Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Afacerile ca joc

Business




Afacerile ca joc

Razboaiele sunt brutale si junglele sunt necivilizate. Masinile sunt in­umane. Īn plus, chiar nu-si mai aminteste nimeni faptul ca munca si afacerile pot fi placute si generatoare de satisfactii intrinseci? Geof­ferey James subliniaza ca "Electronic Elite", cum numeste el compa­niile high-tech, au avut mari succese pentru ca au facut ca munca salariatilor s&# 24524p156y 259; fie distractiva, desi acestia lucreaza 60, 70 sau chiar 90 de ore pe saptamāna. Abia de curānd am īnceput sa ne dam seama de faptul ca oamenii nu muncesc doar ca sa cās­tige, ci si pentru ca munca poate fi īn sine atractiva si stimulativa.




Metafora jocului s-a implantat īn anii '60, cānd afacerile n-au mai fost vazute ca o lupta sāngeroasa, pe viata si pe moarte, ci mai degraba ca activitate voluntara, excitanta si provocatoare. Imaginea analogica a afacerilor cu sportul si cu jocurile, accentuānd "spiritul de echipa", se īnrudeste īntrucātva cu metafora razboinica, lipsita īnsa de vio­lenta acesteia si cu o mai mare atentie fata de interesele reciproc īmpartasite si fata de regulile de fair play. O consecinta directa a fost comparatia īntre salariile exorbitante ale granzilor CEO's2 din marile corporatii cu cāstigurile fabuloase ale superstarurilor din sport, toti fiind recom­pensati pentru "talentele" lor iesite din comun.

Imaginea mai curānd benigna a cāstigarii unui joc s-a raspāndit rapid īn societatea noastra mare amatoare de īntreceri sportive. Cu siguranta, afacerile nu sunt niste simple jocuri, dar competitia eco­nomica seamana mult cu anumite sporturi populare si se preteaza destul de bine unor comparatii cu īntrecerile sportive. Īn acest context, o larga audienta a avut, dupa cum am aratat īn capitolul precedent, si teoria jocurilor ca sursa de modele abstracte ale oricaror forme de competitie si cooperare īntre indivizi ale caror interese personale sunt cauzal si strategic interconectate. Aplicata īn aparare, prognoza votu­rilor sau īn justitie, nicaieri teoria jocurilor nu a fost primita cu atāta entuziasm ca īn teoria economica si īn mediul de afaceri.

Am fi tentati sa spunem: "Ce dragut! Afacerile s-au umanizat! si īnca īntr-un mod recreativ". Īnsa metafora jocului nu este īntrutotul benigna si are la rāndul sau destule neajunsuri. Īn primul rānd, repre­zentate ca niste jocuri, afacerile tind sa devina un scop īn sine, avānd doar o legatura accidentala cu productivitatea, utilitatea si prosperitatea generala. A introduce o minge īntr-un cos sau īntr-o poarta nu are o valoare intrinseca, ci este o realizare numai īntr-un joc de basket sau de football. Daca afacerile sunt privite ca niste īntreceri sportive, ceea ce conteaza este "scorul" si "victoria", adica īnregistrarea contabila a unor profituri cāt mai mari, pierzāndu-se din vedere scopul esential al aface­rilor, anume satisfacerea unor nevoi sociale reale. Īn realitate, majoritatea oamenilor de afaceri nu considera cātusi de putin acti­vitatea lor ca pe un joc, ci mai degraba ca pe un mijloc de trai si ca pe un mod de afirmare sociala.

Jocurile se mai deosebesc de afaceri si sub un alt aspect impor­tant. La football exista o delimitare clara īntre jucatori si spectatori, ceea ce nu se īntāmpla īn cazul afacerilor. Īntr-o economie de piata cu totii suntem, vrānd-nevrānd, jucatori. Miza e mult prea mare si pri­veste prea multa lume pentru a considera afacerile un simplu joc. Īn finante, mai ales, tranzactiile pot parea foarte usor niste jocuri, datorita caracterului abstract al opera­­tiilor financiare. Este nevoie de multa imaginatie, pricepere si atentie pentru a evalua efectele speculatiilor bursiere si ale politicilor fiscale asupra oamenilor īn carne si oase. Īn masura īn care activitatile financiare opereaza cu cifre, este foarte usor sa confunzi bilanturile contabile cu o tabela de scor. Atunci cānd ai īnsa de-a face cu clientii, iluzia jocului dispare foarte repede. Afacerile devin un simplu joc numai atunci cānd sunt scoase din contextul lor, cānd oamenii devin cifre, iar mijloacele devin scopuri.



"Unele dintre cele mai dezastruoase politici corporatiste din ulti­mii ani, spune Solo­mon, pot fi puse pe seama mentalitatii de juca­tor, care īi face pe executivi sa se concen­treze exclusiv asupra 'victoriei', orbindu-i fata de impactul lor asupra celor din afara jocului sau, din chiar acest motiv, asupra coechipierilor. Executivii care, la īnceputul anilor '90, au concediat salariati fideli si capabili, numai de dragul unor cresteri de scurta durata a actiunilor pe pietele bursiere, s-au aven­turat īntr-un astfel de joc. Strategii de la Ford, care au cal­culat ca ar fi mai ieftin sa achite daune clientilor care i-ar fi dat īn judecata decāt sa retraga de pe piata si sa remedieze imperfectul model Pinto3, au facut, de fapt, un astfel de joc. Daca ar fi dat īn schimb atentie suferintelor cauzate de decizia lor, cu siguranta n-ar mai fi privit totul ca pe un joc si ar fi adoptat un cu totul alt mod de acti­une" (ibidem, p. 22).

Īnca recentul scandal provocat de falimentul neasteptat si dezas­truos al companiei Enron, urmat la scurt timp de prabusirea WorldCom, īn SUA, sau falimentul companiei Parmalat din Italia, au demonstrat - ruinānd financiar sute de mii de actionari - ca tra­tarea "sportiva" a afacerilor ca jocuri de noroc duce foarte usor la tentatia de a trisa din dorinta oarba de a cāstiga potul cel mare.










Document Info


Accesari: 2649
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )