SFECLA DE ZAHAR

Sfecla de zahar se cultiva pentru radacini,din care prin prelucrare se obtine ca produs principal, zaharul, iar ca produse secundare, melasa si borhotul, folosite in furajarea animalelor si pentru obtinera alcoolului etilic.

Cultivare sfeclei de zahar:

Sfecla de zahar necesita soluri profunde, fertile, bogate in humus, bine structurate, cu capacitate mare de retinere a apei.
Cele mai indicate soluri sunt solurile aluvionare luto-nisipoase, cernoziomurile, brun-roscate de pad 454c210e ure, cu panza freatica la adancimi de 2-4 m.

Perioada de vegetatie si de campanie

• Perioada de vegetatie  180 zile.
• Perioada de semanat - imediat dupa desprimavarare, de indata ce temperatura in sol se realizeaza si se mentine la 4-5°C, la adancimea de semanat care pentru sfecla este de 2-4 cm.
• Recoltatul sfeclei de zahar se face atunci cand a ajuns la maturitate, adica atunci cand are continutul cel mai ridicat de zahar - in perioada 15 septembrie-15 octombrie in functie de data semanatului. 

Soiuri de sfecla de zahar:
Se folosesc soiuri plurigerme si monogerme.

- Plurigerme: Romanesc 7
- Monogerme: Emma, Hilma, Evelina,Dora, Corsica, Brasov 519, Monorom, Barsa
  Pentru o crestere normala, sfecla de zahar are nevoie de o cantitate mare de elemente nutritive, deoarece ea extrage in medie din sol, cca 120 kg azot, 50 kg/ha P2O5 si 190 kg/ha K2O.

Importanta economica i conditiile pedoclimatice

Sfecla de zahar reprezinta o cultura principala īn Romānia, fiind utilizata ca

materiei prima pentru fabricarea zaharului i īn unele locuri ca planta furajera.

Are o eficienta economica foarte ridicata. La productii de 20-50 tone radacini/ha

asigura 4-6 tone de zahar/ha. Coletele i frunzele rezultare la recoltare īnsumeaza

15-30 tone a 120 UN/tona. De la fabricare mai rezulta peste 1.5 t melasa

a 700 UN/tona i 15 tone taietei proaspeti a 50-70 UN/t. Astfel, peste productia

de zahar se obtin īn plus 3000-5000 UN/ha.

Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa

Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la intocmirea asolamentelor agricole .

-Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .

-Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament .

-Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de munca cerute de planul de cultura .

-De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase pentru animale .

-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in hrana acestora .

-De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca ingrasamant.

Industrie

Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei

zaharului

Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei

alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice.

Pentru hrana animalelor

Scopul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fabricarii zaharului.

Sfecla fiarta poate servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare si

macinare se poate folosi la prepararea de prajituri sau turta dulce.

Dintre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de calorii la

unitatea de suprafata.

Pentru economia tarii

Din cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante venituri de catre stat prin

exportul de zahar, de borhot uscat si de melasa.

De asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc in

prelucrarea sfeclei de zahar.

Dat fiind motivul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni, este o buna planta premergatoare pentru toate plantele de cultura. Pezinta inconvenientul ca necesita forta de munca ,,iar in agricultura romaneasca nu se gaseste forta de munca sau este insuficienta"

Asadar tehnologia de cultura la sfecla de zahar trebuie cunoscuta de catre tinerii absolventi care vor lucra in agricultura romaneasca deoarece sfecla de zahar esaloneaza o anumita forta de munca sezoniera sau permanenta.

Materia prima si moduri de obtinere a etanolului

Alcoolul etilic prezinta o materie prima valoroasa pentru numeroase sectoare industriale :

- industria alimentara
- industria chimica
- industria de farmaceutica

Numai industria alimentara consuma anual circa 12 milioane tone alcool etilic . In industria chimica unde reprezinta materia prima pentru obtinerea unor produse valoroase , spiritul de fermentatie este in competitie cu alcoolul de sinteza , obtinut in urma unor procese tehnologice complexe , din materii prime petrolifere .

Derivatii chimici proveniti din etanol

ETANOL

Etilena Eter Acetaldehida Acid acetic

Colrura Mono di- si n-butanol Anhidrida de etilena trietilen acetica glicol Acetat de etil
Acetat
Clorura de butil Acetat de de vinil celuloza+
Polietilena +triacetat
Policlorura de densitate de vinil scazuta .Avand in vedere proprietatile sale adecvate si disponibilitatea sa cvasi-universala , etanolul a fost considerat ca un carburant posibil pentru motoare , practic in cursul intregii istorii a motoarelor cu explozie .
Solicitari mari pentru alcoolul carburant au determinat ca , in Brazilia , spre exemplu , in perioada 1983-198 , in loc de 6,8 miliarde litri planificati sa se realizeze 7,87 miliarde litri . Pentru campania 1984-1985 , productia planificata a fost de 9,064 miliarde litri , iar in prezent se produc peste 10 miliarde litri . Din totalul biomasei pentru fabricarea etanolului se deosebesc 2 tipuri de materii prime :
- direct fermentescibile
- amidonoase si celulozice
Din materiile prime direct fermentescibile cea mai mare utilizare o au : sfecla de zahar si diferite produse intermediare ale fabricarii zaharului . In tara noastra exista o bogata traditie privind obtinerea alcoolului din melasa de sfecla de zahar .
Obtinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase (cartofi , porumb , grau , orz ) presupune transformarea amidonului in zahar fermentescibil proces ce se realizeaza sub actiunea enzimelor aminolitice . Pentru favorizarea procesului de hidroliza este necesara fierberea sub presiune a materiilor prime tratament care determina gelificarea amidonului , acre necesita un consum ridicat de energie .
Sursa cea mai importanta de alcool o reprezinta materiile prime celulozice sub forma de deseuri agricole , deseuri industriale , vegetatie nevalorificata .