Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Activitatea de planificare

Business




Activitatea de planificare




Organizarea si conducerea eficienta si eficace a organizatiei presupune abordarea urmatoarelor functii majore in aceasta ordine:

*planificarea- identifici ce vrei sa obtii

*organizarea- stabilesti cine si cum contribuie la realizarea obiectivelor

*coordonarea- spui celorlalti ce sa faca

*antrenarea-motivarea- ii faci sa doreasca sa faca

*controlul-evaluarea- verifici daca obiectivele au fost atinse.

Toate functiile sunt importante dar daca neglijezi planificarea e putin probabil sa le indeplinesti eficient, nefiind sigur pe telurile finale propuse.

SHAPE * MERGEFORMAT

OBIECTIVELE INTREPRINDERII

Text Box: OBIECTIVELE INTREPRINDERII

Etapa analizei:

- presupune efectuarea unei diagnoze a mediului afacerii.

 
SHAPE * MERGEFORMAT

Planificarea este o activitate care te conduce din locul in care te afli spre locul in care vrei sa ajungi. Ea consta in analizarea situatiei actuale, stabilirea unor obiective si a cailor si mijloacelor de realizare a acestora intr-un timp dat .

Succesul nu poate veni din intamplare. El apare- in general- ca o consecinta fireasca a urmaririi unui plan.

Autocontrol – Gandeste-te la situatia ta actuala raspunzand la intrebarile urmatoare:

*Am identificat punctele forte ale mele, ale colaboratorilor mei si ale firmei?

*Sunt constient de slabiciunile mele si ale firmei?

*Am luat in considerare oportunitatile disponibile mie si firmei mele?

*Am avut in vedere posibilitatile de a face fata celor mai dificile situatii?

*Detin o imagine clara a situatiei prezente?

Planificarea inseamna a privi in viitor si a decide ce vrei sa obtii. Nu este un lucru care se poate face la repezeala. Este foarte important sa stabilesti directia corecta spre care te indrepti. Pentru aceasta este necesara stabilirea misiunii firmei care se constituie din optiuni intemeiate pe valori, criterii etice, norme de comportament si pe interese care motiveaza si responsabilizeaza angajatii.

Ex.: Misiunea firmei APPLE COMPUTER este urmatoarea: “Noi plasam individul si nu organizatia in centrul universului computerelor. Noi credem ca o organizatie poate fi doar atat de productiva cat sunt membrii sai, astfel incat imbunatatind experienta utilizatorului in domeniul calculatoarelor, punem aceasta activitate in centrul preocuparilor noastre. Noi creem unelte special proiectate sa mareasca productivitatea personala”. 

Pentru a face operational scopul final, trebuie apoi precizate obiectivele specifice pentru atingerea lui.

Pentru acest lucru trebuie sa-ti pui urmatoarele intrebari:

-Care este scopul afacerii?(ratiunea organizatiei, directiile si prioritatile lor)

-In ce cred?(etica, principiile, codurile care guverneaza activitatile organizatiei)

-Spre ce standarde tind?(criteriile de performanta esentiale pentru afacere)

-Ce rezultate astept?

Scopul tau final trebuie insa comunicat si celorlalti. Daca acesta nu este clar prezentat si daca nu exista o implicare a celor de care depinde atingerea lui, atunci sansele ca toti sa actioneze in directia stabilita sunt minime. Prin implicarea celor interesati, castigi de partea ta un grup de persoane dornice sa-ti sustina planul. Cerandu-le acestora sa participe la definirea obiectivelor esentiale ale organizatiei, ei vor deveni mult mai constienti de scopul firmei.

Autocontrol – Gandeste-te la scopul tau si pune-ti urmatoarele intrebari:

*Am determinat exact tipul afacerii mele?

*Am stabilit scopul final?

*Am stabilit criteriile de performanta?

*Am determinat rezultatele pe care le astept in urma efortului depus?

*I-am intrebat si pe ceilalti care este parerea lor?

*M-am asigurat ca toate persoanele implicate cred in scopul final?

Pentru aceasta ai nevoie de un plan detaliat care sa fie operational, deci trebuie sa-ti faci o lista cu cele mai importante etape sau activitati-cheie ce urmeaza a fi intreprinse pentru a-ti asigura succesul. Pentru a face operationala fiecare activitate planificata, este necesara o estimare a volumului de munca, a timpului si a costului lucrarii.

Deci, pentru fiecare activitate cheie trebuie stabilite foarte clar urmatoarele:

- actiunile ce  trebuie intreprinse pentru indeplinirea ei

- termenele limita pentru fiecare activitate, tinand cont de anumite tolerante

-costurile pentru fiecare activitate, care adunate vor da o imagine estimativa a bugetului necesar realizarii planului

Autocontrol – Gandeste-te la punerea in aplicare a planului tau si intreaba-te:

*Am identificat activitatile-cheie pentru atingerea scopului final?

*Am clarificat detaliile fiecarei activitati-cheie?

*Am stabilit termenele?

*Am estimat costurile si bugetul?

*Am stabilit corect prioritatile?

Pentru a indeplini planul, trebuie sa pui in aplicare fiecare din activitatile-cheie stabilite deja. Pentru a sti oricand care este situatia reala, ai nevoie de un sistem care sa urmareasca in permanenta ce s-a realizat si ce mai trebuie realizat in continuare. Acest sistem presupune:

-urmarirea atenta a activitatii zilnice

-intocmirea unor planuri de urgenta in cazul modificarii unor actiuni

-interventia prompta in cazul observarii unor abateri de la nivelele planificate, pana la normalizarea situatiei.

Monitorizarea actiunilor intreprinse este cea mai importanta sectiune a planului, pentru ca daca nu stii precis cat de aproape esti de realizarea unora din activitatile-cheie, nu ai garantia ca eforturile tale nu au fost in zadar.

De asemenea, sistemul de verificare a progresului facut, cu cat este mai simplu, cu atat va fi mai eficient.

Este posibil insa ca pentru diferite aspecte ale planului sau chiar pentru intregul plan sa fie necesar sa o iei de la capat. 

Autocontrol – Gandeste-te la modul cum supraveghezi aplicarea planului si raspunde la urmatoarele intrebari:

*Am un sistem bine pus la punct pentru a urmari desfasurarea planului?

*Ma incadrez in termenele si bugetele stabilite?

*Stiu cum voi actiona daca apar probleme neasteptate?

*Stiu daca lucrurile decurg conform planului?

Masurarea succesului este ultimul pas in procesul de planificare, prin care se compara rezultatele cu obiectivele initiale. El presupune masurarea:

-calitatii rezultatului,

-cantitatii rezultatului,

-perioadei de timp in care s-a indeplinit planul,

-costurile reale in raport cu cele prevazute.

Evaluarea planului te ajuta sa decizi ce urmeaza sa faci. Trebuie sa afli daca planul tau a fost eficient si eficace si daca pe viitor vei proceda la fel sau vei face unele modificari.

Autocontrol – Pentru a evalua succesul unui plan, raspunde la intrebarile:

*Calitatea obtinuta est cea asteptata?

*Cantitatea obtinuta este suficienta?

*Costurile s-au incadrat in buget?

*Planul a fost finalizat la timp?

*As fi putut avea rezultate mai bune?

*Se justifica efortul depus pentru indeplinirea planului?

Aplicatie

1.a) Faceti o lista cu activitatile pe care trebuie sa le indepliniti maine. Asezati-le in ordine, tinand cont de importanta lor in generarea unor rezultate care sa conteze intr-adevar pentru dumneavoastra. Folositi schema urmatoare:

A.Cea mai importanta, prioritatea numarul unu.

B. Importante, dar nu in topul prioritatilor.

C.Cele mai putin importante, cu o prioritate redusa.

b) Recititi cu atentie lista de la punctele A si C si fiti siguri ca ele corespund pozitiei date de dumneavoastra. Faceti acelasi lucru cu punctele B si C.

c) Faceti o lista cu activitatile care va fac sa va pierdeti timpul si va impiedica sa va indepliniti activitatile de la punctul A.

2.a) Inventariati-va punctele forte si slabe!

Fiecare ocupatie necesita talente, abilitati speciale, necesare prestarii unei munci la nivel performant. Noi toti dispunem de anumite puncte tari, calitati, dar si de puncte slabe, care insa, in timp, se pot transforma in calitati. Faceti o lista cu cele mai importante puncte forte si puncte slabe ale dumneavoastra in acest moment, legate de cariera pe care doriti sa o urmati dupa ce absolviti cursul. Plasati cate un '' in dreptul acelora pe care doriti sa le perfectionati in timpul cursului.

b) Faceti o lista cu 3-5 obiective legate de cariera dumneavoastra viitoare, in concordanta cu punctele forte si punctele slabe enumerate la punctul a). Alegeti din ele doar unul care va fi atins in timpul cursului.

c) Scrieti un plan de actiune, concret, pentru atingerea obiectivelor de la punctul b). Stabiliti exact CE veti face si CAND. Daca aveti nevoie de asistenta, precizati cum o veti obtine. Precizati foarte clar CE veti face si DE CE!

Pentru a identifica in ce masura planul dumneavoastra a fost bine gandit si implementat utilizati fisa de mai jos:

Obiectivul etapei

Actiunea derivata din obiectiv

Identificarea cailor posibile de rezolvare a problemei

Documentare pe ideea de baza, o pertinenta procesare a datelor si informatiilor. Efectuarea unei diagnoze a mediului afacerii

Selectarea solutiei de abordat in cadrul planului

Analiza solutiilor posibile si argumentarea variantei optime

Identificarea resurselor necesare

Analiza solutiei (resurse materiale, financiare, umane)

Stabilirea si ierarhizarea obiectivelor, identificarea

Formularea strategiei

Elaborarea planului

Stabilirea responsabilitatilor care le revin pe tipuri de elemente si a termenelor calendaristice

Stabilirea sarcinilor delimitate pentru fiecare membru al grupului

Verificarea si corelarea diagramelor Gantt si a fiselor de responsabilitati

Verificarea si evaluarea planului

Analiza proiectului de plan rezultat si validarea sa

Sustinerea si argumentarea planului printr-o declaratie de intentie

Asigurarea feed-back-ului

Evaluarea activitatilor derulate cu recomandari pentru activitatile viitoare de elaborare a unui plan

1=complet existenta; 2=existenta partial ; 3=inexistenta

Activitatea din cadrul departamentelor

Activitati/Departamente

SECRETARIAT – ADMINISTRATIV

APROVIZIONARE

Inregistrare si urmarire corespondenta.

Inregistrari in repertoar ( telefoane, adrese)

Agenda zilei – probleme

Coordonare aprovizionare consumabile

Stoc de marfa, Necesar de aprovizionare

Studiere piata, Negocieri

Operatiuni pe baza factura (livrare imediata)

plata :imediata/ulterior

RESURSE UMANE

DESFACERE

Recrutarea, selectia, angajarea personalului;

Intocmire state plata si stabilirea obligatiilor fiscale si bugetare, salariale

Instruirea, perfectionarea personalului; evaluarea si promovarea personalului

Studiere piata, Contractare

Ofertare, Negociere

Operatiuni pe baza- factura (livrare imediata)

- plata: imediata/ ulterior

Stoc de marfa

MARKETING

CONTABILITATE

Studierea pietii:

-Lista firmelor (CCIA)-Pagini WEB

Oferta selectiva: -E-mail, fax, posta, WEB

Promovare: Catalog Pliante – sigla, – motto

Inregistrare constituire :

-capital :-numerar -natura, -cheltuieli constituire

Inregistrare intrari: mijloace fixe, fond marfa

Operare in documente, viramente

Departamentul Personal

Ce se intampla cand numarul persoanelor in subordine este mare ?

Cum vor putea managerii sa-si cunoasca colaboratorii, evitand imaginile false sau falsificate?

Cum vor putea evita solutiile sablon izvorate tocmai din necunoasterea adecvata a subalternilor?

Pentru astfel de interogatii cauta raspuns managementului resurselor umane oferind astfel de sugestii, informatii utile.

Dar pentru a oferi raspunsurile pertinente unor astfel de intrebari este absolut obligatorie dezvoltarea cunostintelor despre factorul uman.

Activitati in cadrul compartimentului de resurse umane

Anticiparea evolutiilor cantitative si calitative ale perso­nalului si analiza necesarului de personal la locul de munca presupun:

Previzionarea numarului de personal;

Compararea necesarului de personal previzionat cu rezerva de personal din interiorul firmei; intocmirea unui inventar al resurselor umane

Intocmirea programului de pregatire (pentru candidatii din inte­riorul firmei) si recrutare (pentru candidatii din exterior).

Fixarea nevoilor si intocmirea analizelor muncii;

Fixarea surselor de personal in viitor si stabilirea planurilor pentru recrutarea, incadrarea, scolarizarea, instruirea, motivarea, dezvoltarea fortei de munca.

Angajarea personalului presupune parcurgerea unor etape descrise in Modulul II la Resurse umane si completarea unor documente prezentate mai jos care se vor finaliza prin semnarea unui Contract individual de munca.

Dosarele de personal trebuie sa contina date generale despre angajat, cum ar fi:

numele, sexul, postul ocupat, cetatenia, limbile vorbite si scrise;

pregatirea profesionala, inclusiv specializarile ulterioare;

experienta, respectiv functiile ocupate anterior in organizatiile unde a lucrat;

evaluarea performantelor si a potentialului;

evolutia salariatului;

proiectele individuale privind cariera.

Evaluarea si dezvoltarea organizationala se raporteaza una la cealalta in sensul ca, in urma unor rezultate nesatisfacatoare ale evaluarii personalului, dintr-o organizatie se poate hotari intreprinderea de actiuni in sensul instruirii acestuia, al dezvoltarii capacitatilor sale manageriale. Intre modul de evaluare a acelorasi performante de catre manageri si executanti pot interveni diferente.

Informarea permanenta asupra rezultatelor evalu 535f51f 59;rii performantelor asigura o reflectare realista a rezultatelor obtinute la nivelul fiecarui subaltern si permite evitarea constituirii unor nivele de aspiratie nerealiste.

Necesitatile de instruire apar din patru directii principale:

  • problemele noilor angajati;
  • deficientele din activitatea angajatilor
  • schimbarea organizationala
  • cerintele exprimate la nivel individual.

Managerii sunt raspunzatori pentru obtinerea rezultatelor dorite. Aceste rezultate se obtin prin administrarea resurselor umane, materiale si financiare ce trebuie monitorizate.

Dificultatile intampinate in evaluarea performantei sunt legate de :2

  • documentatia de evaluare;
  • stilul in abordarea evaluarii;
  • cultura organizatiei.

Exista multe modalitati prin care se poate alcatui un formular de evaluare. Aspectele cheie raman totusi, de fiecare data aceleasi, dupa cum urmeaza:

  • centrul de atentie al evaluarii, adica postul sau persoana care il detine;
  • criteriile de performanta alese;
  • sistemul de notare a performantei.

Daca in centrul atentiei se afla postul, si nu persoana care il ocupa, formularul de evaluare cere de obicei evaluatorului sa caute mai degraba gradul de reusita in realizarea obiectivelor postului decat sa faca observatii cu privire la atributele personale pe care le detine ocupantul postului.

Acolo unde in centrul atentiei se afla persoana, si mai putin postul, situatia se inverseaza – evaluatorul are ca sarcina sa prezinte mai degraba o situatie a calitatilor si atitudinilor detinatorului postului decat a succesului relativ inregistrat de acesta in obtinerea de rezultate. Subiectul central al evaluarii determina tipul de criterii pe baza carora este judecata performanta, precum si sistemul de notare ce urmeaza a fi folosit.

In formularele care solicita mai degraba informatii despre persoana decat despre performanta acesteia pe post se pune accentul pe:

  • criterii generalizate;
  • sisteme generalizate de notare a performantei;
  • calitatile individuale, si mai putin rezultatele obtinute;
  • intrebarile cu raspunsuri multiple, ca metoda de descriere a performantei.

Prima dificultate intampinata in cadrul unei astfel de metodologii este cea de cuantificare. De exemplu, cum poate un manager sa aprecieze, in mod corect, calitatile de conducator sau de gandire judicioasa, ale unui subordonat?

Cea de-a doua dificultate rezida in gradul de relevanta. De exemplu, cat de importante sunt, pentru reusita in activitate, sarguinta si atentia la costuri? A munci din greu nu este sinonim cu a munci eficient; iar prudenta in materie de costuri poate deveni un dezavantaj, daca descurajeaza initiativa sau capacitatea de a lua decizii.

O a treia dificultate consta in aceea ca managerii care completeaza formularul trebuie sa se bazeze pe impresii subiective, in loc de date concrete.

Sigla

Fisa de evaluare

Nume:

Departamentul:

Caracteristica

Autoevaluare

1 = foarte bine

5 = insuficient

Motivarea, respectiv rezultatul verificat

Evaluare de catre o persoana straina

1 = foarte bine

5 = insuficient

Calitatea activitatilor desfasurate (de ex. apropierea fata de practica, lipsa greselilor)

Cantitatea activitatilor desfasurate (de ex. numarul tranzactiilor rezolvate)

Viteza de lucru, respectarea termenelor

Durata fazei de adaptare

Independenta

Lucru in echipa, capacitatea de a lucra in echipa

Ordine (mapa, calculator, locul de munca)

Capacitatea de asimilare

(de ex. nu repeta greseli)

Angajament / motivatie

Performante deosebite

Observatii

Evaluare generala  

  Data                 Semnatura salariatului             Semnatura conducerii

Pe piata fortei de munca SALARIUL detine un rol deosebit, actionand ca instrument de baza in dimensionarea volumului ocuparii, ajustarii si ofertei fortei de munca. El are o dubla natura: Pentru angajat (ca proprietar al fortei de munca) reprezinta VENIT pentru consum si acumulare personala; pentru patron (ca proprietar de capital material si financiar) este un element de COST pentru productie.

De aici si tensiunea continua in raport cu perceptia salariului: angajatul urmareste continuu maximizarea salariului, iar patronul minimizarea salariului.

In afara salariului de baza (calculat pe baza Foii colective de prezenta), salariatii, in functie de specificul unitatii, de conditiile de munca si puterea financiara a unitatii pot beneficia de sporuri: pentru vechime in activitate, pentru conditii grele de munca, pentru timpul lucrat in plus etc. De asemenea, pot primi stimulente din fondurile de participare la profituri, recompense, premii de orice fel.

Cum se ajunge la un Stat de salarii

FE START SRL

 

FOAIE COLECTIVA DE PREZENTA

 

DATA:

June-06


Numele, Prenumele

marca

J

V

S

D

L

M

M

J

V

S

D

L

M

M

J

V

S

D

L

J

V

Total ore

din care:

lucrate

nelucrate

Co

CM

I

N

POPESCU ION

Co

Co

Co

Co

Co

Co

Co

Co

Co

Co

Co

IONESCU VLAD

DIRECTOR

INTOCMIT ,

 

MARICI IULIAN

FE START SRL


Stat de plata



luna:

Decembrie 2007


 

NUME

PRENUME

FUNCTIA

DEPARTAMENT

Zile Lucr

Zile CM

Zile Cm

Zile CIC

Zile CO

Zile CFP

SALARIU BRUT

Somaj 1%

C.A.S. 9.50%

Asig.Sanat. 6.5%

Venit Net

Deduceri pers.baza

Baza de calcul

Impozit

SALARIU NET

C.A.S. 18.65%

Asig.Sanat 6%

Somaj 1.75%

Concedii+indemniz.medic. 0.85%

Accidente munca %

Fd.garantare salarii 0,25%

A

a

Ceva

B

b

Ceva

I

I

Ceva

S

s

Shefuletz

T

t

Shefuletz

U

u

Shefutz

Y

y

Shef

Z

z

Mare Sef

TOTAL

pers.

Departamentul Marketing


In marketing se folosesc o serie de activitati practice. Totalitatea acestor actiuni practice formeaza un ansamblu de metode si tehnici de cercetare si actiune conform schemei de mai sus.

Obiectivele activitatii de marketing sunt:

Cresterea cifrei de afaceri, a vanzarilor;

Cresterea sau mentinerea cifrei de afaceri;

Cresterea profitului si a ratei profitului ;

Cresterea nevelului investitiilor ;

Reducerea riscului

Principiile marketingului se materializeaza in :

Maximizarea consumului ;

Maximizarea satisfactiei consumatorului ;

Maximizarea posibilitatilor de alegere a consumatorului ;

Maximizarea calitatii

SELECTIA FURNIZORILOR
Un rol esential in lupta concurentiala il joaca modalitatea de selectie a furnizorilor.

SHAPE * MERGEFORMAT

Ofertele primite de la furnizori trebuie si ele selectate in functie de:

Nivelul preturilor

Caracteristicile produsului

Materialele folosite

Ambalajul

Performanta produsului

Echipamentul auxiliar

Promovarea ofertei proprii

o      PUBLICITATEA – detine o pondere mare in ansamblu actiunilor de politica  promotionala pentru ca necesita mijloace minime si ofera multiple posibilitati.

o      PROMOVAREA VANZARILOR Tehnicile utilizate sunt:

o      reducerile de pret

o      demonstaratiile si degustarile

o      premiile

o      publicitatea la locul vanzarii

o      cadouri promotionale

o      mostrele

o      RELATIILE PUBLICE Se utilizeaza o mare varietate de cai si mijloace de actiune:

o      editarea de pliante si tiparituri;

o      acordarea de interviuri;

o      organizarea de conferinte de presa;

o      utilizarea de purtatori de cuvant al managerului si consiliului de administratie.

o      FORTA DE VANZARE Vanzatorul este necesar sa detina abilitati de comunicare si sa cunoasca in detaliu produsul si modul lui de utilizare.

o      PARTICIPAREA LA TARGURI SI EXPOZITII

Succesul participarii la targuri si expozitii depinde atat de organizarea acestora cat si de o serie de factori care tin de fiecare participant in parte.

Departamentul aprovizionare

Procesul complex al aprovizionarii se realizeaza in cadrul a trei categorii de activitati (subsisteme):

1. Planificarea si contractarea aprovizionarii;

2. Urmarirea derularii procesului de aprovizionare;

3. Stocarea si gestionarea stocurilor de materii prime si materiale.

Deoarece aprovizionarea este un proces neintrerupt, cele trei subsisteme se succed, dar se si conditioneaza reciproc, iar activitatile anterior descrise se desfasoara de cele mai multe ori simultan. Practic, prin actiunile intreprinse pe parcursul unui an se vizeaza atat perfectionarea continua a procesului de aprovizionare pentru perioada curenta, dar si pentru ce viitoare (pentru anul urmator).

In continuare, se vor descrie principalele activitati care se desfasoara in domeniul aprovizionarii. Avand in vedere complexitatea procesului de aprovizionare, aceasta prezentare este facuta pe subsisteme de activitati ca in « Grila activitati-elemente organizatorice in procesul de aprovizionare» din “Descrierea proceselor”.

A. Subsistemul activitatilor de planificare si contractare a aprovizionarii Reprezinta prima faza a unui nou ciclu al procesului de aprovizionare. Aceasta faza cuprinde urmatoarele activitati:

1. Fundamentarea necesarului de aprovizionat ia in considerare toate elementele care il influenteaza, si anume:

- volumul fizic al productiei aferente anului viitor, pentru fiecare produs;

- normele de consum (consumurile specifice) pentru fiecare material incorporat in fiecare produs;

- stocul normat si stocul preliminat a exista in gestiune la inceputul anului pentru care se elaboreaza planul de aprovizionare.

Necesarul de aprovizionat, astfel determinat, se defalca trimestrial, lunar si uneori, pentru anumite materiale (de o importanta mai mare in procesul de productie), pe perioade mai scurte.

2. Dupa stabilirea necesarului de aprovizionat, se trece la emiterea comenzilor catre furnizorii de materiale.

3. La receptia comenzilor, furnizorii trec la emiterea contractelor care sunt trasmise firmei

4. In cazul existentei unor diferente intre clauzele contractuale si conditiile mentionate in comenzi, se incearca rezolvarea acestora. Odata ce se convine asupra conditiilor de contractare, iar contractele de aprovizionare sunt semnate de conducerile celor doua parti, se incheie practic activitatile din cadrul primului subsistem.

Sc 

Cui

J

Adresa

Scadentar contracte aferente anului …

Nr.Contract

Data

Parti contractante

Obiect contract

Valoare

Durata

Scadenta

B. Subsistemul activitatilor de urmarire operativa a derularii aprovizionarii. Pe masura finalizarii contractarii, serviciul de aprovizionare planifica derularea acestui proces.

1. Elaborarea graficelor de aprovizionare, a unor registre si a unor fise de evidenta operativa, care vor servi drept baza a urmaririi derularii aprovizionarii.

2. Derularea propriu-zisa a procesului de aprovizionare incepe, de regula, la beneficiar cu receptia materialelor livrate. Cu ocazia receptiei, se intocmeste o nota de de intrare receptie si constatare diferente (NIR).

Daca receptia se efectueaza la beneficiar si apar diferente cantitative sau valorice, acestea se rezolva astfel:

a) in cazul in care cantitatile receptionate efectiv sunt mai mici decat cele inscrise in documentele de livrare, unitatea comunica acest fapt furnizorului care trebuie sa livreze cantitatile ce au fost constatate ca diferenta;

b) in conditiile in care cantitatile livrate sunt mai mari decat cele stabilite in comenzi sau contracte, firma introduce in gestiune (consemnezza in NIR) numai cantitatile ce trebuiau livrate, iar diferentele le preia in custodie, pe baza unui proces verbal, comunicand furnizorului aceasta situatie.

3. Introducerea in gestiune a materialelor presupune mentionarea cantitatlor receptionate in documentele de evidenta a realizarii necesarului de aprovizionat si in fisa de magazie, precum si depozitarea materialelor in magazii.

4. Darea in consum a materialelor se efectueaza pe baza bonurilor de consum sau a fiselor limita de consum.

C. Subsistemul de stocare si gestiune a stocurilor. Periodic (decadal, lunar sau trimestrial), are loc operatia de comparare, pentru fiecare material, a nivelului stocului efectiv cu cel normat.

Cazul ideal este acela cand intre aceste niveluri exista o concordanta deplina. Daca nivelul stocului efectiv este mai mic decat cel normat se intreprind urgent actiuni de reantregire a stocului efectiv.

In cazul in care stocul efectiv depaseste nivelul stocului normat, unitatea inregistreaza o imobilizare in active circulante materiale, prin crearea de stocuri supranormative, ceea ce conduce la efecte economice negative. Deciziile luate in aceasta varianta vizeaza lichidarea acestor stocuri supranormative fie prin utilizarea materiilor prime si materialelor in alte procese de productie ale unitatii, fie prin vanzarea lor catre terti, sarcina ce revine compartimentului de desfacere.

Pentru realizarea acestor sarcini, in cadrul procesului de aprovizionare, se desfasoara un ansamblu numeros si variat de actiuni corelate intre ele. Cea mai mare parte a acestora sunt efectuate in cadrul serviciului aprovizionare, element organizatoric al functiei comerciale a agentului economic, dar in acelasi timp, o serie de compartimente functionale (cu profil tehnic sau economic) desfasoara actiuni implicate in procesul aprovizionarii.

Este prezentata in continuare lista documentelor departamentului aprovizionare de la o societate comerciala.

A. Documente emise de serviciul de aprovizionare: fisa de evidenta a necesarului; evidenta realizarii necesarului; registrul stocurilor; comanda (specificatia) de materiale; graficul de aprovizionare; nota de receptie si constatare diferente; situatia indeplinirii planului de aprovizionare; situatia materialelor neacoperite cu contacte la nivelul necesarului; situatia stocurilor de materiale la sfarsitul perioadei; calculul normelor de stoc si a normativelor pentru activele circulante materiale; fisa de magazie; centralizatorul necesarului de materii prime in perioada

B. Documente emise in afara serviciului de aprovizionare.

B1. Documente emise de catre organisme externe sistemului economic analizat:

Furnizori: contract; aviz de insotire a marfii; factura fiscala.

B2. Documente emise de catre servicii functionale din cadrul sistemului economic analizat

Serviciul plan: planul de productie pe anul (cu defalcarea pe trimestre si luni); situatia realizarii productiei in anul precedent; situatia productiei preliminate pentru anul in curs.

Serviciul tehnic: fisa tehnologica; centralizatorul realizarii normelor de consum pentru anul precedent; propuneri de norme de consum pentru perioada de plan.

Serviciul financiar-contabilitate: catalog de preturi de inregistrare; fisa limita de consum; situatia stocurilor la inceputul perioadei; lista de inventariere; bonul de consum.

Serviciul desfacere: planul de desfacere.

Sectiile de productie: bonul de consum; bon de predare, transfer, restituire.

Factorii favorizanti ai relatiilor contractuale :

cand intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale ca urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie

cand obiectul relatiilor contractuale il constituie aprovizionarea cu materii prime si materiale de baza

in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor al altor produse complexe destinate obiectivelor de investitii

in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de firme producatoare si sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.

Departamentul Desfacere

Pentru orice organizatie, formularea unei strategii de desfacere necesita luarea in considerare a urmatoarelor intrebari:

1. Cine sunt clientii nostrii? De ce cumpara de la noi?

2. Cine sunt concurentii nostrii? Cum raspund ei nevoilor pietei? Care sunt avantajele competitive de care se bucura? Care sunt acele segmente de piata pe care le-au ignorat pana acum?

3. Care sunt punctele tari ale companiei? Care sunt punctele slabe ale companiei?

Scopul formularii unei strategii de vanzari este acela de a raspunde la doua intrebari relativ simple, dar foarte importante:

(1) Cum este organizatia in prezent?

(2) Cum ar trebui sa fie organizatia in viitor?

Strategia activitatii de desfacere se afla in stransa dependenta cu :

informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se pot oferi pentru comercializare,

studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional – structurale ale viitorilor cumparatori,

evaluarea previziunilor in vanzari,

intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte,

organizarea activitatii de servire – vanzare,

organizarea si modernizarea retelelor de distributie,

oferirea si asigurarea serviciilor,

urmarirea comportamentului produselor la utilizatori,

Activitati vizate de planul strategic si programele de desfacere :

elaborarea de programe de desfacere pe produse

organizarea livrarilor de produse

formarea stocurilor pe criterii economice

expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite,

organizarea sistemului informational pe intregul process de desfacere, vezi Diagrama de context Sistemul serviciu clienti si Fluxul informational al vanzarilor de la „Circuitul documentelor”.

urmarirea si controlul acestui proces.

Indicatori specifici ce definesc continutul planului si programului de desfacere :

volumul desfacerilor

stocul preliminat de marfuri/produse finite la inceputul perioadei de gestiune

stocul de marfuri/produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune

Descrierea procesului de desfacere

Initierea contractelor de vanzare:

·    La primirea unei cereri de oferta generale – expedierea catalogului si a unei scrisori de raspuns (departamentul de marketing)

·    La primirea unei cereri de oferta specifice – elaborarea unei oferte ferme (cu specificarea termenului pana la care este valabila oferta) (departamentul de vanzari)

Derularea contractului de vanzare (comanda primita):

Verificarea bonitatii clientului (clienti persoane juridice: consultarea registrului comercial, clienti persoane fizice: eventual solicitarea efectuarii platii prin card de credit) (departamentul de vanzari)

Inregistrarea comenzii in lista de comenzi (departamentul de vanzari)

Verificarea in baza listei de inventar a stocurilor daca marfa este disponibila in depozit / stoc (departamentul de vanzari)

a.      Daca marfa este disponibila in stoc:

i.Intocmirea avizelor de expeditie (departamentul de vanzari)

ii.Inregistrarea automata sau manuala a iesirilor din depozit (departamentul de vanzari)

iii.Intocmirea facturii (departamentul de vanzari)

iv.Inregistrarea facturii in procesul verbal al facturilor emise (departamentul de vanzari)

v.Ambalarea marfurilor (inscriere pe avizul de expeditie, inregistrarea materialului de ambalare utilizat) (departamentul de vanzari)

vi.Dispunerea efectuarii transportului (prin posta sau transportator) (departamentul de vanzari)

vii.Expedierea facturii (departamentul de vanzari)

viii.Transmiterea facturii catre departamentul de contabilitate (departamentul de vanzari)

ix.Inscrierea facturii in procesul verbal al facturilor emise in cadrul departamentului de contabilitate (departamentul de contabilitate)

x.Incadrarea facturii, contare, inregistrare pe contul corespunzator si inscrierea de „contat” pe factura (departamentul de contabilitate)

b.     Daca marfa nu este disponibila in stoc:

i.Comandarea marfii (departamentul de vanzari) sau lansarea in fabricatie

ii.Pastrarea in evidenta a comenzii si verificarea stadiului livrarii dupa o saptamana

iii.Expedierea unei confirmari de comanda catre client (departamentul de vanzari)

c.      Daca marfa este partial disponibila in stoc:

i.Comandarea marfurilor neexistente in stoc la  (departamentul de vanzari)

ii.Pastrarea in evidenta a comenzii si verificarea stadiului livrarii dupa o saptamana

iii.Expedierea unei confirmari de comanda catre client (departamentul de vanzari)

iv.Si efectuarea livrarii partiale (departamentul de vanzari) – vezi  „Marfa este disponibila in stoc“

Evidenta platilor

·  Verificarea periodica a extraselor de cont si inscrierea incasarilor in procesul verbal de facturi emise in cadrul departamentului de contabilitate (departamentul de contabilitate)

·  Verificarea justificarii unei plati cu discount iar in cazul in care clientul nu este indreptatit sa efectueze plata cu discount i se va atrage politicos atentia asupra acestui aspect (departamentul de vanzari)

·  Notificarea incasarilor catre departamentul de vanzari (departamentul de contabilitate)

·  In caz de neplata expedierea de somatii conform planului de somatii si eventual intentarea de actiune in justitie (departamentul de vanzari)

Intarziere de plata

·   Verificarea somatiei iar in cazul in care plata a fost deja efectuata trimiterea unei copii dupa extrasul de cont

·    In cazul in care somatia este justificata, efectuarea platii

Reclamatii ale clientilor

·   In cazul primirii unor notificari de neconformitate / defecte – verificarea respectivelor defecte si intocmirea unui raspuns pentru client (recunoasterea sau respingerea pretentiilor) (departamentul de vanzari)

·   In caz de reclamatii referitoare la nerespectarea termenului de livrare se va verifica daca reclamatia este justificata si, dupa caz, se va trimite clientului o copie a facturii emise si a avizului de expeditie sau se va dispune efectuarea livrarii insotita de o scrisoare prin care se prezinta scuze pentru neefectuarea la timp a livrarii (departamentul de vanzari)La intrebarea „Ce poate un angajat sa intreprinda pentru satisfacerea clientilor?” am putea raspunde: ”Personificarea serviciului/produsului pentru cumparatorii afacerii tale” sau „Investirea de timp in gusturile si preferintele clientilor”.

Performanta angajatilor in relatie cu gradul de satisfacere a clientelei presupune respectarea unor reguli de baza precum:

SHAPE * MERGEFORMAT chiar daca clientii nu se mai intorc sau nu mai cumpara altceva, ei isi vor aminti de atitudinea organizatiei si vor vorbi si altora despre aceasta

Compartimentul de desfacere se poate organiza pe grupe de desfacere care sa asigure:

omogenitatea si operativitatea desfasurarii diferitelor activitati specifice,

conducerea si coordonarea unitara a intregului process de livrare – vanzare,

sporirea responsabilitatii lucratorilor din compartiment,

creerea de conditii pentru aplicarea unui control permanent si riguros.

Organizarea conducerii de produse din nomenclator are in atentie urmatoarele :

activitatea trebuie sa permita o actiune eficienta in sistemul concurential,

directorii de produs raspund de prospectarea pietei, oferte, negocieri, analize, publicitate si reclama, marca, contractare, vanzare

Caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de desfacere :

scurtarea timpului necesar pentru fiecare operatiune

imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor in interiorul firmei

imbunatatirea organizarii muncii

Grila activitati-elemente organizatorice in procesul de desfacere

Subsisteme

Activitati

Elemente organizatorice

Desfacere

Plan

Tehnic

Financ.

contab.

Aproviz.

Juridic

Sectii

de prod.

Alte sist.

(client)

Planificare si

contractare

Fundamentarea si trasmiterea capacitatii de livrare

Emiterea de oferte de livrare

Finalizarea contractelor de defacere

Urmarirea derularii procesului de defsacere

Receptia produselor pentru livrare

Intrarea in gestiunea intreprinderii

Urmarirea operativa a desfasurarii

livrarii

Eliberarea produselor spre clienti

Actualizarea planului de desfacere

Analiza indeplinirii planului de vanzari

Stocarea si gestiunea

stocurilor de produse

Analiza activitatii de stocare a produselorr

Controlul periodic al nivelului stocurilor

Lichidarea stocurilor supranormative normative si a celor cu miscare lenta

Departamentul Financiar Contabilitate

Documente si registre contabile

Pentru inregistrarea informatiilor contabilitatea utilizeaza: documente primare,registre contabile si situatii financiare;

● documente primare(justificative) intocmite la locul si momentul producerii operatiilor economico-financiare

● registre contabile care se prezinta sub forma de caiete sau fise tipizate si inregistreaza in mod cronologic si sistematic operatiile economico-financiare inregistrate in documentele primare

Societatile comerciale au obligatia de a intocmi trei tipuri de registre contabile:

* registrul jurnal

* registrul cartea mare

* registrul inventar

Registrul jurnal asigura inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare, se intocmeste intru-un singur exemplar si are rolul de document justificativ.

Registrul cartea mare se intocmeste lunar intr-un singur exemplar si se regaseste in urmatoarele forme:

○ fisa de cont pentru operatii diverse pentru evidenta analitica a elementelor care se detaliaza doar valoric(exemplu: furnizorii, clienti, debitori diversi etc)

○ fisa de cont analitica pentru valori materiale pentru evidenta analitica a elementelor patrimonialecare se detaliaza cantitativ-valoric(stocuri: materii prime, marfuri, produse finite etc.)

○ fise sintetice sah pentru evidenta sintetica in cazul formei de inregistrare maestro-sah. Pentru fiecare cont se deschid doua fise:

- fisa pentru debit detaliata pe conturi corespondente creditoare

- fisa pentru credit detaliata pe conturi corespondente debitoare

○ cartea mare centralizatoare care se foloseste in cazul formei de inregistrare pe jurnale. Se intocmeste pentru fiecare cont, are randuri pentru fiecare luna si total trimestrial, coloane pentru reconstituirea rulajului debitor, pentru total rulaj debitor, total rulaj creditor si sold debitor sau creditor. Registrul inventar care este o recapitulatie a listelor de inventariere si inregistreaza diferentele dintre valoarea contabila si valoarea de inventar.

MODELE DE REGISTRE CONTABILE

Firma de exercitiu

F.E. PIZZERIA START S.A REGISTRUL-JURNAL

Nr.pagina 1

Nr crt

Data inregistrarii

Documentul

Explicatii

Simboluri conturi

Sume

Debitoare

Creditoare

Debitoare

Creditoare

Factura 245

Achizitie marfuri


195

37

232

Nota de receptie 201

Inregistrarea adaosului comercial

59

59 

Factura fiscala 591

Vanzare marfuri

707

4427

302

254

48

Ordin de plata 91

Achitare furnizori

232

232

De reportat 

827

827

Intocmit, Verificat,

Lungu Laurentiu Urucu Dana

FISA DE CONT PENTRU OPERATII DIVERSE

Unitatea  FURNIZORI- F.E. AZUR S.A.

F.E. PIZZERIA START S.A. DR. TR. SEVERIN

Simbol cont

Pagina

Data

Document

EXPLICATII

Simbol

cont

coresp.

DEBIT

CREDIT

DEBIT/CREDIT

SOLD

Felul

Nr.

Fact.

Achizitii marfuri

C

O.P

Achitarea furnizorilor

DE REPORTAT

Intocmit,

Bancau Denisa

FISA DE CONT PENTRU VALORI MATERIALE

Fisa de cont analitic pentru valori materiale

u/m

Pret unitar

Cod

Gestiune

Pag

MARFURI

buc

Lei

B

SPATIFILUM

Simbol cont

Data

Documentul

Cantitatea

Valoarea

Simbol cont coresp.

Felul

Nr.

Intrata

Iesita

Stoc

Debit

Credit

Sold

Fact.

FISE SINTETICE SAH

FISA SINTETICA SAH

 

Denumirea contului MARFURI

Simbol cont 371

Debit Nr. Pagina 1

Nr pagina

Nr din registrul jurnal

Data inregistrarii

Suma

Simboluri conturi corespondente

 

 

 

 

 

 

 

Contul……401…

Lunile

Conturi corespondente creditoare

Total

rulaj debitor

Total

rulaj creditor

Sold

Cont

Jurnal

Cont

Jurnal

Cont

Jurnal

Cont

Jurnal

Cont

Jurnal

Cont

Jurnal

La 1 Ianuarie (anul)……200

Debitor

Creditor

Inauarie

Februarie

Martie

Total tr. I

Aprilie

Mai

Iunie

Total tr. II

Iulie

August

Septembrie

Total tr. III

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Total tr. IV

FISA SINTETICA SAH

 

Denumirea contului FURNIZORI

Simbol cont 401

Credit Nr pagina 1

Nr pagina

Nr din registrul jurnal

Data inregistrarii

Suma

Simboluri conturi corespondente

 

 

 



 

 

 

 

Unitatea……….. CARTEA MARE (CENTRALIZATOARE)

F.E. PIZZERIA START S.A.

REGISTRUL INVENTAR

Nr pagina…………1…

Unitatea FE PIZZERIA START S.A.

Registrul – inventar

la data de…31.12.2007

Nr. crt.

Recapitulatia elementelor inventariate

Valoarea contabila

Valoarea de inventar

Diferente din evaluare

( de inregistrat )

Valoarea

Cauze

Diferente

Stocuri

59128,o8

59128,08

Creante

5000

5000

Disponibilitati banesti

NOTA DE CONTABILITATE

NOTA DE CONTABILITATE

NUMAR

DATA

ZI

LUNA

AN

NR. CRT

EXPLICATIE

CONTURI

SUME

DEBITOARE

CREDITOARE

Inregistrarea impozitului pe profit

=

Inchidera contului 691

=

INTOCMIT, Florescu Iulia

VERIFICAT, Urucu Marinela

TOTAL

Operatiile de incasari si plati pot fi :

• in numerar care se efectueaza prin casierie

• fara numerar (prin virament) care se efectueaza prin contul bancar

Operatiile in numerar

In firma de exercitiu operatiile in numerar se efectueaza:

in momentul infiintarii firmei de exercitiu cand actionarii/asociatii depun in casierie aportul banesc cu chitanta;

la targuri, competitii in cazul tranzactiilor cu persoane fizice

Documente specifice operatiilor in numerar

Document

Caracteristici:

Registrul de casa

Serveste ca :

• document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar pe baza actelor justificative

• document de stabilire la sfarsitul fiecarei zile a soldului de casa

• document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa (prin casierie)

Se intocmeste :

• in 2 exemplare, zilnic de casierul unitatii pe baza actelor justificative de incasari si plati

Se completeaza zilnic, in ordinea efectuarii operatiilor, la sfarsitul zilei randurile neutilizate din formular se bareaza

Soldul case al zilei precedente se reporteaza pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs;

Soldul casei la finele zilei =soldul zilei precedente

+incasari –plati

Se semneaza:

de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiilor efectuate

de catre persoana din compartimentul financiar contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si actelor justificative anexate.

Cirula la compartimentul financiar contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale priviztoare la efectuarea operatiilor de casa(exemplarul 2).Exemplarul 1 ramane la casier.

Se arhiveaza

la casierie exemplarul 1

la compartimentul financiar contabil

Unitatea F.E. VIOLETA S.A.

Data

Contul casa

REGISTRU DE CASA

Ziua

Luna

Nr crt

Nr act de casa

Nr anexa

Explicatii

Incasari

Plati

Simbol cont corespondent

Report / Sold ziua precedenta 

1000

 Chit 245

Incasare cv marfurilor

5470

Fv 295

Depunere numerar

De reportat pagina / TOTAL  5470 5000

X

CASIER,Baicusi Petrini

COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL

Verbuncu Alexandru

Chitanta

Serveste ca document justificativ al operatiilor de incasare de numerar/depunere numerar pentru emitent si document de plata daca emitentul este o alta firma (unitate)

este document care sta la baza intocmirii registrului de casa

este formular tipizat, cu regim special, completat folosit si pastrat conform dispozitiilor legale in vigoare , se justifica fila cu fila

Se intocmeste de catre casier in doua exemplare

Se completeaza in momentul incasarii prin casa a unei sume de bani(creante).

Se semneaza la primirea unei sume de bani

Circula

la depunatori exemplarul 1

exemplarul 2 ramane la cotor pentru justificarea operatiilor in numerar inregistrate in registrul de casa .

Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil numai dupa ce s-a completat in intregime carnetul

Unitatea…F.E. PIZZERIA START S.A.




CHITANTA nr 245


Data 12.04.2008







 

Foaie de varsamant cu

chitanta

Serveste ca document justificativ a operatiilor de depunere a numerarului de catre agentul economic la banca

este document care sta la baza intocmirii regustrului de casa

este formular tipizat

Se intocmeste in doua exemplare, manual de casier sau in sistem informatic de catre banca

Se completeaza in momentul depunerii numerarului in banca

Se semneaza de catre casier la depunerea numerarului si de persoana care efectueaza verificarea

Circula la casierie, banca, compartimentul financiar – contabil

Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil

Seria T.S.

Regim special

BANCA VIRTUALA ROCT

Data

FOAIE DE VARSAMANT NR. ………295……….

S-a primit de la …Lungu Laurentiu………………………….

pentru …………F.E. VIOLETA S.A.……cod fiscal/CNP

R 1012

suma de lei (in cifre )… 5000………………..(in litere)………cincimii lei

reprezentand : cv val

COD CONT

SUMA LEI

MONETAR

BUCATI BILETE BANCA

LEI

10x500

x200

x100

x50

x10

x5

x1

TOTAL

VERIFICAT, Verbuncu Alexandru

CASIER , Lungu Laurentiu

 

 

 

 

Extrasul de cont

Serveste ca document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor prin cont ( virament ) pe baza actelor justificative.

Document de stabilire a soldului contului bancar

Se intocmeste de banca in doua exemplare cu ajutorul tehnicii de calcul, pe baza documentelor justificative de incasari si plati prin cont.

Se completeaza pornind de la soldul precedent inregistrand documentele de incasari cu sumele in credit si documentele de plati cu sumele in debit. Dupa fiecare operatie ( document de plati/incasari ) se calculeaza soldul contului bancar.

Se semneaza de operatorul de ghiseu

Circula exemplarul unu la compartimentul financiar-contabil si exemplarul doi la banca.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil

ROCT- Departamentul de coordonare  Ordin MEC nr. 3019 / 09 ianuarie2004

al firmelor de exercitiu  Timisoara, Str. Corbului nr. 7C

din invatamantul preuniversitar

ROCT- BANCA VIRTUALA

EXTRAS DE CONT Numar 630 Emis la data de 31.03.2008

Firma de exercitiu VIOLETA Cod IBAN RO 25 ROCT 001111

Scoala COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC “TH COSTESCU” Valuta : RON

Oras  DROBETA TURNU-SEVERIN

Judet  MEHEDINTI

Sold precedent 346.124,14 C

Data

Operatie

Ref. client

Nr. doc.

Rulaj

Sold

Plata factura nr.6 / ROCT FURNIZOR EXTERN

OP 33

503,71 D

Plata factura nr.7 / ROCT FURNIZOR EXTERN

OP 34

119,00 D

Plata factura nr.8 / ROCT FURNIZOR EXTERN

OP 35

247,40 D

Plata factura nr.9 / ROCT FURNIZOR EXTERN

OP 36

274,63 D

Incasare factura nr.22 / F.E. X’TREME STYLE

OP 29

357,00 C

Incasare factura nr.21 / F.E. X’TREME STYLE

OP 30

353,43 C

Incasare factura nr.20 / F.E. WORLD WIDE PUBLICITY

OP 1

154,70 C

Comision Banca Virtuala

1,14 D

345.843,39 C

Sold final la data: 31.03.2008 345.843,39 C

Sumar operatii:

Data Data

initiala finala Rulaj debitor Rulaj creditor Rulaj net

280,75 D

*- codificare interna ROCT- BANCA VIRTUALA

Referent economic

Ordinul de plata

Este un document de dispozitie prin care agentul economic da ordin bancii unde are deschis contul sa plateasca din contul sau o suma de bani pentru beneficiar.

Operatia de plata este initiata de platitor

Serveste ca document de incasare /plata prin contul bancar

Este document care serveste la intocmirea extrasului de cont

Completarea ordinului de plata este diferita in functie de obiectul platii (plata unei facturi primita de la o firma,plata chiriei,plata obligatiilor sociale,fiscale,plata salariilor in contul bancar)

Se intocmeste de compartimentul financiar contabil

Circula la banca,la beneficiarul de suma prin intermediul bancii sale si la platitor.

Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil

ORDIN DE

     PLATA

Numarul

data

06.03.2008

suma (cifre):357 Lei

Adica (litere)=treisutecinzecisisaptelei

F.E. Platitoare

X’treme Style SRL

Localitatea Buzau

C.U.I :

inregistrat la ROCT J10/07/23.10.2007

Cont IBAN RO10ROCT001123RON

Deschis la Banca virtuala ROCT

Aviz ROCT

Semnatura operator ROCT

F.E. BENEFICIARA

Violeta S.A.

CUI:

Str. Orly, Nr. 37, Dr.Tr. Severin

Colegiul National Economic ,,Th. Costescu”

Judetul:Mehedinti

Cont IBAN: RO25ROCT001111ROL

Deschis la : Banca Virtuala ROCT

Reprezentand: cv. facturii fiscale

Nr 22 emis la data de: 04.03.2008 catre F.E. Unilux S.A.

Data inregistrarii ordinului

Mentiuni speciale:

CNP Administrator 2900817100145

Platitor Marin ALina

Data emiterii extrasului de cont

Aplicatie

FE.PIZZERIA START.SA depune in banca, cu foaia de varsamant si chitanta nr. 25 din 20.05.2008, suma de 3500 lei reprezentand numerar din vanzarile efectuate cu persoanele fizice la ROTIFE editia IV. Contul bancar RO25ROCT001111ROL.

Cerinta: intocmiti foaia de varsamant.

Inregistrarea operatiilor specifice firmei de exercitiu

Enuntul operatiei

Formule contabile

La infiintare:

Operatii de constituire (subscrierea capitalului social)

Aportul banesc al actionarilor/asociatilor

Trecerea capitalului nevarsat la capitalul varsat

Depunerea banilor in banca

Taxe de inregistrare achitate in numerar

400000

400000

400000

400000

400000

300

Operatii de intrari :

Achizitii materiale consumabile

Rechizite

Achizitii materiale de natura obiectelor de inventar

Achizitie marfuri

Inregistrare adaos comercial 30%

Achizitie aparatura birotica (calculatoare)

1190

302 1000

4426 190

1190

604 1000

4426 190

595

303 500

4426 95

11900

371 10000

4426 1900

3000

714

214 600

4426 114

Operatii de iesiri :

Consum materiale consumabile

Consum de obiecte de inventar

Vanzare marfuri

Scoaterea din gestiune a marfurilor vandute

1000

500

15470

707 13000


13000

607 10000

378 3000

Inregistrarea amortizarii

A unui calculator in suma de 50 RON

Enuntul operatiei

50

Formule contabile

Servicii

Chirie

Servicii oferite de terti(dezinsectie)

Comision platit bancii

50

% =401 119

628 100

4426 19

15

Salarii (conform statului de salarii )

Salarii datorate

Contrbutia l unitatii a asigurari sociale a unitatii

Contrbutia unitatii la fonul de somaj

Contibutia unitatii la asigurarile sociale de sanatate

Comisionul datorat la inspectoratul teritorial de munca(pentru verificarea si complatarea cartii de munca)

Contributia pentru fondul de risc si accidente

Retineri din salarii

Plata salariilor

In cazul firmelor de exercitiu salariile se depun in contul de salarii

Plata datoriilor in legatura cu salariile(CAS,CASS,CFS,Impozit/salarii,comision la ITM,contributia la fondul de risc si accidente)

10600

2173

265

742

80

Sau

53

2605

4312 1007

4372 106

4314 689

444 803

7995

581=5121/cont banca in RON

5121/cont bancar salarii=581

=5121 5918

2173

1007

742

689

265

106

803

80

53

Incasari de la clienti

5121=4111 15470

Plata furnizorilor

Furnizor de stocuri si servicii

Furnizori de imobilizari

1190


Regularizarea TVA –ului

TVA colectata>TVA deductibila =>

=>TVA de plata

Enuntul operatiei

% 19000

4426 15000

4423 4000

Formule contabile

TVA colectata<TVA deductibila =>

=>TVA de recuperat

Plata TVA-ului

Recuperarea TVA-ului de la buget

% =4426 21000

4427 19000

4424 2000

=5121 4000

=4424 2000

Inchirerea conturilor de cheltuieli si venituri

Conturi de cheltuieli

Conturi de venituri

=conturi de cheltuieli din

Clasa a 6 a

conturi de venituri=121

din clasa a 7a

Inregistrarea contului de profit

Inchiderea contului 691

Plata impozitului pe profit

691 =4411 1600

=691 1600

=5121 1600

INTERPRETAREA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIAR E PE BAZA BALANTEI,BALANTULUI

Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare .Balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului pregateste datele necesare compararii soldurilor sciptice (din contabilitate)cu soldurile faptice(inventariate) .Pe baza balantei de verificare se intocmeste bilantul contabil(situatiile financiare).

Bilantul contabil sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat , iar contul d eprofit si pierdere reflecta rezultatul fluxurilor economice si financiare pe perioada exercitiului .

Analiza pe baza bilantului este activitatea de diagnosticare a starii de performanta a firmei (intreprinderii)la incheierea exercitiului .Ea isi propune sa stabileasca punctele tari sipunctele slabe ale gestiunii financiare invederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential .

Atat analiza pe plan intern (de pe pozitia firmei)cat si cea externa (de pe pozitia altor parteneri economic- financiari,bancari)au ca obiectiv determinarea rentabilitatii, a riscului si in final a valorii firmei(intreprinderii).

Analiza economico-financiara urmareste sa puna in evidenta modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lun si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza bilantului) cat si a treptelor de acumulare baneasca , de rentabilitate ale activitatii firmei (obiect al analizei pe baza contului de ‘Profit si pierdere”).

Pentru a degaja informatia de analiza a situatiei fiananciare si a rezultatului se procedeaza la retructurarea pozitiilor din bilant.

Right Arrow: Nevoi permanente (stabile)

Utilizari pe o perioada > 1 an

 

Resurse pe o perioada > 1 an din care datorii pe o perioada > 1 an

 

Utilizari pe o perioada < 1 an

 
Right Arrow: Nevoi ciclice (temporare)

Resurse pe o perioada < 1 an

 

ACTIV  PASIV

Utilizari  Resurse

 

Sus

 


Prin aceasta restructurare bilantul cuprinde 2 parti cu o stransa corespondenta elementelor de activ si pasiv.

Partea de sus reflecta echilibrul financiar pe termen lung cu imobilizari in activ(utilizari >1an)carora le corespund capitaluri permanente in pasiv (resurse pe o perioada>1an).

Partea de jos reflecta echilibrul financiar pe termen scurt cu active circulante in activ (utilizari pe o perioada <1an)carora le corespund datoriile pe termen scurt in pasiv (resurse pe o perioada <1an).

Aceasta grupare a posturilor pune in miscare doua reguli de functionare ale finantarii:

  • Nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperii din capitaluri (resurse permanente ,in special capitaluri proprii)
  • Nevoile temporare se vor acoperii din resurse temporare (pe o perioada <1an).

Aceste doua reguli evidentiaza structura echilibrului financiar pe cele doua cai de finantare respectiv echilibrul financiar pe termen lung si echilibru financiar pe termen lung.

Bilantul functional

Activ Pasiv

1. Utilizari stabile lavaloarea bruta

Resurse stabile

2. Utilizari de exploatare

Resurse de exploatare

3. Trezorerie Activa

Trezorerie Pasiva

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Model Contract

CONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE COMERCIALA

I. PARTILE CONTRACTANTE

Societatea comerciala_____ _______ ______ ______________ cu sediul in ______________, telefon ________________, fax ______________, e-mail _________________, inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti sub nr. J40//, CUI___________________, titulara a contului numarul _________________, deschis la Banca _____ _______ ______ ______________, reprezentata de domnul/doamna_____ _______ ______ ___________, care are functia de ________ __________________, in calitate de VANZATOR si

Societatea comerciala _____ _______ ______ ______________ cu sediul in _____________, telefon ________________, fax ______________, e-mail _________________, inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti sub nr. J40//, CUI________________, titulara a contului numarul _________________, deschis la Banca _____ _______ ______ _______________, reprezentata de domnul/doamna_____ _______ ______ ___________, care are functia de _________ __________________, in calitate de CUMPARATOR

au convenit incheierea prezentului contract de vanzare-cumparare comerciala cu respectarea urmatoarelor clauze :

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art.1. Vanzatorul se obliga sa vanda, iar cumparatorul se obliga sa cumpere

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ______. (marfurile prevazute in anexa numarul 1 care cuprinde descrierea si individualizarea acestora, cantitatile, calitatile, preturile, termenele de livrare si valorile asa cum au fost negociate si convenite de parti.)

Art.2. Operatiunea de comercializare a marfurilor ce face obiectul prezentului inscris se desfasoara cu respectarea cerintelor de autorizare prevazute in licenta numarul ________________ din data de _________________, eliberata de __________ ______ ____ _________.(brevetul numarul _______________, din data de _____ _______ ______ ______emis de __________ ______ ____ _____ _______ ______ ______., etc.)

Art.3. Vanzatorul si cumparatorul se obliga sa se instiinteze reciproc si sincer cu privire la destinatia marfurilor, la nevoile pe care acestea urmeaza sa le satisfaca, si precautiile pe care le impune utilizarea lor; cumparatorul se obliga sa respecte instructiunile de utilizare a marfurilor.

Vanzatorul precizeaza ca marfa satisface nevoia cumparatorului de __________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ ________ si pune in vedere cumparatorului necesitatea respectarii urmatoarelor restrictii de utilizare __________ ______ ____ __________ ______ ____ ____________________

III. AMBALAREA, MARCAREA, ETICHETAREA SI TIMBRAREA MARFURILOR

Art.4. Vanzatorul se obliga sa ambaleze marfurile in amabalaje adecvate care sa permita transportarea marfurilor de o asemenea maniera incat sa nu-l pagubeasca pe cumparator.

Marfurile se vand impreuna cu ambalajele care trec in proprietatea cumparatorului. In pretul marfurilor a fost inclusa si contravaloarea ambalajelor.

Art.5. Vanzatorul se obliga sa predea marfurile marcate, etichetate si timbrate potrivit cerintelor legale si precautiilor care se impun referitoare la securitatea marfurilor, etc.

IV. RECEPTIA, FACTURAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR

Art.6. Vanzatorul se obliga sa predea si cumparatorul se obliga sa preia marfurile la termenele de livrare prevazute in anexa numarul 1 la contract.

In cazul in care vanzatorul nu preda marfurile la termenele de livrare scadente, va suporta penalitati de intarziere sau de nelivrare de _________ % pe zi de intarziere, calculate la valoarea marfurilor nelivrate.

Daca cumparatorul nu preia marfurile la termenele de livrare scadente prevazute in anexa numarul 1 la contract, acesta va suporta penalitati de __________% pe zi de intarziere, calculate la valoarea marfurilor nepreluate.

Art.7. Marfurile vor fi preluate si transportate de la depozitul apartinand_____ _______ ______ ______________, situat la adresa __________ ______ ____ __________________._____ _______ ______ _______________.

Transportul marfurilor si cheltuielile de transport cad in sarcina _____________._________________.

Mijloacele de transport sunt : __________ ______ ____ ________________.

Cheltuielile de incarcare si descarcare vor fi suportate de _____ _______ ______ __________.

Art.8. Receptia cantitativa si calitativa a marfurilor se va face de delegatul ____________ ______________, la sediul __________________ din __________ ______ ____ ____ si va fi consemnata in procesul verbal de receptie cantitativa si calitativa, care va fi datat, semnat si stampilat de delegatii imputerniciti ai partilor.

In cazul marfurilor deteriorate, deficientelor cantitative si/sau calitative vanzatorul se obliga sa inlocuiasca marfurile necorespunzatoare si/sau sa completeze deficientele cantitative.

Art.9. Vanzatorul se obliga, odata cu predarea marfurilor, sa inmaneze urmatoarele documente: procesul verbal de receptie, facturile semnate, datate si stampilate de ambele parti, avizele de insotire, certificatele necesare (calitate, garantii, fito-sanitare, prescriptii tehnice, indicatii de utilizare, prospecte, buletine de analiza, etc.)

Art.10. La data preluarii marfurilor, proprietatea asupra marfurilor si riscurile se transmit de la vanzator la cumparator.

V. PRETUL, INSTRUMENTE DE PLATA, PENALITATI

Art.11 Cumparatorul se obliga sa plateasca preturile asa cum sunt negociate, convenite si prevazute in anexa numarul 1 la contract.

Art.12. Plata se va face pe baza facturilor emise de vanzator si semnate de cumparator. In pretul marfurilor au fost incluse si taxa pe valoarea adaugata aferenta.

Art.13. Cumparatorul se obliga sa deconteze fiecare factura in termen de ___________ zile de la data emiterii acesteia, aceasta constituind scadenta platii.

Daca cumparatorul nu plateste la scadenta, va suporta penalitati de intarziere in decontare de __________ % pe zi de intarziere, calculata la suma datorata.

Art.14. Instrumentul de plata agreat de vanzator este _____ _______ ______ ______________.

Art.15. Vanzatorul poate majora pretul marfurilor in raport de __________ ______ ____ __________ ______ ____ ___________________.

Vanzatorul se obliga sa-l instiinteze in scris pe cumparator cu privire la intentia de majorare a preturilor si sa-i aduca la cunostinta preturile majorate ale marfurilor.

Cumparatorul se obliga sa raspunda in scris daca accepta sau nu preturile astfel majorate.

VI. GARANTII

Art.16. Vanzatorul se obliga sa-l garanteze pe cumparator impotriva evictiunii totale sau partiale.

Daca va avea loc evictiunea totala, vanzatorul se obliga sa plateasca : pretul, fructele, cheltuielile de judecata si daunele interese.

Daca va avea loc evictiunea partiala, cumparatorul va avea dreptul sa ceara desfiiintarea vanzarii sau mentinerea acesteia cu plata de daune interese.

Art.17. Vanzatorul il garanteaza pe cumparator contra viciilor aparente si ascunse ale marfurilor vandute pe o perioada de _____ _______ ______ _______ zile/luni, calculata de la data preluarii marfurilor, el raspunzand in perioada de garantie acordata.

Art.18. Cumparatorul este dator sa denunte vanzatorului viciile aparente in termen de 2 zile de la preluarea marfurilor iar viciile ascunse in 2 zile de la descoperirea lor.

VII. RASPUNDEREA PARTILOR CONTRACTANTE

Art.19. Prezentul inscris serveste interesul comun al partilor care se obliga sa-l execute intocmai si intrutotul cu buna credinta, sinceritate si seriozitate.

Art. 20 Ambele parti se obliga sa urmareasca si sa se informeze reciproc asupra derularii contractului.

Art.21 Nici o parte nu poate modifica unilateral prezentul contract. Modificarea poate interveni numai prin acordul de vointa exprimat al partilor.

Art.22 Neexecutarea, executarea defectuoasa sau executarea cu intarziere a obligatiilor comerciale asumate in prezentul contract angajeaza pentru partea in culpa raspunderea in conditiile Codului Comercial completat cu Codul Civil

VIII. FORTA MAJORA SI CAZUL FORTUIT

Art.23. Forta majora exonereaza de raspundere partea care o invoca cu cerinta notificarii partenerului contractual in termen de ___________ zile de la aparitia cazului de forta majora.

Dovedirea cazului de forta majora se face prin certificarea acestuia de Camera de Comert si Industrie in termen de _________ zile de la aparitia cazului de forta majora.

In cazul in care situatia de forta majora depaseste o durata de _________________ opereaza in favoarea fiecareia din parti dreptul de rezolutiune a contractului.

IX. LITIGII

Art.24. Eventualele litigi care s-ar putea ivi in legatura cu acest contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar daca partile nu cad de acord, vor fi solutionate de instantele de judecata competente.

Prezentul contract de vanzare-cumparare comerciala cuprinde __________ file si anexa numarul 1 care face parte integranta din prezentul inscris si care se refera la denumirea si individualizarea marfurilor, cantitatii, calitatii, termenele de livrare si valori.

Anexa este semnata, datata si stampilata de parti si contine ___________ file.

Contractul si anexa au fost incheiate in _____________ exemplare originale, cate unul pentru fiecare parte contractanta.

Semnaturi furnizor Semnaturi cumparator

Anexa Modele de documente

 FE START SRL

Produs, lucrare (comanda)

BON DE CONSUM COLECTIV

( Unitatea )

Numar document

Data

Cod predator

Cod primitor

Cod produs

Nr. comanda

Ziua

Luna

Anul

Nr. crt.

Denumirea materialelor

(inclusiv sort, marca, profil, dimensiune)

Cont

Cantit. necesara

Cod

U/M

Cantitatea eliberata

 Pretul unitar

Valoarea

Debitor

Creditor

Data si semnatura

Sef compartiment

Gestionar

Primitor

14-3-4/aA  1/2 A4 t2

 FE START SRL

(Unitatea)

JURNAL PRIVIND CONSUMURILE SI ALTE IESIRI DE STOCURI

Luna .. Anul . Pag.

Nr. rand

Ziua inregistrarii

Documentul

(fel, nr.)

CONTURI DEBITOARE

Sintetice

Analitice

Sume

 FE START SRL

FISA DE MAGAZIE

( Unitatea )

Magazia

Materialul (produsul), sort., calitate, marca, profil, dimensiune

Cod

U/M

Pret unitar

tone 

 . lei

Document

Intrari

Iesiri

Stoc

Data si semnatura de control

Data

Numar

Fel

 Report

 FE START SRL

(Unitatea)

DOCUMENT CUMULATIV

Nr. rand

Model Contract de munca

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

Incheiat si inregistrat sub nr_____/_______in registrul general de evidenta a salariatilor)

A. Partile contractului Angajator – persoana juridical/fizica _____ _______ ______ ______________ cu sediul/domiciliul in __________ ______ ____ _______ inregistrata la registrul comertului/autoritatile administratiei publice din _______ sub nr. __________ cod fiscal ­­­­­­­_________ telefon ___________ reprezentata legal prin ____________________ in calitate de _______________.
si
Salariatul/salariata – domnul/doamna __________________domiciliat/domiciliata in localitatea ___________________, str __________________, nr ________, judetul ___________ posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria _____, nr ________ eliberat/eliberata de ____________, la data de ______________, CNP ___________________ permis de munca seria ________, nr _______ din data _____________, am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:

B. Obiectul contractului:__________ ______ ____ _____________

C. Durata contractului:

a). nedeterminata, salariatul/salariata _____ _______ ______ ___________ urmand sa inceapa activitatea la data de ____________________ ;

b). deteminata, de __________ luni, pe perioada cuprinsa intre data de ___________ si data de ___________ / pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post.
D. Locul de munca

1. Activitatea se desfasoara la__________ ______ ____ _____ _______ ______ ______

2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel ___________________

E. Felul muncii

Functia/meseria _____ _______ ______ ________ conform clasificarii ocupatiilor din Romania

F. Atributiile postului

Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca

G. Conditii de munca

Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.

2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu odificarile si completarile ulterioare.

H. Durata muncii

1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ______ ore/zi, _______ ore/saptamana.
a). Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza _______ (ore zi/ore noapte/inegal)
b). Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.

2. O fractiune de norma de _____ ore/zi (cel putin 2 ore/zi), ______ ore/saptamana.
a).
Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___________

b). Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.

c). Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevederii procedurii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.
I. Concediul

Durata concediului anual de odihna este de ______ zile lucratoare, in raport cu durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma). De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________ .

J. Salariul:

1. Salariul de baza lunar brut: __________ lei

2. Orele suplimentare prestate in afara programului de lucru sau in zile in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.
3.Data/datele la care se plateste salariul este/sunt __________ ______ ____ ____.
K. Drepturi si obligatii ale partiilor privind securitatea si sanatatea in munca:

a). echipament individual de protectie: _____ _______ ______ _______________

b). echipament individual de lucru: __________ ______ ____ ___

c). alte drepturi si obligatii privind sanatatea in munca: ____________________

L. Alte clauze:

a). perioada de proba este de: __________ ______ ____ ____________________

b). perioada de preaviz in cazul concedierii este de ____________ zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii sau contractului colectiv de munca.

c). perioada de preaviz in cazul demisiei este de ________ zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii sau contractului colectiv de munca.

d). in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate,informatiilor prevazute la art.18 alin.(1)din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca;

e). alte cauze.

M. Drepturi si obligatii generale ale partiilor

1. Salariatul are,in principal,urmatoarele drepturi:

a). dreptul la salarizare pentru munca depusa,

b). dreptul la repaus zilnic si saptamanal,

c). dreptul la concediu de odihna anual,

d). dreptul la egalitate de sanse si de tratament,

e). dreptul la securitate si sanatate in munca,

f). dreptul la formare profesionala in condiitile actelor aditionale.

2.Salariatului ii revin in principal urmatoarele obligatii:

a). obligatia de a realiza norma de munca sau,dupa caz,de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului;

b). obligatia de a respecta disciplina muncii;

c). obligatia de fidelitate fata de angajator in executare atributiilor de serviciu;

d). obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;

e). obligatia de arespecta secretul de serviciu.

3.Angajatorul are,in principal urmatoarele drepturi:

a). sa dea dispozitii cu character obligatoriu pentru salariat,sub rezerva legalitatii lor;

b). sa execute controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;

c). sa constate savarsirile abaterilor disciplinare sis a aplice sanctiunile corespunzatoare,potrivit legii,contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.

4.Angajatorului ii revin,in principal,urmatoarele obligatii:

a). sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractile individuale de munca,din colectiv de munca aplicabil si din lege;

b). sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;

c). sa informeze salariatul asupra condiitilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;

d).sa elibereze,la cerere,toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
e).sa asigure confidentialitate datelor cu character personal ale salariatului.

N. Dispozitii finale

Prevederile prezentului,contract individual de munca se completeaza cu dispoziitile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii si ale contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/national,inregistrat sub nr. _____ / ____________ la Directia generala de munca si solidaritate sociala, a judetului/municpiului ___________________ / Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

Orice modificare privin clauzele contractului in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act additional la contract,conform dispoziitilor legale.

Prezentul contract individual de munca s-a incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

O Contractele in legatura cu incheiere,executarea,modificarea,suspendarea sau incheierea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de instanta judecatoreasca competenta material si territorial,potrivit legii.

ANGAJATOR,

Comunicarea eficienta cu consumatorii pentru satisfacerea nevoilor acestora

Comunicarea este o caracteristica fundamentala a existentei. Toate functiile manageriale sunt realizate cu ajutorul comunicarii, ca un proces de intelegere intre oameni cu ajutorul transferului de informatie.

De aici rezulta cele trei aspecte semnificative ale comunicarii:

  • Idee: adica ideea care trebuie transmisa receptorului.
  • Emitator - receptor: comunicarea implica prezenta a cel putin doua persoane fara de care comunicarea nu are sens.
  • Cuvant - intelegere: utilizarea cuvintelor astfel incat sa fie intelese de catre participantii la procesul comunicarii.

Emitatorul

Mesajul

Mijlocul de comunicare

Limbajul comunicarii

Receptorul

Contextul

 


EMITATORUL este initiatorul comunicarii, cel care elaboreaza mesajul. El alege mijlocul de comunicare si limbajul astfel incat receptorul sa–i inteleaga mesajul formulat. Emitatorul are dreptul de a alege receptorul cu care doreste sa comunice.

MESAJUL este forma fizica in care emitatorul codifica informatia, poate fi un ordin, o idee, un gand. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unei actiuni.

MIJLOCUL DE COMUNICARE sau canalul de comunicare este drumul parcurs de mesaj dinspre emitator spre receptor. Poate fi formal – comunicare ce urmeaza structura ierarhica a organizatiei si informal – cand comunicarea provine din interactiunile sociale si legaturile informale din cadrul organizatiei. Aceasta din urma poate imbraca forme ca : idei, opinii, zvonuri.

Mijlocul de comunicare cuprinde discutia de la om la om, corespondenta oficiala, sedinta, telefon, fax, internet.

LIMBAJUL DE COMUNICARE poate fi:

RECEPTORUL este persoana care primeste mesajul, dar ascultarea mesajului este la fel de importanta ca si transmiterea lui.

CONTEXTUL este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr-un birou decat pe strada. Orice comunicare are contextul ei.


Fig. 3 Schema comunicarii

Comunicarea umana se poate desfasura pe mai multe niveluri distincte:

Comunicarea intrapersonala….este comunicarea individului cu sine insusi, atunci cand isi asculta vocea interioara. Astfel el se cunoaste si se judeca pe sine. Se intreaba si isi raspunde. Gandeste, analizeaza, reflecteaza. Evalueaza decizii. Repeta mesajele destinate altora.

Comunicarea interpersonala….permite dialogul cu celalalt. Ne ajuta sa-i cunoastem pe ceilalti. Ne cunoastem mai bine pe noi prin imaginea lor despre noi. Ne ajuta sa stabilim, intretinem, distrugem relatii umane( prieteni, colegi, familie, cunostinte noi).

Comunicarea in grup…asigura schimburile in interiorul micilor grupuri umane. In cadrul lor individul petrece o mare parte din viata sociala si profesionala. Se impartasesc cunostinte, experiente, se rezolva probleme, apar idei noi (colectivul clasei, cerc de prieteni)

Comunicarea publica….orice gen de cuvantare, expunere, prezentare sustinuta in fata unui auditoriu de mai mult de 3 persoane.

Comunicarea de masa….este cea prin care informam pe altii sau suntem informati, panicati, amuzati, stresati de altii prin intermediul comunicatiilor de masa (televiziune, radio, ziare, Internet) si in afara unei relatii interpersonale.

Obiectivele comunicarii sunt :

Functiile comunicarii

Indiferent de sistemul social, intr-o organizatie comunicarea indeplineste opt functii: informarea, socializarea, motivatia, dialogul, educatia, promovarea culturii, distractia, integrarea.

Comunicarea in cadrul organizatiilor se realizeaza prin:

Informare:

Transmiterea deciziilor:

Influentarea receptorului:

Instruirea angajatilor:

Motivarea angajatilor:

Promovarea culturii organizationale:

 


Comunicarea verbala se poate realiza sub mai multe forme:

Conferinta

Dezbaterea

Disertatia

Discursul

O comunicare verbala eficienta presupune nu numai sa stii sa vorbesti dar si sa stii sa asculti.

*     Comunicarea scrisa, alaturi de cea verbala, reprezinta o componenta a comunicarii umane.


O scrisoare de afacere trebuie:

sa castige ATENTIA cititorului;

sa-i trezeasca si sa-i capteze INTERESUL

sa-i aprinda DORINTA pentru ceea ce-i propune scrisoarea;

sa-l indemne la ACTIUNE in directia sugerata de scrisoare.

O scrisoare de afaceri trebuie intocmita cu multa grija, respectandu-se anumite reguli:

redactare ingrijita si estetica;

limbaj simplu, fara a exagera in acest sens;

stilul energic pentru a sugera siguranta si increderea in sine;

evitarea amanuntelor neimportante;

evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;

evitarea unor critici nefondate.

*     Comunicarea nonverbala

Oamenii folosesc nu numai cuvinte pentru a comunica, acestia comunica si nonverbal cu ajutorul gesturilor, expresiei fetei, modului cum se imbraca sau cum isi aranjeaza biroul.

Comunicarea nonverbala poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verbala avand si un rol regulator si de control al acesteia.

Elementele comunicarii nonverbale

Element

Concretizare

Limbajul corpului

Expresia fetei, gesturi, pozitia corpului.

Limbajul spatiului

Modul in care utilizam spatiul personal, social, intim, public.

Limbajul timpului

A veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa iti petreci timpul cu cineva.

Prezenta personala

Comunica prin vestimentatie, igiena personala, accesorii vestimentare.

Limbajul tacerii

Comunica aprobare, dezaprobare, pastrarea unei taine, admiratie, etc.

Limbajul lucrurilor

Colectiile, obiectele de uz curent (casa, masina, biblioteca).

Limbajul culorilor

Culorile calde stimuleaza comunicarea, cele reci o inhiba.

Limbajul paraverbal

Calitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza de vorbire).

Caracteristicile vocale (ras, plans, soptit, oftat).

Parametrii vocali (intensitate, inaltime).

LIMBAJUL CORPULUI

Corpul uman “vorbeste” si uneori spune mai mult decat gura. Unele gesturi sunt innascute altele se invata. De exemplu: cand oamenii sunt fericiti zambesc, cand sunt suparati au o figura trista.

Flowchart: Sequential Access Storage: Stiati ca


……Gesturile omului au o semnificatie si se poate invata interpretarea lor. Daca la negocierea unei afaceri potentialul cumparator se lasa pe spate in fotoliu sau cu picioarele si mainile incrucisate sau incepe sa rasfoiasca documente in timp ce partenerul sau vorbeste inseamna ca nu este dispus sa incheie afacerea. Desfacerea hainei ca si inclinarea capului sunt considerate manifestari spre deschidere,spre o atitudine pozitiva.

Interpretarea gesturilor

Gest

Interpretare

Mangaierea barbii, sprijinirea capului, sau un deget pe obraz, un altul sub barbie, celelalte indoite

Ezitare, reflectare, evaluare

Capul sprijinit pe mana

Plictiseala

Lasare pe spate pe scaun, mainile dupa ceafa

Superioritate

Mainile adunate cu degetele sprijinite

Incredere in sine

Palma pusa pe ceafa

Exasperare

A tine intre buze un brat al ramei de ochelari

Castigare de timp

Incrucisarea bratelor

Aparare

Rounded Rectangular Callout: Vorbiti despre


Cat de semnificativ este limbajul corpului in activitatea voastra la clasa si la activitatea practica.

LIMBAJUL SPATIULUI

In functie de spatiul personal stabilit de un manager, de distanta pe care o alege fata de interlocutor, de locul ales pentru birou, putem afla anumite lucruri despre personalitatea sa, stilul de conducere practicat.

Studiul modului in care oamenii folosesc spatiul din jur, aranjeaza spatiul din incaperi, stabilesc distanta dintre ei se numeste proxemica.

Practica arata ca fiecare om percepe spatiul in mod diferit si ca exista diferente culturale privind folosirea spatiului.

In functie de spatiul personal, de distanta fata de interlocutor de marimea camerei, mobilierul ales, modul in care este amplasat in incapere putem afla diferite lucruri despre personalitatea respectivului. Practica arata ca fiecare om percepe spatiul in mod diferit si ca exista diferente culturale privind folosirea spatiului.

Distanta personala: zona apropiata 0,5-0,8 m, zona indepartata: 0,7- 1,3 m.

Distanta sociala: zona apropiata 1,2-2 m, zona indepartata 2-3,5 m.

Distanta publica: zona apropiata 3,5- 8, zona indepartata mai mult de 8 m.

Aceste distante sunt mai mari pentru America, Australia, Canada si mai mici pentru Europa, Japonia.

LIMBAJUL VESTIMENTATIEI

Exista numeroase materiale de specialitate privind felul in care trebuie sa se imbrace angajatul, managerul, omul de afaceri. Parerile celor in cauza asupra eficientei acestor recomandari variaza.

Imbracamintea trebuie sa fie adecvata muncii pe care o efectuam. Este indicat sa purtam haine de calitate, intr-un stil care nu se va demoda usor si cateva accesorii elegante. In functie de sex putem schimba frecvent cravata, camasa, esarfa, bluza etc. Totul trebuie sa fie curat si calcat.

Chiar daca detinem functii de conducere, in situatii neoficiale, de lucru, putem practica un stil informal, la care renuntam (apelam la costum) in situatii formale.

LIMBAJUL TIMPULUI

Dintre toate resursele pe care le au managerii la dispozitie pentru a-si desfasura in conditii bune activitatea, una singura este distribuita in mod egal: timpul.

Acesta, ca resursa prezinta urmatoarele particularitati:

*          nu poate fi inmagazinat sau stocat;

*          orice am face timpul se consuma in acelasi ritm: 60 minute intr-o ora, 24 ore / zi etc.

*          timpul neutilizat sau utilizat nerational este irecuperabil.

Folosirea eficienta a timpului de lucru presupune prezenta unor trasaturi ca: memorie, flexibilitate, spirit de observatie, capacitatea de a stabili prioritati, priceperea de a contacta, intretine si cultiva relatii amiabile, capacitate de efort.

In functie de modul in care fiecare isi gestioneaza timpul sau, putem afirma ca foloseste aceasta resursa pentru a comunica.

Stiinta care se ocupa cu studiul limbajului timpului se numeste cronemica.

LIMBAJUL TACERII

Chiar si prin tacere, oamenii comunica ceva: aprobare, dezaprobare, discretie, ratiune, pastrarea unei taine, admiratie. Un manager apeleaza la tacere ca mijloc de comunicare nonverbala, din urmatoarele ratiuni:

*          dezaproba anumite opinii si nu vrea sa discute in contradictoriu;

*          considera ca exista anumite fapte, situatii, asupra carora este mai bine sa cada tacerea;

*          doreste sa nu divulge un secret de serviciu, o taina;

*          doreste sa nu faca rau cuiva;

*          apreciaza ca timpul poate rezolva o situatie delicata; crede ca daca vorbeste isi face dusmani.

LIMBAJUL CULORII

Culorile influenteaza si ele comunicarea. Ele evidentiaza atitudinea omului fata de viata si fata de cei din jur.

Deci trebuie sa cunoastem culoarea care ne caracterizeaza.

Flowchart: Sequential Access Storage: Stiati ca


culorile calde favorizeaza comunicarea, cele reci o inhiba. Culoarea vestimentatiei folosite ne comunica o serie de lucruri.

Culoarea

Informatia

Rosu

Om plin de sentimente.

Roz

Imi place sa iubesc, sa fiu iubita, sa am grija de altii.

Portocaliu

Sunt organizat si hotarat sa-mi realizez planul.

Galben

Doresc sa discutam.

Verde

Imi place schimbarea.

Corelatia

culoare – personalitate

Culoarea vestimentatiei folosita de catre manager ne comunica o serie de lucruri despre acesta.

Culoarea

Informatie

Rosu

om plin de sentimente

Roz

imi place sa iubesc, sa fiu iubita si sa am grija de altii

Portocaliu

sunt organizat si hotarat sa-mi realizez planul

Galben

doresc sa discutam

Verde

imi place schimbarea

Bleu

sunt inventiv

Bleumarin

imi place sa fiu sef si sa dau ordine

Negru

stiu foarte bine ce am de facut

Ce transmite culoarea vestimentatiei?

Semnificatia culorilor poate fi diferita in alte culturi. De exemplu: in timp ce in Europa negrul este culoarea tristetii, in China si Japonia albul inseamna tristete.

Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) favorizeaza comunicarea, iar cele reci (gri, verde, albastru) o inhiba. Comunicarea se desfasoara greoi si in cazul monotoniei sau varietatii excesive de culori.

Rounded Rectangular Callout: Vorbiti despre


Relatiile dintre culorile hainelor pe care le purtati si personalitatea voastra

Studiu de caz

Situatia

Esti in prima ta zi de practica la agentul economic.

Colegul X este desemnat sa-ti explice tot ce trebuie sa stii.

Problema

Ce face el? Iti prezinta un tablou sumar al sarcinilor tale. Nu iti ofera informatii in legatura cu unele detalii ale muncii tale pe care le considera evidente.

Pentru tine aceste detalii nu sunt deloc evidente.

Esti putin agitat, timid in primele zile.

Iti dai seama ca ai nevoie de mai multe informatii pentru a-ti indeplini sarcinile cum trebuie.

Dar nu indraznesti sa ii pui intrebari suplimentare lui X. Intre timp el considera ca si-a indeplinit misiunea si se intoarce la treburile lui.

Concluzia

Solutia

Cloud Callout: Ganditi-va !


sunteti un bun ascultator? Incercati acest exercitiu in comunicarea cu colegii la activitatea firmelor de exercitiu. Raspundeti cu sinceritate la urmatoarele intrebari cu Da sau Nu.

Intr-o incapere va asezati astfel incat sa fiti sigur ca veti auzi clar?

Ascultati pentru a va verifica sentimentele, ideile, faptele?

Sunteti atent la ideile pe care le prezinta un vorbitor si nu la felul in care arata acesta, sau cum este imbracat?

Priviti cu atentie catre vorbitor mereu?

Tineti seama de propriile pareri cand ascultati ce spune vorbitorul?

Urmariti sirul de idei care este prezentat?

Incercati sa intelegeti logica celor ce se spun?

Incetati sa mai ascultati in momentul in care auziti o parere pe care o considerati gresita?

Intr-un dialog permiteti interlocutorului sa aiba ultimul cuvant?

Inainte de a comenta incercati sa luati in considerare si punctul de vedere al celeilalte persoane?

POZITIA A

POZITIA B

POZITIA C

POZITIA D

Resemnat

Dezinteresat

Indoielnic

Povestitor

Intrebator

Tipuri de negociere

Prin negociere intelegem orice forma de confruntare nearmata, prin care doua sau mai multe parti cu interese si pozitii contradictorii, dar complementare, urmaresc sa ajunga la un aranjament reciproc ai carui termeni nu sunt cunoscuti de la inceput.

Text Box:  Se cunosc trei tipuri fundamentale de negociere

a)     negocierea distributiva (castigator/perdant sau victorie/infrangere):

atacul in forta si intimidarea;

ascunderea adevarului si pe culpabelizarea adversarului;

manevrele retorice bazate pe disimulare, pe mascarea intentiilor;

descalificarea prin rea-credinta;

descalificarea prin atac la persoana;

descalificarea prin caderea in derizoriu

b)     negocierea integrativa (castigator/castigator sau victorie/victorie):

reciprocitatea concesiilor:

*     termeni de livrare mai scurte contra unor plati imediate.

c)     negocierea rationala, un tip de negociere care nu pune in cauza interesele subiective:

definirea problemelor, diagnosticarea cauzelor si cautarea solutiilor.

Negocierea distributiva este cea de tip ori/ori, care opteaza intre victorie/infrangere.

Tipuri de negiciere:

Caracteristici

Tactici si tehnici

Negocierea distributiva

Corespunde unui joc cu suma nula si ia forma unei tranzactii in care nu este posibil ca o parte sa castige, fara ca cealalta parte sa piarda. Fiecare concesie facuta partenerului vine in dauna celuilalt.

Pune fata in fata doi adversari cu interese opuse si devine o confruntare de forte, in care doar una din parti castiga.

Orice concesie apare ca un semn de slabiciune.

Orice atac reusit apare ca un semn de putere.

Obiectivul negocierii este un

acord care nu tine seama de interesele partenerului si care este cu atat mai bun cu cat loveste mai dur partea adversa.

Rezultatul decisiv este

determinat de raportul de forte dintre parteneri, adica de puterea de negociere a partilor aflate in conflict.

Consecinta unui acord incheiat in astfel de conditii este aceea ca partile dezavantajate nu sunt dispuse sa il respecte. Ele incearca fie sa recupereze handicapul, fie sa se razbune.

sunt tipice pentru

rezolvarea starilor conflictuale;

sunt dure si

tensionate.

polemica purtata prin

contre permanente si prin deviere sistematica de la subiect,

atacul in forta si

intimidarea,

manevrele retorice

bazate pe disimulare, pe mascarea intentiilor, ascunderea adevarului si pe culpabilizarea adversarului,

descalificarea prin

rea - credinta,

prin atac la persoana si prin caderea in derizoriu.

Negocierea distributiva este posibila atunci cand opozitia de interese este puternica, iar dezechilibrul de forte este semnificativ.

Negocierea integrativa (victorie/victorie):

Tipul de negociere:

Carecteristici:

Avantaje:

Negociere integrativa (victorie/victorie)

Text Box:

Respecta aspiratiile si

interesele partenerului,

chiar daca vin impotriva celor proprii.

Se bazeaza pe respectul

reciproc si pe tolerarea diferentelor de aspiratie si de opinii.

Ocoleste si evita starile

conflictuale.

Climatul negocierilor este caracterizat pe incredere si optimism, iar acordul, odata obtinut, are toate sansele sa fie respectat.

atingerea de solutii mai bune, mai

durabile;

climatul favorabil dintre parti;

consolidarea relatiilor dintre parti;

castigul reciproc;

sustinerea solutiei din partea ambilor

parteneri;

incheierea acordului.

Negocierea rationala:

Tipul de negociere

Caracteristici:

Negociatorul:

Divergente:

Negociere

Rationala

Negociatorii:

Nu-si propun doar sa

faca sau sa obtina concesii, consimtite de pe pozitii de negociere subiective;

Incearca sa rezolve

litigiile de fond de pe o pozitie obiectiva, alta decat pozitia uneia sau alteia dintre ele.

Isi definesc clar

interesele mutuale, in cadrul unei transparente si sinceritati totale, fara apelul la cea mai mica disimulare sau suspiciune.

Formuleaza problemele

care trebuie rezolvate, ca raspunsuri la intrebari de genul:

v  Ce nu merge?

v  Unde se afla raul?

v  Cum se

manifesta acesta?

v  Care sunt faptele

care contravin situatiei dorite?

Realizeaza o analiza a situatiei existente, insistandu-se asupra cauzelor care impiedica rezolvarea problemelor.

Cauta solutiile teoretice

si stabilesc de comun acord masurile care pot fi puse in practica.

cauta sa inteleaga:

miza pusa in joc de partener;

sentimentele

acestuia;

motivatiile si

preocuparile sale.

care raman

nerezolvate sunt reglate prin recursul la:

criterii obiective;

referintele

stiintifice;

normele legale;

normele morale;

oficiile unui

arbitru neutru.

Evaluare comparativa a tipurilor de negocieri

Tip de negociere

[Caracteristici]

Negociere integrativa

Negociere distributiva

Negociere rationala

Obiectivul

acord si relatie de durata

a castiga acum, a invinge

a rezolva problema

Participantii

prieteni

dusmani

oameni care rezolva un diferend

Ambianta

incredere

suspiciune, sfidare

neutralitate

Comportamentul

concesiv, intelegator

agresiv, dur

neutru, rational

Relatia presiune/ cedare

cedeaza la presiuni

exercita presiuni, trece la represalii

cedeaza la principii, iar nu la presiuni

Atitudinea fata de vointa

evita confruntarea de vointe

se bazeaza pe conflictul de vointa

independenta de vointa

Exigenta

satisface exigentele minimale

false exigente minimale

exigentele cele mai inalte

Atitudinea fata de acord

accepta pierderi unilaterale pentru a obtine acordul

se cer avantaje unilaterale in schimbul acordului

se cauta solutii mutual avantajoase

Atitudinea fata de solutii

sunt bune daca obtin acordul, important este sa se ajunga la intelegere

este buna solutia care aduce avantaj, propria pozitie este unica acceptabila

imagineaza solutii; decizia se ia dupa evaluarea solutiilor posibile

Atitudinea fata de oameni si diferend

concesii in schimbul relatiilor, atent fata de oameni si diferend

se cer concesii ca o conditie a mentinerii relatiilor, dur cu oamenii si diferendul

oamenii si diferendul sunt doua probleme distincte

Bariere in procesul de comunicare

Natura barierei

Cauze

1. Bariere de limbaj

  • Aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;
  • Cel ce vorbeste si cel ce asculta se pot deosebi ca pregatire si experienta;
  • Starea emotionala a receptorului poate deforma ce el aude;
  • Idei preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea;
  • Dificultati de exprimare;
  • Utilizarea unor expresii sau cuvinte confuze.

2. Bariere de mediu

  • Climat de munca necorespunzator;
  • Folosire de suporti informationali necorespunzatori;
  • Diferente intre pregatirea emitatorului si receptorului.

3. Bariere datorate pozitiei emitatorului sau receptorului

  • Imaginea pe care o are emitatorul sau receptorul despre sine sau despre interlocutor;
  • Caracterizarea diferita a situatiei in care are loc comunicarea de catre emitator si receptor;
  • Sentimentele si intentiile cu care interlocutorii participa la comunicare.

4. Bariere de conceptie

  • Existenta presupunerilor;
  • Exprimarea cu stangacie a mesajului de catre emitator;
  • Lipsa de atentie in receptarea mesajului;
  • Concluzii grabite asupra continutului mesajului;
  • Lipsa de interes a receptorului fata de mesaj;
  • Rutina in procesul de comunicare.

Aceste bariere pot fi inlaturate prin:

Mijloace moderne de comunicare:

“Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire.” (Rudyard Kipling)

E greu de conceput viata fara telefon mobil, e-mail sau conexiune la internet. Mijloacele moderne de cominicare pregatesc oamenii pentru societatea informatizata in care traim. Fie ca utilizam un soft, fie ca tehnoredactam un text, calculatorul este indispensabil in orice firma care se respecta. Dezvoltarea competentelor pentru utilizarea calculatorului necesita implicare din partea celui vizat. Pentru fiecare dintre noi este necesar sa cunoastem:

Reguli de comunicare:

Nr.crt.

Reguli de comunicare

Descriere

utilizarea mesajelor adresate la persoana I (limbajul responsabilitatii)

focalizare pe ceea ce simte emitatorul si pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reactiile defensive in comunicare; procesul de comunicare este complet, se comunica emotii si se descriu comportamentele fara a face evaluari si atacuri la persoana

spontaneitate in exprimarea opiniilor personale

incercarea de a nu impune punctul de vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite mesajul de non- acceptare si neincredere in deciziile luate.

ascultarea cu atentie a interlocutorului/mesajului

ascultarea activa este o modalitate de a asculta si a raspunde care duce la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depasirea obstacolelor in comunicare. Comunicarea empatica contine mesaje de intelegere, compasiune si afectiune fata de interlocutor.

evitarea stereotipiilor si prejudecatilor

acestea conduc la opinii negative despre ceilalti, sunt cauzele unor actiuni si emotii negative, duc la discriminare, violenta si genocid.

posibilitatea interlocutorului de a face o evaluare negativa a actiunilor sau atitudinilor sale

critica nu duce neaparat la schimbarea celeilalte persoane.

utilizarea mesajelor care sa ajute interlocutorul in gasirea de alternative, posibilitati de rezolvare a unei situatii

sfatul este perceput uneori de cealalta persoana ca o insulta la inteligenta sa, ca o lipsa de incredere in capacitatea persoanei respective de a-si rezolva singura problema.

evitarea amenintarilor

genereaza segmente negative

evitarea moralizarii interlocutorului

cauzeaza sentimente de neliniste, stimuleaza resentimentele si blocheaza exprimarea sincera a celeilalte persoane.

egalitate cu partenerul de comunicare

atitudinea de superioritate determina formarea unei relatii defectoase de comunicare, incurajeaza dezvoltarea conflictelor. Egalitatea inseamna acceptarea neconditionata si respectarea fiecarei persoane, indiferent de nivelul sau de cultura, pregatire profesionala.

evidentierea factorilor sentimentali

incercarea de a convinge prin argumentare logica sau dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea.

solicitarea informatiilor suplimentare

intrebari deschise, cate una pe rand, acestea dau vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gandurile si sentimentele sale, este convins ca ceea ce spune, intereseaza.

utilizarea parafrazarii

are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient nevoile. Nu se foloseste insa prea des.

explorarii solutiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului

discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative, obtinerea unui angajament

utilizarea tacticii devierii/abaterii

schimbarea cursului conversatiei de la preocuparile celelaltei persoane la propriile preocupari.

utilizarea confirmarilor verbale, vizuale si nonverbale, sunetele

interlocutorul intelege ca este ascultat.

identificarea limbajul corpului

concentrarea atentiei pe factorii cheie: expresia fetii, ochilor, tonul vocii, tinuta corpului si gesturile.

asigurarea confortului in comunicare

ambianta, ton, ritm, etc.

Navigare pe Internet

Internetul

Pentru a ne conecta la un site pe Internet este nevoie de adresa acestuia. Atunci cand cautam ceva pe Internet si nu avem adresa exacta a site-ului (HYPERLINK http:/www.numele siteului.com sau HYPERLINK http:/www.numelesiteului.ro) utilizam anuare sau motoare de cautare.

Utilizarea anuarelor

Cautarea intr-un anuar se face dupa categorii sau dupa cuvinte-cheie. In cazul cautarii dupa categorii, anuarul propune o lista de categorii si de subcategorii, in care sunt clasate site-urile in functie de subiectul pe care il trateaza.

www.yahoo.com

www.lycos.com

www.msn.com

www.aol.com

Cautarea poate fi facuta:

dupa cuvinte-cheie;

cautare intr-o zona arborescenta.

Cautati informatii des­pre bilantul unei firme. Daca introduceti cuvantul-cheie bilant obtineti informatii diverse legate de bilantul firmelor, bilantul termic, bilantul nutritional etc. Daca mergeti la categoria „Stiinte umane”, apoi la categoria „Economie”, apoi la „Finante si burse”, apoi la „Contabilitate si audit” si in acest moment cautati cuvantul bilant. Obtine un singur site referitor la bilantul contabil.

Posta electronica:

Pentru a comunica oamenii au reusit sa invinga distantele. Ei au inventat:

Asa a aparut, acum 35 de ani, posta electronica, o minune fara de care astazi nu mai concepem comunicarea moderna. E -mail-ul e o binecuvintare, dar si un blestem. Odata cu scrisorile electronice ne-au intrat in computere si virusii. Specialisti din intreaga lume se zbat sa gaseasca solutii pentru a-i salva onoarea acestui mod de comunicare.

Posta electronica (sau e-mail) este unul dintre serviciile Internetului . Are aceeasi functie cu o cutie postala obisnuita, doar ca nu pot fi primite decat ,,mesaje electronice' (informatie scrisa digital).

Avantajele postei electronice:

Dezavantaj: lipsa de confidentialitate (mesajul trimis in retea poate fi usor capturat de terti).

Trimiterea mesajelor individuale si simultane:

Crearea unui mesaj nou:

Retransmiterea mesajului primit:

Apasarea butonului Forward existent pe bara de instrumente a aplicatiei;

Dupa introducerea adreselor dorite in campurile To, Cc, Bcc apasati butonul Send.

Oval Callout: Exemplu:


office@yahoo.com

Atasare fisiere:

Expresii uzuale profesionale intr-o limba moderna:

Pentru optimizarea relatiilor cu clientii, respectiv cresterea satisfacerii nevoilor acestora comunicarea vizeaza:

In relatiile cu furnizorii:

Intelegerea nevoilor;

Calitatea produselor;

Semnalarea prompta a unei probleme;

Etica in afaceri;

Relatii cu perspective pe termen lung;

Oferirea de solutii in rezolvarea problemelor;

Proximitate in onorarea comenzilor;

Conditii de plata.

Model plan de afaceri


A Prezentare generala

A1 Agentul economic

Prezentati datele de identificare ale agentului economic.

Denumirea agentului economic

Precizati una din formele de constituire conform legislatiei in vigoare: societate comerciala (in nume colectiv, in comandita simpla, in comandita pe actiuni, pe actiuni, cu raspundere limitata), societate agricola, societate nationala, companie nationala, regie autonoma, regie nationala, etc.

Se va preciza adresa sediului central si daca este cazul, localizarea filialelor, sucursalelor, etc.

Inmatriculata la Registrul Comertului cu nr.……. Din data……., cod fiscal

Nominalizati actionarii / asociatii si contributia acestora la capitalul social.

Prezentati succint istoricul agentului economic de la data infiintarii pana in prezent, precizand cand ati inceput efectiv activitatea pentru care v-ati infiintat, evolutie, evenimente mai importante in activitate, etc.

Valoarea capitalului social subscris din care, varsat:

Principalul obiect de activitate desfasurat efectiv; se va mentiona una din urmatoarele activitati: productie, transporturi, servicii, comert, constructii

Se va preciza categoria de produs/ marfa/serviciu /realizat/prestat efectiv

Precizati structura ierarhica a conducerii dvs.; nominalizati cine conduce efectiv societatea comerciala, functia detinuta, studii, inlocuitorii prevazuti in contract (in caz de absenta, boala, deces).

A2 Afacerea

Se prezinta date referitoare numai la afacerea/activitatea pentru care solicitati creditul, chiar daca participati la mai multe activitati, in domenii diferite.

Prezentati activitatea ce urmeaza sa o incepeti.

Mentionati data cand a demarat sau preconizati sa incepeti afacerea.

Stadiul actual al afacerii: idee, proiect, faza initiala, in derulare (in curs), etc.

Mentionati faza in care se situeaza afacerea propusa: lansare, avant, maturitate sau declin.

Prezentati actiunile intreprinse de d-voastra in cadrul afacerii pana la momentul solicitarii creditului (achizitii de materiale, materii prime, marfuri, studii de piata, contracte incheiate cu furnizorii, clientii, analize tehnico-economice, etc).

Se vor enumera actiunile preconizate a fi realizate dupa aprobarea creditului (asigurarea spatiului productiv/comercial, aprovizionare cu materii prime, materiale, produse finite, marfuri, achizitionare de utilaje, echipament, mobilier, asigurarea conditiilor tehnico-economice, sanitare, etc).

Se va preciza necesarul de surse de finantare pentru realizarea afacerii: total, din care surse proprii (existente in conturile agentului economic) si surse atrase (imprumuturi).

Incercati sa determinati prin mijloacele de care dispuneti dimensiunea afacerii: volum incasari anuale, volumul profitului, marimea segmentului de piata ocupat (numar clienti, importanta acestora, arie geografica).

Daca aveti o strategie de perspectiva, aratati principalele jaloane pentru viitor (obiective concrete pentru urmatorii 2-5 ani).

Influenta asupra mediului:

- mentionati cantitatile si caracteristicile emisiilor poluante; mijloacele de tratare si neutralizare a acestora, costurile generate cu tratarea mijloacelor poluante, crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea retelei de drumuri, utilitati publice, etc.

B Analiza pietei

Prezentati concluziile ce se desprind dintr-un studiu de piata intocmit de dvs. sau de un specialist in domeniu, referitoare la noua activitate/noul produs, etc.

B1 Produsul nou

In cazul produselor, prezentati o descriere fizica, caracteristici tehnice, performante, utilitate, caror nevoi raspund, etc.

In cazul serviciilor, descrieti trasaturile caracteristice ale acestora, in asa fel incat sa se inteleaga la ce servesc serviciile prestate de dvs.

In cazul comertului, precizati gama de produse ce le veti vinde si aria de valorificare, daca vanzarea este cu amanuntul sau cu ridicata si daca veti furniza servicii specifice (post vanzare, transport, garantie, reparatii, etc).

Precizati parametrii economici ai produsului/serviciului/comertului: cost unitar, pret vanzare unitar, adaos comercial, taxe, comisioane, marja importatorului, etc.

B2 Segmentul de piata

Prezentati caracteristicile specifice ale segmentului dvs. de piata, caror nevoi se adreseaza (ex: vestimentatie, alimentatie, electro-casnice, birotica, turism, etc).

Se va preciza localizarea pietei (locala, regionala, nationala, internationala), cu detalii, daca sunteti in posesia lor.

Precizati care sunt tendintele actuale ale pietei produsului/serviciului/comertului d-voastra (declin, stagnare, progres lent, expansiune rapida).

Prezentati trasaturile caracteristice ale cererii (cerere zilnica, anuala, de sezon, evolutia in ultimii ani si cea previzibila, etc).

Precizati cine sunt clientii pentru produsul/serviciul d-voastra (individuali, colectivitati, comercianti cu ridicata, cu amanuntul, societati comerciale, agricole, etc). Ce ii determina sa cumpere produsul/serviciul dvs. Cat de des cumpara de obicei. Ce caracteristici ii intereseaza, ce pret sunt dispusi sa plateasca. De ce credeti ca vor cumpara de la dvs.

Nominalizati principalii concurenti pentru acelasi tip de produs/serviciu/comert in cadrul pietei d-voastra, mentionand pentru fiecare dintre ei trasaturile caracteristice pe care le cunoasteti (marimea - cantitati, valoric; numar personal, caracteristicile produsului/serviciului lor, reputatia, modalitati de valorificare, marimea segmentului lor de piata, etc).

Prezentati avantajele concurentilor fata de dvs. si avantajele dvs. fata de ei.

B3 Mixul de marketing

Politica produsului

Descrieti modul de prezentare a produsului/serviciului, aspectul comercial, ambalaj, tip de garantii si servicii prestate, daca aveti un singur produs/serviciu sau mai multe tipuri de produse/servicii sau o gama sau o diversitate de game.

Politica de preturi

Precizati cum veti stabili pretul produsului/serviciului, daca si cand veti oferi reduceri de preturi, cum va situati fata de concurenti, explicati de ce.

Politica de distributie

Mentionati care sunt canalele d-voastra de distributie (vanzari directe, cu ridicata, intermediari, prin agenti, la comanda, etc).

Precizati care sunt modalitatile de vanzare ale produselor d-voastra (cu ridicata, cu amanuntul prin magazin propriu, retea de magazine specializate, la domiciliul clientului, daca veti angaja vanzatori sau veti folosi comercianti independenti, daca veti face export, etc).

Mentionati prin ce mijloace de promovare (cataloage, brosuri, participare la targuri si expozitii) sau reclama (radio, TV, presa, afisaj) veti face publicitate produsului/serviciului dvs.

C Organizarea activitatii

C1 Conditiile necesare desfasurarii activitatii propuse

I. Organizare

Descrieti procesul de productie, etapele de baza, mentionand pentru fiecare timpul si fondurile necesare.

Descrieti fluxul de productie/magazinul/biroul, mentionand etapele, iar pe fiecare etapa: costurile, dificultatile, riscurile, cerintele procesului de productie (personal, suprafete productive, echipamente, mijloace de transport, materiale).

Se vor mentiona norme, standarde, tehnici pentru asigurarea si controlul calitatii.

Se vor preciza modalitatile utilizate pentru transport intern si manipularea produselor in cadrul activitatii si cu ce forte se realizeaza.

II. Suprafete de productie/comercializare

Descrieti caracteristicile imobilelor si terenurilor aflate in folosinta d-voastra: suprafata, destinatia actuala (productie, depozitare, comercializare, etc), forma de proprietate, chirie, locatia gestiunii, etc.

Precizati daca pentru afacerea d-voastra, in functie de resursele financiare de care dispuneti este suficienta suprafata existenta sau aveti posibilitatea de extindere. Mentionati caile de extindere (achizitie, inchiriere), marimea suprafetelor, localizarea sau amplasarea, costurile de achizitie sau inchiriere, etc.

III. Echipamente si utilaje

Nominalizati tipurile de echipamente, utilaje, mijloace de transport pe care le veti utiliza pentru a asigura desfasurarea afacerii si destinatia acestora: pentru productie, auxiliare, servicii, etc.

Precizati parametrii tehnici, economici si functionali ai echipamentelor, anul de fabricatie, starea fizica (noi, utilizate si gradul de uzura), capacitatea maxima de productie.

Mentionati sursele si costurile pentru achizitia mijloacelor fixe noi, a mijloacelor fixe la mana a doua, chiria si durata contractului de inchiriere, locatia de gestiune, etc.

IV. Materiale/Marfuri

Specificati materiile prime, materialele, semifabricatele, produsele finite, marfurile necesare desfasurarii procesului de productie (cantitati si valoric).

Nominalizati cei mai importanti furnizori reali, ce vor asigura aprovizionarea cu materii prime, materiale, produse finite, semifabricate, marfuri; precizati daca ati luat deja contact cu acestia. Daca este cazul, precizati stadiul contractelor cu furnizorii (incheiate, in curs de negociere, preconizate), conditiile de plata (cash, la termen, acreditiv, etc).

Ponderea cheltuielilor de aprovizionare in total cheltuieli de productie.

C2 Conducerea

Precizati responsabilitatile fiecarui conducator pentru noua activitate/noul produs.

Nominalizati cine este persoana care prin cunostintele pe care le poseda sau informatiile pe care le detine, poate influenta bunul mers al afacerii (angajat 'cheie' - daca este cazul).

Descrieti modalitatile de supraveghere/monitorizare a personalului angajat.

C3 Personalul Precizarile sunt valabile numai pentru activitatea propusa.

Precizati numarul de angajati necesari pentru realizarea proiectului si cum preconizati ca va evolua numarul acestora; prezentati organigrama.

Mentionati structura angajatilor la inceputul afacerii, evolutia acesteia in perspectiva (operativi, auxiliari, administrativi, lucratori comerciali, conducere) si calificarea necesara.

Precizati modalitatile de instruire si calificare.

Descrieti modalitatile de plata, premiere, penalizare.

Precizati metodele utilizate pentru protectia/securitatea muncii.

D Informatii financiare

D1 Situatia financiara curenta

Prezentati activele corporale imobilizate de care dispuneti, regimul juridic al acestora (proprietate, leasing, inchiriere, etc) si valoarea contabila a acestora; mentionati care active sunt ipotecate/gajate.

Anexati ultimele 2 situatii financiare incheiate: bilant contabil, contul de profit si pierdere, balante de verificare, in cazul agentului economic ce functioneaza de mai mult de 12 luni.

D2 Proiectii financiare

Transpuneti in termeni financiari diversele obiective pe care le urmariti in viitor. Veti avea in vedere finantarea afacerii, veniturile si costurile, identificand: necesarul de fonduri si sursele din care se vor acoperi acestea. In proiectie este recomandabil sa se acopere toate cheltuielile cu veniturile provenite din activitatea propusa, sa se determine profitul rezultat, urmarind sa nu se supraevalueze veniturile si sa nu se minimizeze cheltuielile sau invers.

Nu pot fi inscrise cheltuieli fara stabilirea resurselor din care ar urma sa fie efectuate.

Veti face estimari lunare pentru primul an, iar pentru urmatorii, la nivel anual.

Intocmiti un bilant contabil de plecare pentru primul an de activitate, preluand acele elemente patrimoniale ce se regasesc in evidentele contabile curente.

Veniturile vor cuprinde toate incasarile din activitatea de exploatare, financiara si exceptionala a afacerii propuse.

Cheltuielile vor cuprinde toate incasarile din activitatea de exploatare, financiara si exceptionala.

Cash flow-ul reprezinta un instrument de planificare financiara. Acesta furnizeaza o proiectie a urmatoarelor date:

disponibilitati banesti la inceputul perioadei la care va referiti (in casa si la banca, inclusiv capitalul social varsat in numerar)

intrarile previzionate pentru perioada respectiva, prin datorii financiare, incasari din activitatea de exploatare, din cea financiara si din cea exceptionala

- iesirile de numerar pentru aceeasi perioada, care includ: plata datoriilor financiare, achizitii de active fixe, dotari/modernizari, plati pentru activitatea de exploatare, pentru impozite, taxe, rambursari de credite, plati de dobanzi, plati exceptionale.

Soldul initial al disponibilului/necesarului de lichiditati dintr-o luna (an) va fi intotdeauna egal cu soldul final al disponibilului/necesarului de lichiditati din luna (anul) anterioara.

Se vor evidentia riscurile care ar influenta previziunea dvs., cum ar fi: caracterul sezonier al produselor, intensificarea gradului de concurenta pe piata, scaderea puterii de cumparare a populatiei, etc.

Model 2

DOCUMENTATIE PRIVIND AMENAJAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE

Scurta descriere

Imobilul care face obiectul analizei este situat in comuna Nusfalau nr.23, judetul Salaj, si apartine familiei Gross Gheorghe. Este construit din caramida, cu fundatie de piatra de rau. Imobilul are un singur nivel, cu patru camere, grup sanitar si dependinte specifice. Cladirea este amplasata in centrul comunei, cu acces favorabil la drum,avind in fata si posibilitati de parcare. Este racordata la reteaua electrica. In comuna neexistand apa curenta si retea de canalizare, proprietarul si-a folosit reursele proprii de apa, anume apa din fantana. In casa este introdusa apa curenta iar deversarea apei menajere se face intr-un decantor.

Produse / Piete

Imobilul poate fi folosit si pentru activitate de agroturism. Prin structura sa se asigura servicii de cazare pentru turisti. Trei camere sunt mobilate si destinate pentru aceste servicii. Pot fi cazati un numar de 6 turisti. Se pot asigura si servicii de pensiune, 2-3 mese pe zi, dupa dorinta turistului.

Serviciile agroturistice vizeaza turisti din strainatate (clienti traditionali + clienti atrasi) sositi aici ca urmare a amplasarii in zona a bailor Boghis, bai cu apa termala.

Pentru asigurarea unui sejur cat mai complet solicitantul pune la dispozitia clientului si alte servicii, precum:

participare la vanatoare;

drumetii pe munte;

plimbari la rezervatia de mufloni

cules de plante medicinale si ciuperci;

vizitarea imprejurimilor;

- drumetii la pastravaria de la Tusa

- alte drumetii.

Solicitantul detine experienta in domeniu, stabilindu-si o serie de relatii de referinta cu diversi turisti din tara si stranatate (Israel, U.S.A. ).

Facilitati si procedee

Solicitantul prin experienta care o detine doreste sa asigure impreuna cu sotia sa Gross Ecaterina , ospatara de profesie, conditii de servire completa, la preturi accesibile.

O alta facilitate consta in faptul ca ferma familiala asigura cea mai mare parte a alimentelor necesare prepararii hranei turistilor. Detine un numar de 6 porci, 50 pasari, 10ha de teren agricol.

Proiecte suplimentare

Solicitantul doreste sa-si doteze afacerea cu un microbuz, pentru a putea efectua excursii in imprejurimi.

Cladiri

Constructia dispune de trei dormitoare pentru cazarea turistilor, dotate conform ordinului Ministerului Turismului corespunzator categoriei a 2 stele. Cladirea mai dispune de spatii pentru pregatirea mesei turistilor si servirea ei. Dispune de spatiu comun pentru activitati de recreere ca: vizionari TV, lecturi, diverse. La fel, pe timp de vara se poate practica activitatea de recreere pe timp liber in curte, unde este amenajat un spatiu corespunzator (masa, scaune, umbrele etc.).

Planul de constructie

Prin insasi conceptia ei, cladirea este destinata activitatii de agroturism.

In scopul exploatarii ei solicitantul poseda autorizatiile si aviele necesare.

Materii prime (necesare functionarii investitiei)

In cadrul pensiunii, materia prima oferita turistilor este (alimentele necesare pregatirii hranei) in proportie de 75% din ferma proprie. Ea consta in produse precum: carne, oua, faina, legume etc.

Pentru completarea meniurilor este necesara si achizitia unor materii prime de pe piata. Nu exista probleme in ceea ce priveste distanta, preturile, furnizorii pentru aceste produse. In meniu se doreste sa se includa si mese traditionale precum: sarmale, mamaliga cu branza etc.

Piata

In asigurarea serviciilor de agroturism principala piata a investitorului o constituie turistii deserviti. Solicitantul si-a creat in acest sens o piata de turisti mai ales din strainatate. Pentru consolidarea pietei actuale, soicitantul actioneaza pe 2 cai, respectiv:

a.      pe baza unor sondaje de opinie si reclama asigurata de clientii proprii;

b.     prin agentii specializate, solicitantul detine in acest sens relatii stranse asupra evolutiei pietii.

Concurenta

Zona in care se situeaza aceasta investitie este des frecventata de turisti. Exista un motel in incinta bailor Boghis. Pentru a face fata concurentei, solicitantul asigura turistului ceva mai deosebit si anume:

un meniu bun format din 1-3 mese, dupa dorinta;

un comportament deosebit fata de turisti;

alte servicii pe care nu le pot oferi cei de la statiune.

Distributie, reclama, vanzare

Pornindu-se de la rolul pe care publicitatea il detine in promovarea acestei activitati de agroturism, solicitantul intentioneaza, sa-si dezvolte un sistem propriu de publicitate, bazat pe emiterea de pliante, interventii in mass-media zonala, folosirea reclamei facuta de turisti, mai ales de cei din strainatate, precum si activitati menite sa asigure atragerea unui numar cat mai mare de turisti.

ANALIZA SWOT (ANALIZA PROIECTELOR DE INVESTITII, PUNCTE FORTE, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI, NESANSE)

A.    CADRUL INTERN

Puncte forte

Solicitantul detine o casa agroturistica

2.Prezinta o gospodarie reprezentativa prin traditie in toata zona

3.Manopera pentru diverse lucrari o realizeaza in regie proprie. Pensiunea este asigurata pana la 75% din gospodarie proprie.

Puncte vulnerabile

Nu detine inca mijloc de transport

Isi realizeaza investitiile numai pe baza veniturilor gospodaresti si a doua salarii.

B.    CADRUL EXTERN

Oportunitati

Este situat intr-o zona frecvent vizitata de turisti

In activitate va fi deservit de membrii familiei, realizand economii in ceea ce priveste salariile acordate

Activitatea va beneficia de scutirea de impozit pe profit pentru o perioada de 10 ani de la inceperea activitatii.

4.Are cunostinte in domeniu lucrind in comert de 20 ani.

Nesanse

Nu detine un capital mai mare pentru a face unele modernizari ale cladirii.

ANALIZA FINANCIARA

Venituri

Investitorul estimeaza realizarea de venituri din agroturism dupa cum urmeaza:

venituri planificate pe 1999/2000 in conditiile unui grad mediu de ocupare de 35%;

3 camere inchiriate x 2 locuri = 6 locuri turisti/zi

365 zile x 35% = 128 zile cu turisti

Nr.crt.

Venituri realizate

Zile sezon

Tarife aplicate

Nr. turisti/an

Valoarea totala in mii lei

Activitati din agroturism cu meniu complet

TOTAL

Cheltuieli

Pe langa materiile prime pe care proprietarul le poate asigura mai este necesar sa achizitioneze, de pe piata, urmatoarele produse:

Nr.crt.

Produse suplimentare

Meniu/zi/persoana

Nr.turisti

Nr.zile

Valoarea materiei prime

Mic dejun

- miere de albine

- gemuri

- preparate din carne

Pranzul

- zarzavaturi

- preparate din carne

- ingrediente

Cina

- peste

- produse lactate


-piine


-fructe

- preparate din carne

TOTAL

Forta de munca

Avind in vedere ca activitatea este desrvita de membrii familiei nu sunt cheltuieli cu forta de munca.

Amortizare mijloace fixe

Cladirea fiind noua valoarea ramasa neamortizata este de 200 de milioane lei pe termen de 10 ani.

200 milioane : 10 = 20 milioane/an

20 milioane : 12 = 1666.000 lei/luna

Valoarea dotarii este un microbuz in valoarea de 80 milioane. Durata de amortizare a mijlocului fix este de 10 ani.

80 milioane : 10 = 8 milioane/an

8 milioane : 12 = 666.700 lei/luna

Alte cheltuieli

Nr.crt.

Denumire indicator

Valoare lunara

mii lei

Valoare anuala mii lei

Valoare TVA

mii lei

Valoare fara TVA

mii lei

Energie + apa


Detergent, apret, sapun

Reclama

combustibil

Intretineri, reparatii

TOTAL

Credit solicitat

Nu are credit la banca si nici nu solicita.



loading...











Document Info


Accesari: 22727
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )