiului este mentolul (50 la 70%, în rare cazuri pâna la 90%). Dupa ce partile de mentol au fost îndepartate din ulei, uleiul este marcat ca (dementolizat, rectificat) Uleiul Japonez de izma; contine tipical 30 pâna la 45% menthol, 17 la 35% menthone, 5 la 13% acetat de mentil, 2 la 5% limonene si 2.5 la 4% neomenthol. Alte terpene se gasesc dar în urme (piperitone, pulegone, β-caryophyllene, β-caryophyllene-epoxide, α-pinene, β-pinene, germacrene D, 1,8-cineol, linalool, menthofurane, camphene). Un component de armistitiu caracteristic pentru aceasta specie si care lipseste în alte mente este β-hexenyl phenylacetate.


Frunze de menta. De la stânga la dreapta izma, menta Eau de Cologne (M. citrata), menta Japoneza (M. arvensis var. piperascens , deasemenea stiuta ca var. japonica), horsemint sau menta de argint (M. longifolia), menta verde Morocana (M. spicata), menta pineapple (M. suaveolens) si menta Carinthian (M. carinthiaca = M. arvensis  x M. suaveolens)

Folosire

Menta si rudele ei sunt în genere cunoscuti ca o planta populara medicala folosita pentru infuzii; de exemplu, o infuzie de menta verde este `bautura nationala' în Moroc si Tunisia.

Britanicele marci de menta verde sunt cunoscute ca spearmint . Ele sunt foarte populare pentru aromarea supelor reci, bauturile si mesele; împreuna cu cimbru, spearmint este cea mai importanta planta culinara din Marea Britanie. Spearmint este menta folosita pentru faima si adesea uscata (de oameni ne-Englezi) sosurile de menta servite cu miel fiert. Astazi, cel mai mult menta este folosita în industria de guma de mestecat (doublemint).

Originea mentei este în Anglia, probabil datorita accidentalei hibridizari. Cel mai vechi cultivat cunoscut, negru Mitcham , este numit dupa un oras din apropierea Londrei; Frunzele ei sunt negre datorita pigmentului anthocyaninic. Alte varietati de izma nu contin anthocyanines si sunt cunoscute ca izma alba.

În Britania, ca si în restul Europei, adevarata izma este folosita aproape exclusiv pentru cofetarii si lichioruri dulci, unde raceste si proaspat patrunzator balanseaza dulceata zaharului. Pentru toate aceste folosiri, folosirea uleiului esential este preferata pentru a evita remarcarea adstringentei amareli a frunzelor de menta. Prospetimea mentei merge foarte bine cu aroma de ciocolata. Înghetata de menta este în special delicioasa într+o zi calduroasa de vara, folosind din plin proprietatile racoritoare a mentolului.

Menta este mult cultivata în multe tari din Europe, Vestul si Centrul Asiei pentru productia de mentol, care este necesar în preparatele farmaceutice. În multe din aceste tari, menta a intrat în bucatariile locale, înlocuind în parte menta nativa.

Proaspata menta este esntiala la aromarea o specialitate celebrata în Carinthia, regiunea cea mai sudica din Austria vecina cu Italia, unde arta facerii noodle a fost importata. Kärntner Kasnudeln (însemnând aproape Carinthian cheese-stuffed dumplings sau pastele cu brânza Carinthian) sunt bazic mari tipuri de noduli ravioli îndesat cu o mixtura de brânza de casa, cartofi fierti si legume proaspete. Amestecul de plante contine asmatui si o varietate speciala de menta Carinthian cu parfum de chimen care cumva aminteste de spearmint . Fiert sau aburit Kasnudeln sunt servite cu câteva picaturi de unt topit ca un snack între mese, sau cina.

Frunzele de menta proaspata sunt adesea folosite în bucataria Turceasca împreuna cu iaurt; similar concoctions sunt folosite în Lebanon si Israel .Peste tot în Vestul Asiei, mielul la gretar (kabab) este aromat cu menta, si menta uscata este parte din amestecurile de condimente din Georgia khmeli-suneli).

Bucataria Iraniana cunoaste câteva retete foarte sofisticate ce necesita menta; câteva din ele au fost mai târziu transferate în Nordul Indiei, ex., moghul -style biriyan . Spaer deosebire de mâncarea din Vestul Asiei ce contine menta, retetele Persane pot, cel putin pentru gust, deasemenea fi preparate cu adevarata izma.

Menta este deasemenea extrem de populara în Vietnam, unde este aproape mereu consumata proaspata. Aromatele frunze sunt servite ca garnitura aproape la fiecare fel Vietnamez, particular în Sud

BIBLIOGRAFIE:

1.https://www.food-info.net/ ro/products/ spices/mint.htm

https://plantemedicinale.gradinamea.ro/ Menta_4948_541_1.html

3 .https://www.healthy.ro

4.https://www.bioproduct.ro

https://www.larix.ro/PLANTE/menta.htm



loading...








Document Info


Accesari: 7949
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )