Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Caracteristici si Tendinte in Evolutia si Structura Comertului International cu Servicii

comert












ALTE DOCUMENTE

Actiunea aniversara de vara
Produse Soft lansate sau in curs de lansare in 2003 :
Adidasi NIKE
Arhitectura parfumului
Descrierea S.C. EXCELENT S.A. Bucuresti
SISTEME DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL
COORDONATE ALE CALITATII IN SECTORUL
NOTIUNI GENERALE PRIVIND SERVICIILE
DETERMINAREA CALITATII PRODUSELOR
Manual StocEXPERT4


Caracteristici si Tendinte in Evolutia si Structura




Comertului International cu Servicii

Daca īn perioada postbelica schimburile comerciale internationale au īnregistrat anumite caracteristici (cel mai īnalt ritm de crestere comparativ cu perioadele anterioare, devansarea ca ritm de crestere a PIB mondial si a productiei mondiale industriale si agricole), īn perioada actuala, acestea se caracterizeaza printr-o evolutie marcata de perioade de crestere mai lenta, urmate de perioade de scadere determinata de factori extrem de variati si dinamici a caror evolutie este destul de greu de anticipat. De

cele mai multe ori evolutiile prognozate de specialisti au fost contrazise de realitatea economica a zilelor noastre. De exemplu, dupa ocuparea Bagdadului si declararea sfārsitului operatiunilor militare unii specialisti au prognozat o scadere a pretului petrolului, dar nu s-a īntāmplat asa. Se confirma, asadar, opinia conform careia "noi stim despre viitor doar un singur lucru cert ca nu va mai arata ca prezentul."(Jorje Luis Borges citat de Dumitru

Miron īn "Comert international",Editura ASE, Bucuresti, 2003)

Necesitatea Modernizarii

Comertului International

Evolutia comertului international īn perioada 1996-2005 a fost influentata de numerosi factori aflati īntr-o permanenta schimbare:

Fenomenele economice complexe din economia mondiala

Cresterea pretului petrolului a avut efecte din cele mai diverse pentru economiile sensibile la socurile petroliere. Daca īn 2002 pretul mediu mondial al unui baril de petrol a fost de 24,36 dolari, la sfārsitul lunii februarie 2006 acesta a ajuns la 29,56 dolari pe baril. FMI apreciaza ca peste cinci ani titeiul se va tranzactiona cu circa 34 de dolari barilul.

Pentru economia americana amenintata de reducerea rezervelor de benzina, cresterea pretului petrolului are efecte negative: cresterea preturilor produselor, afectarea industriei

constructoare de masini, a transporturilor aeriene, īn general, diminuarea ritmului de crestere economica. Pericolul aparitiei unor noi atentate teroriste se mentine la cote ridicate (mai ales dupa exploziile de la Madrid). Aceste aspecte reduc īncrederea tarilor participante pe piata petroliera influentata puternic de cresterea cererii de petrol a Chinei si a altor state asiatice cu rate ridicate de dezvoltare. Īntre 2002 si 2004 economia chineza aflata īn plina

expansiune, a devenit principalul pol de crestere a cererii mondiale de energie, influentānd incontestabil asupra evolutiei pretului petrolului. Se pare ca rezervele de petrol ale lumii

sunt concentrate īn zone caracterizate de o mare instabilitate politica: Irak, Nigeria, Venezuela. Apar "noi" tari exportatoare: Rusia (devenita cel mai mare exportator de petrol, depasind Arabia Saudita), Azerbaidjan, Kazakhstan, Angola.

La 45 de ani dupa crearea sa, OPEC (Organizatia tarilor exportatoare de petrol), se pare ca a pierdut īntreaga influenta asupra pretului acestui produs, ceea ce a determinat ca orice

previziune privind evolutia acestuia sa fie contrazisa de realitatea economica. Toate aceste evolutii au atras atentia asupra caracterului epuizabil al resurselor naturale, asupra dimensiunii ecologice a comertului international.

Modificarea permanenta a raportului de forte pe plan comercial .

Comertul international tinde sa fie mai important pentru tarile mai mici (īn privinta numarului populatiei) īnconjurate de tari vecine cu regimuri deschise spre comert, comparativ cu tarile

izolate si cele dezavantajate de costurile de transpor 23223x238x t ridicate. Cea mai buna cale de a masura importanta comertului international pentru economiile tarilor lumii este de a calcula ponderea comertului īn Produsul Intern Brut, indicator care reflecta si gradul de deschidere al economiilor nationale catre pietele externe.

Timp de un deceniu ponderea medie a comertului intern īn PIB pentru toate tarile membre OECD s-a situat īn jurul valorii de 40% (tabelul nr.1). Factorii care explica diferentele existente de la o tara la alta tin de cultura, istoria nationala, politica īn domeniul

comertului, īn domeniul protejarii proprietatii intelectuale, structura economiei, prezenta firmelor transnationale care dirijeaza prea mult comertul intra-firme, etc.

loc mai maricel pt tabel

Īn 2005 media ponderii comertului cu servicii pentru toate tarile membre OECD a fost de 45%, iar pentru tarile membre UE de circa 51%. Pentru tarile mici ponderile au depasit 50% (Austria, Belgia, Rep. Ceha, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Rep. Slovaca), iar pentru Japonia si SUA aceste ponderi au fost de circa 13%. Īn perioada analizata ponderea comertului īn PIB pentru tarile OECD a crescut cu aprox. 2 % īn fiecare an. Cresteri substantiale s-au īnregistrat pentru Luxemburg, Ungaria si

Belgia, tari cu mare deschidere spre exterior (graficul nr.1si graficul nr. 2).

sa ma uit pe ele k le pot face de mana tb lasata o pagina intreaga pt amandoua

Din graficele nr.1 si nr. 2 se observa ca pe o perioada de zece ani s-a pastrat īn linii mari aceeasi tendinta (ponderi peste 50 % pentru tarile mici si ponderi sub 50 % pentru tari ca Japonia sau SUA, principali actori pe pietele internationale).Īn anul 2005 Romānia a īnregistrat o pondere a comertului īn PIB de 76 %, apropiata de cea a Cehiei, Slovaciei, tari mici aflate īn tranzitie care au aderat recent la UE si ale caror economii nationale au o mare deschidere spre pietele externe.

Structura PIB pe ramuri a economiei romānesti s-a modificat semnificativ dupa 1990, astfel īncāt s-a trecut de la o economie bazata pe industrie si agricultura spre o economie a serviciilor. Efectul restructurarii s-a manifestat prin scaderea contributiei

sectorului industrial la PIB de la 40% īn 1990 la circa 27% īn anul 2000, dupa care contributia industriei la PIB a ramas la un nivel relativ stabil. Īn schimb, conform tendintelor manifestate īn alte economii moderne, contributia sectorului serviciilor la PIB a

crescut de la 26,5% īn 1990 la 46,3% īn 2000 si la 48,3% īn 2005. Se apreciaza ca gradul de deschidere al economiei romānesti spre pietele externe si cresterea economica se vor accentua dupa recenta aderare a Romāniei la UE.

De la un an la altul, ponderea tarilor īn comertul mondial se modifica, pe scena schimburilor internationale aparānd noi cāstigatori si perdanti. De exemplu, SUA trebuie sa-si redefineasca relatiile comerciale cu Rusia, America Latina, sau China. Ţarile

asiatice au de depasit īnca efectele crizei valutar-financiare. Rusia, tara mai nou exportatoare de petrol, trebuie sa-si reconsidere relatiile comerciale cu fostele tari aflate īn zona sa de influenta si cu puterile comerciale ale lumii.

Institutionalizarea comertului mondial. O.M.C. este organizatia care stabileste regulile de desfasurare a comertului international. Realizarile acesteia īn domeniul eliminarii unor obstacole din calea schimburilor comerciale internationale, īn negocierea unor tratate multilaterale sunt notabile. Functiile OMC sunt īndeplinite de organul supreme de decizie reprezentat de Conferinta Ministeriala care se reuneste la nivelul ministrilor

comertului din tarile membre o data la 2 ani. Printre acestea se numara: organizarea si desfasurarea unor noi runde de negocieri comerciale multilaterale, solutionarea diferendelor comerciale care apar īntre membrii sai, examinarea periodica a politicilor

comerciale ale tarilor membre, cooperarea cu alte organisme comerciale si financiare internationale (BIRD, FMI, OECD, UNCTAD, PNUD, OMPI), punerea īn aplicare a

prevederilor acordurilor comerciale multilaterale, etc.   Reprezentantii tarilor īn curs de dezvoltare sunt īnsa nemultumiti de politica promovata de OMC. La fiecare Conferinta Ministeriala au avut loc ample manifestatii de protest ale unor organizatii ale

consumatorilor sau ale altor organizatii nonguvernamentale īmpotriva politicii comerciale promovate de OMC. Unii specialisti considera ca institutiile comerciale "au actionat mai mult īn interesul tarilor avansate si al grupurilor din interiorul acestor tari decāt īn cel al tarilor īn curs de dezvoltare. Asa cum FMI trateaza cu superficialitate preocuparile celor saraci - se dau miliarde de dolari pentru salvarea bancilor, dar nu si sumele marunte

necesare pentru acordarea de subventii la produsele alimentare destinate celor dati afara de la locurile de munca din cauza programelor FMI - OMC pune comertul deasupra oricaror

interese." Joseph Stiglitz considera ca institutiile internationale publice sunt extrem de utile pentru stabilirea regulilor comerciale, dar ca acestea trebuie sa treaca prin "schimbari dureroase care sa le permita sa joace rolul pe care ar trebui sa-l joace pentru ca procesul de globalizare sa dea roade nu doar pentru cei bogati si tarile industrializate, ci si pentru cei saraci si tarile īn curs de dezvoltare."

Activitatea gruparilor economice regionale (UE, NAFTA, etc). Negocierea si aplicarea prevederilor aranjamentelor gruparilor economice regionale au avut un impact puternic īn ultimele decenii asupra fluxurilor comerciale traditionale, reorientāndu-le spre

alte zone.

Uniunea Europeana a devenit un important exportator si importator mondial, modificānd dinamica, structura si configuratia geografica a schimburilor comerciale internationale (tabelul nr.2).

tb lasat spatiu nu asa mare pt tabel

Din tabelul nr. 2 se observa ca īn anul 2005 comertul UE cu bunuri si servicii a īnregistrat o pondere ridicata īn comertul mondial (77,5% din exporturile mondiale de bunuri, 78,8% din importurile mondiale de bunuri, respectiv, 22,5% din

exporturile mondiale de servicii comerciale si 21,2 % din importurile mondiale de servicii comerciale). Atāt exporturile cāt si importurile de bunuri ale UE sunt derulate īn cea mai mare parte īn interiorul gruparii.

NAFTA (Acordul Nord - American de Liber Schimb) a intrat īn vigoare la 1 ianuarie 1994 si cuprinde doua tari dezvoltate (SUA si Canada) si Mexicul, o tara īn curs de dezvoltare. Acest acord a pornit de la speranta ca va duce la cresterea exporturilor SUA

catre Mexic, īnsa la scurt timp de la integrare, Mexicul a trecut printr-o criza economicofinanciara, iar exporturile SUA catre aceasta tara au scazut. Īn ultimii ani, īnsa, comertul intra-grupare a īnregistrat cresteri importante (īn 2005 intra-exporturile au detinut 55,8 % din exporturile totale ale gruparii, iar intra-importurile au atins 34,5 % din importurile totale ale gruparii). De asemenea, fluxurile de investitii directe au crescut, fiind īndreptate

prioritar spre economia mexicana.

Noile evolutii tehnologice, aflate īn strānsa corelatie cu protejarea proprietatii intelectuale, contribuie la aparitia unor noi produse si servicii, rod al activitatii de cercetare, inovare, al inteligentei umane. Foarte multe realizari ale industriei farmaceutice, ale tehnologiei informatice contribuie la diversificarea gamei de produse care patrund īn circuitul comercial international. Din ce īn ce mai mult, detinerea unor drepturi de



proprietate intelectuala confera firmelor avantaje competitive pe piata mondiala, fiind necesara protejarea acestor drepturi īmpotriva concurentei.

Factorii analizati sunt extrem de dinamici si au determinat o evolutie a comertului international extrem de diferita pe ani, pe tari, pe regiuni ale lumii si pe categorii principale de bunuri si servicii. Influentat puternic de evolutia rapida a tehnologiilor informatice, de exemplu, comertul electronic a cunoscut o expansiune spectaculoasa. Internetul dispune de imense oportunitati pentru dezvoltarea unor forme noi de tranzactii comerciale prin infrastructura electronica pe care o pune la dispozitia a milioane de utilizatori ce īmpart costurile aferente acesteia. Īnsa, derularea comertului prin Internet nu mai prezinta siguranta, datorita dezvoltarii puternice a pirateriei software, ceea

ce impune modernizarea sistemelor de proprietate intelectuala, singura posibilitate de a asigura protectia afacerilor derulate pe Internet.

Consideram ca se impune cu necesitate modernizarea comertului international, cel putin din urmatoarele motive:

. Existenta īnca a decalajelor mari īntre tarile dezvoltate si cele īn curs de dezvoltare īn privinta participarii la schimburile comerciale internationale. Ţarile īn curs de dezvoltare ar trebui sa depuna eforturile necesare pentru realizarea unor ajustari macroeconomice deosebit de importante, iar cele dezvoltate ar trebui sa intervina pentru diminuarea datoriilor externe ale acestor tari (prin renegociere), sa-si relaxeze politicile fiscale, sau sa īncurajeze importurile din aceste tari.

. Dezvoltarea rapida a tehnologiilor informatice, a cunostintelor din diferite domenii ar trebui sa permita accesul tarilor sarace sau aflate īn curs de dezvoltare la aceste cunostinte care presupun, printre altele, construirea unor sisteme adecvate de proprietate intelectuala.

. Extinderea Uniunii Europene, un factor deosebit de important pe piata mondiala,mai ales ca majoritatea schimburilor comerciale se deruleaza īn interiorul regiunii;

. Extinderea fara precedent a fenomenelor de contrafacere, falsificare, piraterie,concurenta neloiala - datorita dorintei de cāstig rapid a multor categorii de oameni, a existentei coruptiei, sau datorita lipsei de informare si educare a unor categorii tot mai

mari de consumatori.

. Functionarea rigida si netransparenta a institutiilor care reglementeaza comertul international, sau a altor organizatii mondiale (OMC, FMI, Banca Mondiala). FMI, de exemplu, prin programele sale, ar trebui sa contribuie la reducerea inflatiei si la

īmbunatatirea balantei de plati a unor tari īn curs de dezvoltare, la derularea unui comert international echilibrat, dar tot mai multi economisti din aceste tari vad īn aceasta organizatie un "instrument al tarilor bogate pentru perpetuarea actualei structuri a pietei

mondiale care le este favorabila". OMC ar trebui sa vegheze la derularea mai echitabila a comertului mondial, astfel īncāt acesta sa devina accesibil tarilor īn curs de dezvoltare.

J. Stiglitz sustine ca īn structurile de conducere ale OMC problemele tarilor sarace nici macar nu sunt auzite. Economiile tarilor sarace si ale celor īn curs de dezvoltare sunt caracterizate prin deficite mari ale balantelor de plati externe, balante comerciale dezechilibrate, prin existenta firmelor nationale care nu au nici o sansa īn fata marilor companii transnationale.

Modernizarea comertului international si protejarea proprietatii intelectuale presupun, printre altele:

. Modificarea structurii pietei mondiale. Īn cazul tarilor dezvoltate, ponderea īn totalul exporturilor a produselor manufacturate de īnalta performanta care īnglobeaza tehnologie de vārf (rezultat al investitiilor puternice īn cercetare-dezvoltare) este mare, īn timp ce majoritatea tarilor sarace sau īn curs de dezvoltare exporta majoritar bunuri primare. Continuarea ignorarii acestor decalaje ar putea accentua starile tensionate existente pe plan international, sau ar putea provoca blocaje mari īn economia mondiala.

Ţarile dezvoltate ar trebui sa īnlesneasca transferul de tehnologie performanta catre tarile sarace, la adapostul sistemelor de protejare a proprietatii intelectuale.

. Reformarea organizatiilor internationale (OMC, FMI, Banca Mondiala, etc).

Structura de conducere a acestor institutii ar trebui sa asigure o larga reprezentare a tarilor īn curs de dezvoltare pentru ca interesele economice ale acestora sa fie respectate.

. Aparitia īn permanenta a unor produse si servicii noi, diversificate, cu grad ridicat de performanta care satisfac cele mai exigente cerinte ale consumatorilor. Acestea sunt rezultatul investitiilor guvernelor statelor lumii īn cercetare-dezvoltare-inovare, educatie, dar si al existentei sistemelor de proprietate intelectuala care asigura garantarea calitatii, a originii, a denumirii produselor si serviciilor.

. Reconsiderarea rolului comertului ca promotor al cresterii economice īn economiile nationale; asigurarea unui mediu prielnic de derulare a afacerilor pentru atragerea investitiilor īn comert (capitaluri mici cu o rotatie rapida ce asigura profitabilitate īntr-un

timp scurt).

Repartitia Geografica si Structura

Comertului International cu Servicii

Dupa ce, o lunga perioada de timp, serviciile au fost considerate ca domeniu de slaba productivitate, sau chiar un factor de frāna īn calea dezvoltarii economice, īn prezent, dupa majoritatea specialistilor serviciile detin un rol important īn cresterea economica si īn cresterea calitatii vietii. Totusi, unii economisti considera ca serviciile ar constitui un factor generator de inflatie īntrucāt, īn general acest fenomen nu este īnsotit

īntotdeauna de cresteri corespunzatoare a productivitatii muncii altor bunuri sau servicii."Orio Giarini aprecia īn lucrarea sa "Limitele certitudinii" (1996) ca serviciile financiare, asigurarile, telecomunicatiile, transporturile, serviciile de īntretinere si inginerie se dezvolta nelimitat īn majoritatea tarilor lumii, iar īn cadrul industriei si chiar al agriculturii activitatile desfasurate presupun activitati de servicii. Astfel, majoritatea tarilor lumii traiesc īntr-o economie a serviciilor.

Functiile pe care serviciile le īndeplinesc īn diverse stadii ale productiei (cercetare-dezvoltare, aprovizionare, distributie, īntretinere-reparatii)demonstreaza contributia importanta a serviciilor īn realizarea cresterii economice a unei tari. Eterogenitatea serviciilor determina īnsa, proportia īn care acestea pot genera progres īn dezvoltarea unei economii. Astfel, serviciile care īncorporeaza un volum mare de munca manuala sau slab calificata - gospodarie publica, reparatii, activitati ale micilor comercianti-contribuie īntr-o masura redusa la cresterea economica a unei tari. Serviciile intensive īn inteligenta care necesita forta de munca īnalt calificata - consultanta, know-how, detinerea unor brevete, licente - contribuie īn mod decisiv la cresterea economica a unei tari, asigurānd totodata obtinerea unor avantaje competitive durabile pe pietele externe, aspect determinat si de politica guvernelor tarilor respective īn domeniul investitiilor īn cercetare,

educatie

Activitatea de export si import de servicii, respectiv de vānzari si cumparari care depasesc efectiv frontiera vamala a tarii reprezinta comertul international cu servicii.

Vānzarea - cumpararea serviciilor īn strainatate impun miscarea capitalului,a muncii si deplasarea producatorilor īn acest scop. Este motivul pentru care unii specialisti cred ca serviciile vāndute pe plan local de catre un producator strain nu pot fi considerate de origine externa. Astfel, dreptul īntreprinderilor straine de a intra si de a se stabili pe piata locala constituie un aspect al politicii de investitii si nu are nimic īn comun cu

activitatea de comert.

Alti specialisti considera, dimpotriva, ca īn sectorul serviciilor prezenta locala este indispensabila pentru furnizarea si comercializarea acestora si, īn concluzie, dreptul de stabilire constituie parte integranta a comertului cu servicii. Delimitarea "investitiei" de "comert" īn domeniul serviciilor este destul de

dificila īntrucāt acelasi serviciu poate face atāt obiectul investitiilor cāt si obiectul comertului.

Analizānd cele doua puncte de vedere se constata ca serviciile internationale pot implica atāt operatiuni comerciale cāt si investitionale. De aceea schimburile internationale de servicii sunt constituite īn acelasi timp atāt din comertul international cu

servicii cāt si din fluxurile determinate de miscarea capitalului si a muncii.

Īn sens larg serviciile sunt considerate ca obiect al comertului international daca sunt de origine externa (sunt furnizate de o firma care nu apartine tarii care plateste serviciile - tara consumatoare).

Din punctul de vedere al necesitatii proximitatii furnizorilor si consumatorilor, Gary Sampson si Richard Snape grupeaza tranzactiile cu servicii īn 4 tipuri: (vezi tabelul nr.3).

tb lasat loc pt tabel nu asa mare...

. Tipul A - servicii transferabile - īncorporate īn bunuri sau care pot fi transmise cu ajutorul unor suporturi electronice sau de alta natura (transporturi, servicii bancare, de asigurari, telecomunicatii).

. Tipul B - turismul, educatia, serviciile de sanatate

. Tipul C - servicii care implica miscarea internationala a factorilor de productie (principalele moduri de realizare a acestor tranzactii sunt investitiile de capital si miscarea temporara a fortei de munca)

. Tipul D - servicii de turism (un turist se cazeaza la un hotel care apartine unei corporatii transnationale īntr-o a treia tara)

Īn cadrul GATS sunt prevazute cāteva modalitati de livrare a serviciilor īn schimburile internationale:

1. Transfrontiere (cross - border supply) - servicii transferabile

2. Consumul īn strainatate (consumption abroad) - caz īn care se deplaseaza consumatorul

3. Prezenta comerciala (commercial presence) - prezenta persoanelor juridice pentru a furniza servicii īn strainatate

4. Prezenta persoanelor fizice (presence of natural persons ) - personae fizice care furnizeaza servicii īn strainatate.

Aceste modalitati de livrare influenteaza masurile de reglementare si politicile de liberalizare ce pot viza comertul cu servicii, miscarea factorilor de producti sau miscarea consumatorilor de servicii.

Īn functie de modalitatile de livrare serviciile care fac obiectul tranzactiilor internationale se grupeaza īn doua categorii:

1. serviciile factor - cuprind veniturile din investitii, redevente si veniturile din munca - provenite din miscarea peste granita a factorilor de productie

2. serviciile non - factor - cuprind transporturile, turismul si alte servicii(comertul cu servicii de comunicare, financiare, asigurari non marfare, reparatii, servicii culturale, leasing, constructii si inginerie, consultanta, reclama,servicii de informatica, redevente si venituri din licente )

O alta categorie de servicii sunt cele guvernamentale care cuprind cheltuielile ambasadelor si consulatelor, unitatilor militare si īncasarile provenind de la ambasade, consulate.

Raportat la comertul international cu bunuri, comertul cu servicii se poate grupa astfel:

1. Servicii īncorporate īn bunuri (filme, carti)

2. Servicii complementare comertului cu bunuri (transport, manipulare,asigurari si reasigurari, operatiuni bancare, publicitate)

3. Servicii care se substituie comertului cu bunuri (franciza, leasing,reparatii si īntretinere)

4. Servicii care se comercializeaza independent de comertul cu bunuri(asigurari de persoane si alte tipuri de asigurari non-marfare, servicii contabile, juridice,medicale, telecomunicatii, informatica, turism)

Īn ultimele decenii sectorul serviciilor a detinut o pondere din ce īn ce mai mare īn schimburile economice internationale. Īn tarile dezvoltate acest sector este preponderent si detine peste 60 % īn ocuparea populatiei si crearea Produsului Intern Brut.

Schimburile "invizibile" detin īn prezent 30 % din totalul fluxurilor mondiale de bunuri si servicii. Serviciile au constituit subiect de negociere pentru prima data īn anul 1986 īn cadrul rundei Uruguay desfasurate sub auspiciile GATT si finalizate cu īnfiintarea Organizatiei Mondiale a Comertului si semnarea Acordului General pentru Comertul cu Servicii (GATS).

Impactul Caracteristicilor Serviciilor

Asupra Comertului cu Servicii

Majoritatea economistilor considera la ora actuala serviciile un sistem de utilitati, īn care beneficiarul cumpara sau foloseste nu un produs, ci o utilitate, care-i confera anumite avantaje ori satisfactii, neconcretizate, īn majoritatea cazurilor, īntr-un bun

material si destinate satisfacerii unei nevoi personale sau sociale. Multe definitii precizeaza ca serviciile constituie activitati al caror rezultat este nematerial si deci nu se concretizeaza īntr-un produs cu existenta de sine-statatoare. Īn 1960, Asociatia Americana de Marketing defineste serviciul ca "activitatea oferita la vānzare care produce avantaje si satisfactii fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun".

O alta definitie este data de K.L.Blois (1974 "Serviciul reprezinta orice activitate care ofera beneficii fara sa presupuna īn mod obligatoriu un schimb de bunuri tangibile". Ambele definitii privesc serviciile de pe pozitia prestatorului si pot fi interpretabile, cu toate ca subliniaza deosebirea dintre bunuri si servicii. Astfel, exista multe servicii care se concretizeaza īn bunuri materiale (servicii cinematografice,editoriale, de informatica, alimentatie publica). De asemenea, cānd se discuta despre materialitatea serviciului, trebuie clarificat daca ne referim la activitatea propriu-zisa, la suporturile sale sau la rezultate.




Unii autori au definit serviciile si de pe pozitia consumatorului. Specialistii americani Besson Richard M. si David W. Jackson apreciaza ca "pentru consumator,serviciile reprezinta activitati care se finalizeaza prin obtinerea unui beneficiu sau a unei utilitati; activitati pe care nu poate sau nu doreste sa le presteze el īnsusi". Leonard L. Berry (1980) defineste concis serviciul ca "o activitate, un efort, o permanenta."Totodata, serviciile sunt activitati de sine-statatoare, autonomizate īn procesul adāncirii diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct īntr-un sector denumit si sectorul tertiar.

Alte definitii confera o acceptiune mai restrānsa notiunii de serviciu, acesta constituind un element al politicii de marketing a unei firme destinat sa ofere utilitati aditionale produsului. O alta definitie delimiteaza bunurile de servicii, concluzionānd ca

acestea din urma "reprezinta o activitate umana, cu un continut specializat, avānd ca rezultat efecte utile, imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale."Pentru a identifica si delimita serviciile de celelalte componente ale activitatii economice si sociale este necesara sublinierea principalelor caracteristici ale acestora.

Serviciile sunt īn primul rānd caracterizate prin imaterialitate si intangibilitate. Prestarea de servicii nu se concretizeaza de obicei īn produse,ci se manifesta sub forma unor activitati de productie sau consum. Exista totusi si servicii cu expresie materiala,īnsa valoarea suportului lor material este mult inferioara valorii informatiilor pe care le contin (filme, carti, software). Imaterialitatea serviciilor face ca acestea sa nu fie transferabile, comercializabile īn afara locului realizarii, ele fiind produse pe loc, la resedinta consumatorului. De aceea se mai numesc si invizibile.

Serviciile sunt intangibile, adica nu pot fi percepute cu ajutorul simturilor umane, ele nu pot fi vazute, īncercate. Datorita lipsei proprietatilor tangibile un serviciu nu poate fi apreciat si verificat calitativ īnainte de cumparare sau consum. De aceea, vānzarea serviciilor presupune eforturi de cunoastere si stimulare a cererii, de reducere a incertitudinii prin adaugarea unei evidente fizice exprimate prin calitatea personalului, nivelul preturilor, caracteristicile echipamentelor.

Īntrucāt serviciile nu au o forma materiala, acestea nu pot fi stocate si pastrate īn vederea unui consum ulterior. Nestocabilitatea serviciilor prezinta unele avantaje referitoare la asigurarea unei eficiente sporite ca urmare a eliminarii dificultatilor legate de distributia fizica a serviciilor, de manipularea lor, de crearea unor conditii specifice de depozitare, pastrare. Dezavantajele se refera la asigurarea echilibrului oferta -cerere si realizarea efectiva a serviciilor (serviciile odata oferite dar neutilizate constituie

pierderi de mijloace materiale). Caracteristica de nestocabilitate apare īn literatura de specialitate si sub denumirea de perisabilitate.

O alta caracteristica o constituie inseparabilitatea sau indivizibilitatea serviciilor sau simultaneitatea productiei si consumului serviciului. Faptul ca serviciile se exteriorizeaza sub forma unor activitati impune, pentru realizarea propriu-zisa a lor,

prezenta īn acelasi loc a prestatorului si beneficiarului. Lipsa acestor conditii are influente atāt asupra volumului activitatii desfasurate īn sfera serviciilor, cāt si asupra aportului acestui sector la satisfacerea nevoii sociale. Orice neconcordanta de timp sau de loc se soldeaza cu pierderi de oferta si cerere nesatisfacuta. Pentru ca aceste servicii sa intre īn comertul international trebuie ca producatorul sa se deplaseze la locul de consum si invers. Aceasta presupune masuri de liberalizare a schimburilor internationale de servicii.

O alta caracteristica a serviciilor este eterogenitatea sau variabilitatea.

Aceasta caracteristica influenteaza negativ posibilitatea de standardizare a serviciului, de a alcatui o structura sortimentala sau de marca, de a interveni īn controlul calitatii prestatiei.

Fiind un pret al cererii, pretul serviciului este puternic influentat de preferintele clientilor, de posibilitatea acestora de a alege īntre "a-si face singuri serviciul" sau "a-l cumpara" de pe piata nationala sau de pe o piata externa. Decizia de a cumpara

este determinata de "o scara de valori si de utilitati ce corespunde unei scari de preturi".

Īn concluzie, caracteristicile serviciilor, comparativ cu cele ale bunurilor,pot asigura atāt avantaje (eliminarea oricaror probleme privind distributia fizica a serviciilor, influenta preferintelor consumatorilor asupra pretului serviciului, aprecierea

calitatii serviciului la locul de consum, etc.) cāt si dezavantaje (aparitia unor dezechilibre dintre oferta si cerere, eforturi suplimentare pentru cunoasterea si stimularea cererii,pierderi de oferta si cerere nesatisfacuta īn cazul aparitiei oricarei neconcordante de spatiu si timp) īn derularea schimburilor comerciale.

Specialistii īn teorii economice apreciaza ca avantajul comparativ īn comertul international consta īn faptul ca o tara sau alta "este un producator mai eficient pentru un anumit produs comparativ cu alt bun sau alte bunuri".

S-a conturat teoria celor trei stadii potrivit careia economia tarilor dezvoltate ar fi devenit o economie a serviciilor. Ţarile īn dezvoltare ar detine un avantaj comparative īn bunuri, iar tarile dezvoltate ar avea un avantaj comparativ īn servicii. Realitatea este īnsa ca īntre exportul de servicii si exportul de bunuri exista o interconditionare reciproca.

Astfel, se poate aprecia ca "tarile dezvoltate au un avantaj comparativ atāt īn bunuri cāt si īn servicii intensive īn cunoastere, īn timp ce tarile īn dezvoltare au avantaj īn bunurile si serviciile intensive īn munca"

Ţarile īn dezvoltare se confrunta cu faptul ca cererea mondiala pentru produse intensive īn munca este stagnanta, iar noile tehnologii au erodat avantajele de costuri ale muncii, iar posibilitatea de a exporta servicii intensive īn munca este impiedicata de un complex de reglementari care opresc miscarea peste granita a muncii (cu o extindere mult mai mare comparativ cu miscarea capitalului, bunurilor si informatiilor).

Pentru anumite tari īn dezvoltare tendinta este ca acestea sa-si extinda exporturile de servicii din trei motive :

1. Preturile serviciilor sunt mai scazute īn tarile īn dezvoltare fata de tarile bogate, ceea ce confera primelor un avantaj comparativ pentru anumite sectoare ;

2. Tendintele de liberalizare a muncii temporare vor replasa tarile īn dezvoltare īntr-o pozitie competitiva ;

3. Necesitatea proximitatii fizice a furnizorului de servicii si a utilizatorului accentueaza importanta pietelor regionale. Astfel, anumite tari īn dezvoltare pot beneficia de un avantaj geografic asupra producatorilor mai eficienti situati mai departe de o piata

regionala particulara.

Avantajul comparativ consta īn cāstigul realizat de catre o natiune care produce si vinde la extern bunurile si serviciile pe care le realizeaza cu costuri de productie mai mici relativ cu alte bunuri si servicii nationale, iar īn schimbul lor procura alte marfuri si servicii a caror realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa. Exista, deci, o preocupare a tarilor pentru diferentele īntre preturile bunurilor si serviciilor determinate de jocul liber al pietei. Īn realitate, liberul schimb gāndit de D. Ricardo nu se realizeaza īntrucāt concurenta este īmpiedicata de numeroase si variate obstacole comerciale si administrative.

Spre deosebire de avantajul comparativ obtinut de o tara sau alta pe o piata internationala, teoria avantajului competitiv se bazeaza pe firmele care actioneaza pe piata globala pe perioade mari de timp. Mijloacele utilizate de firme pentru obtinerea avantajelor competitive durabile sunt cele prezentate īn capitolul anterior (detinerea drepturilor de proprietate intelectuala - marci de comert, denumiri de origine, brevete sau know-how; investitii īn cercetare-dezvoltare; preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de gama;valorificarea curbei de experienta, s.a.).

La nivelul unui stat otinerea unor avantaje competitive durabile este influentata puternic de cresterea productivitatii muncii, adica de obtinerea unor performante economice, paralel cu cresterea veniturilor reale ale cetatenilor (cresterea

nivelului de trai).

Factorii care influenteaza competitivitatea unei tari pe piata mondiala sunt extrem de numerosi si dinamici: resursele (umane, naturale, de cunostinte, de capital),infrastructura, determinantii cererii, industriile din amonte si aval, strategiile, structura si

rivalitatile dintre firme, politicile guvernamentale. Prin urmare, exista si o multitudine de posibilitati pentru o tara (indiferent de stadiul de dezvoltare īn care se afla) de a valorifica eficient potentialul sau de resurse naturale, umane, de cunostinte, de capital īn scopul dezvoltarii serviciilor ce constituie unul din factorii promotori ai cresterii economice.

Pentru Romānia, de exemplu, valorificarea eficienta a potentialului turistic (relieful, clima,flora, fauna, asezarea geografica, traditiile culturale) prin masuri de politica comerciala

adecvate ar putea duce la cāstigarea unor avantaje competitive durabile pe piete externe comparativ cu alte tari.

Repartitia si Structura Comertului

International cu Servicii pe Regiuni

Exporturile mondiale de servicii comerciale au crescut īn ritm mai accentuat comparativ cu cresterea PIB-ului mondial īn anul 2005 (tabelul nr. 4). Se observa ca ritmul de crestere al exporturilor mondiale de servicii comerciale (10%) a fost de 2,5 ori mai mare fata de cel al cresterii PIB-ului mondial (4%) īn 2005, tendinta mentinuta īncepānd cu anul 2000. Īn anul 2005

valoarea exporturilor de servicii comerciale a crescut la nivel mondial, īnsa, īntr-un ritm mai redus comparativ cu anul 2004 (18% īn 2004, 10% īn 2005), fapt explicat prin diminuarea ritmului de crestere economica la nivel mondial, mai ales īn SUA, Europa, sau īn unele economii emergente (Rep. Corea, Taipei China, Brazilia).

Comertul mondial la nivelul anului 2005 este semnificativ influentat de cresterea puternica a pretului produselor petroliere.

tb lasat loc pt un tabel destul de marisor

Exporturile de servicii de transporturi au crescut īn 2005 īntr-un ritm mediu anual de 12%, ajungānd la 570 miliarde $. si īn acest sector al serviciilor ritmul de crestere a fost diminuat comparativ cu cel īnregistrat īn 2004 (18%), mai ales datorita

cresterii puternice a preturilor transporturilor.

Dintre cele trei categorii principale de servicii comerciale, serviciile de transporturi au detinut cea mai mica pondere (23 %), īnsa ritmul de crestere a fost cel mai ridicat īn 2005. Aceasta evolutie este atipica fata de tendintele īnregistrate īn trecut, cānd

serviciile de transporturi īnregistrau cresteri mai lente comparativ cu celelalte categorii de servicii comerciale si poate fi explicata prin cresterea costurilor transporturilor.

Exporturile de servicii de calatorie au īnregistrat, de asemenea, cresteri īn 2005 fata de anul precedent, ajungānd la 685 miliarde $. Aceasta crestere poate fi atribuita revigorarii īncasarilor realizate din serviciile de calatorii (īndeosebi turism) ale Asiei dupa reducerea īnregistrata īn 2003 cauzata de epidemia de gripa asiatica. Caracteristica distinctiva a categoriei "servicii de calatorie", componenta a EBOPS, este data de rolul important al consumatorului acestor servicii care se deplaseaza spre o alta tara pentru a obtine bunuri si servicii. Astfel, spre deosebire de cele mai multe alte grupe cuprinse īn clasificarea EBOPS, calatoriile nu constituie un produs specific, ci mai degraba, un sir de bunuri si servicii consumate de cei care viziteaza o tara īn diverse scopuri, īn mod deosebit turistice, pe perioade mai mici de un an.

Categoria "alte servicii comerciale" constituie cea mai mare si cea mai eterogena grupa dintre toate si cuprinde: servicii de comunicatii, servicii de constructii, asigurari, servicii financiare, servicii informatice si informationale, drepturi de licenta, alte

servicii de afaceri, servicii personale, culturale si recreative, servicii guvernamentale

Exporturile acestei grupe au crescut cu 11% īn 2005 fata de 2004, ajungānd la 1160 miliarde $. Contrastānd cu evolutia serviciilor de transport si de calatorii, ritmul de crestere al exporturilor acestei grupe a ramas neschimbat īn 2004 fata de anul precedent si a scazut īn 2005 comparativ cu 2004 si, pentru a doua oara din 1995, mai scazut decāt al īntregii grupe de servicii comerciale. Aceasta performanta slaba, atipica, a grupei alte

servicii comerciale poate fi atribuita partial evolutiilor comertului cu servicii al SUA.

Regiunea AMERICII DE NORD a īnregistrat o crestere atāt a exporturilor cāt si a importurilor de servicii comerciale īn 2005 comparativ cu 2004, īnsa, cu ritmuri mai reduse (la exporturi 13% īn 2004 si 10% īn 2005, iar la importuri 15% īn 2004 si 9% īn

2005). Īn 2005 exporturile de servicii comerciale ale regiunii au atins valoarea de 422 miliarde $ . Pentru prima data din 2001, cresterea exporturilor regiunii (10%) a fost mai accentuata decāt a importurilor (9%) si s-a situat la acelasi nivel cu cel al exporturilor mondiale de servicii comerciale. Īn sectorul serviciilor de calatorie scaderea importurilor a fost mai pronuntata. Dupa o crestere puternica īn 2004, calatoriile turistilor din SUA catre strainatate s-au redus considerabil īn 2005. Aceste evolutii sunt rezultatul

unui nivel redus al cresterii economice īn regiunea Americii de Nord īn 2005.

EUROPA.

Īn ciuda faptului ca Europa detine mai mult de 50% din comertul mondial cu servicii comerciale, īn anul 2005 exporturile si importurile de servicii comerciale ale Europei au crescut īntr-un ritm redus (8%), comparativ cu anul precedent (17%). Exporturile de servicii comerciale ale Europei au ajuns īn 2005 la 1245 miliarde $.



Acest nivel de crestere se situeaza sub nivelul mediu mondial. Din cele trei categorii de servicii, cele de transport (atāt īn cazul exporturilor cāt si īn cazul importurilor) au fost cele care au īnregistrat īn 2005 cresteri mai accentuate, iar serviciile de calatorii sunt cele care au crescut cel mai putin.

Aceste evolutii sunt consecinta directa a diminuarii cresterii economice īn 2005 īn Europa, cea mai slaba crestere dintre toate regiunile lumii.

COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE a īnregistrat īn 2005 o crestere economica foarte viguroasa, chiar daca ritmul de crestere a fost ceva mai redus comparativ cu anul precedent. Ca o consecinta directa a acestor evolutii ritmurile de

crestere ale exporturilor si importurilor de servicii comerciale au fost mai accelerate comparativ cu ale celorlalte regiuni (20% la exporturi si 19% la importuri), duble fata de ritmurile de crestere atinse la nivel mondial (10%). Aceste ritmuri au fost īnsa mai mici

comparativ cu anul 2004, rezultat al slabei cresteri economice la nivel mondial īn 2005.

Exporturile de servicii comerciale ale regiunii au ajuns īn 2005 la 42 mld. $, iar importurile la 62 mld. $. O caracteristica pentru comertul cu servicii comerciale a CSI este ca regiunea a īnregistrat un excedent de aproximativ 7000 mil. $ īn serviciile de transport si un deficit īn serviciile de calatorii si īn alte servicii de 12700 mil.$ si, respectiv de 14400 mil.$.

AFRICA a īnregistrat īn ultimii 5 ani o crestere economica puternica. Drept urmare si comertul cu servicii comerciale al regiunii a īnregistrat cresteri pentru al treilea an consecutiv. Exporturile de servicii comerciale au crescut īn 2005 cu 12%,

ajungānd la 57 mld. $, iar importurile au crescut cu 21% (69 mld. $). Mai mult de 50% din exporturile de servicii comerciale ale Africii provin din serviciile de calatorii.

ASIA, o regiune cu o crestere economica puternica īn 2005, diferentiata īnsa pe tari, a īnregistrat o crestere cu 14% a exporturilor de servicii comerciale īn 2005 comparativ cu anul precedent si o crestere cu 12% a importurilor. si īn cazul acestei

regiuni, cresterile au fost mai slabe decāt īn 2004 . Exporturile din categoria "alte servicii comerciale" (programe informatice, servicii financiare, servicii de constructii,drepturi de licenta, etc.) au īnregistrat īn 2005 excedentul cel mai mare din ultimii 15 ani.

Exporturile de servicii de transport si de calatorii ale regiunii au crescut cu 13% si,respectiv cu 9%, depasind media mondiala.

Repartitia si Structura Comertului International

cu Servicii Comerciale pe Ţari

Pimul loc pe piata mondiala a serviciilor comerciale a fost ocupat īn 2005 de SUA, urmate de Marea Britanie, Germania, Franta, Japonia, Italia, Spania. Ca si īn cazul comertului mondial cu marfuri, actorii principali pe piata serviciilor ramān tot tarile

puternic industrializate care detin ponderi importante īn comertul mondial cu servicii.

SUA ramāne lider mondial incontestabil (Graficul nr. 3 si Graficul nr. 4) si pe piata mondiala a serviciilor comerciale, pozitie mentinuta īnca din 1997, īnsa cu ritmuri de crestere mai lente (12% la exporturi si 13% la importuri) īn 2005 comparativ cu anul precedent , ca rezultat al slabei activitati economice care a caracterizat economia americana īn 2005. Categoria "alte servicii comerciale" detine ponderea cea mai mare īn exporturile si importurile totale de servicii ale SUA (46 % la exporturi si 53,3% la importuri).

tb lasata o pagina intreaga pt 2 grafice

Īn cadrul grupei, serviciile financiare si cele privind drepturile de licenta detin o pondere de 24,5 % īn totalul exporturilor, iar serviciile de asigurari detin 10,1 % īn totalul importurilor de servicii comerciale ale SUA, ceea ce demonstreaza ca economia SUA are o structura moderna, bazata pe tehnologii performante, iar transferul de cunostinte tehnice, know-how,

consultanta, engineering, etc. contribuie īn mare masura la dezvoltarea acesteia.

MAREA BRITANIE si FRANŢA, tari puternic industrializate, au īnregistrat ritmuri de crestere reduse, asemanatoare, atāt la exporturile cāt si la importurile de servicii comerciale īn 2005 (Graficul nr.3 si Graficul nr.4). Marea Britanie si-a īntarit pozitia de lider, detinānd locul al doilea īn ierarhia exporturilor mondiale de servicii comerciale. Ritmul de crestere al exporturilor si importurilor de servicii comerciale ale acestei tari a fost mult mai lent īn 2005 comparativ cu anul 2004 (18 % la exporturi si 14% la importuri īn 2004, 5% la exporturi si 6% la importuri īn 2005). Marea Britanie, cel mai important exportator de servicii al Europei a īnregistrat o crestere moderata a exporturilor sale. Din totalul exporturilor de servicii, ponderea cea mai ridicata o detine categoria "alte servicii comerciale" (67 %), iar īn cazul importurilor, ponderea cea mai ridicata este īnregistrata la grupa "servicii de calatorii." (38 %).

Franta, situata pe locul 5 dupa Japonia, a cunoscut un ritm lent de crestere al exporturilor si importurilor de servicii comerciale īn 2005 comparativ cu 2004, iar din cele trei categorii de servicii, asa cum era de asteptat, ponderea cea mai mare īn totalul exporturilor de servicii comerciale ale tarii a detinut-o īn 2005 categoria "alte servicii comerciale" (39,7%), printre care cele mai importante sunt serviciile de consultanta īn diferite domenii prestate īntreprinderilor. Aceste evolutii cam lente sunt consecinta faptului ca īntreaga zona a Europei s-a confruntat cu o slaba crestere economica īn 2005.

GERMANIA, tara situata pe locul 3 īn topul principalelor tari exportatoare de servicii īn 2005, a īnregistrat un ritm relativ lent de crestere comparativ cu 2004 (13% la exporturi si 6% la importuri). Ponderea cea mai mare īn comertul cu servicii comerciale ale

Germaniei a detinut-o categoria "alte servicii comerciale" (servicii de consultanta prestate īntreprinderilor).

JAPONIA a ocupat locul 5 īn topul celor mai mari exportatori de servicii comerciale la nivel mondial īn 2005, īnregistrānd un ritm de crestere foarte lent, comparativ cu cel al anului precedent (25% īn 2004 si 11% īn 2005), urmare a cresterii

economice moderate a economiei japoneze. Grupa "alte servicii comerciale" detine ponderea cea mai ridicata atāt la exporturile cāt si la importurile de servicii ale Japoniei (55 % la exporturi si 41,2% la importuri). Dintre acestea, ponderea cea mai mare o detin

serviciile de consultanta acordate īntreprinderilor si drepturile de licenta atāt īn cazul exporturilor, cāt si īn cazul importurilor.

CHINA se pare ca nu a fost afectata de reducerea ritmurilor de expansiune a comertului manifestata la nivel mondial īn 2005. Exporturile de servicii comerciale ale Chinei au crescut īn 2005 cu 28%, iar importurile cu 16%, īntr-un ritm mult mai accelerat

decāt al celorlalte tari.

Serviciile de calatorii si alte servicii comerciale (servicii de consultanta prestate īntreprinderilor) au detinut ponderea cea mai ridicata īn totalul exporturilor de servicii ale Chinei. si īn cazul importurilor, grupa "alte servicii comerciale" a detinut ponderea cea mai ridicata (39 %). Aceasta structura a comertului cu servicii comerciale demonstreaza deschiderea economiei chineze spre cresterea ponderii sectorului serviciilor īn economia nationala, spre utilizarea unor tehnologii performante la nivel mondial.

ROMĀNIA a exportat servicii comerciale īn 2004 īn valoare de 3

miliarde dolari, ceea ce īnseamna o crestere cu 19 % fata de anul precedent. Romānia a ocupat īn 2004 locul 35 īn ierarhia mondiala a exportatorilor de servicii comerciale. Exporturile de servicii ale Romāniei au īnregistrat un ritm de crestere mai redus īn 2004 comparativ cu anul precedent. Īn schimb, īn 2005 ritmul de crestere al exporturilor de servicii ale Romāniei a fost unul accelerat (37%). Aceste evolutii se īnscriu īn eforturile demarate īnca din 2000 de creare a unei structuri moderne a economiei

romānesti, īn care sectorul serviciilor sa contribuie īntr-o masura mai mare comparativ cu sectorul industrial sau agricol la formarea PIB, asa cum am mentionat anterior.

si īn privinta importurilor de servicii comerciale ale Romāniei īn 2005 ritmul a fost mai alert fata de anul precedent (40%). Ponderea exporturilor si importurilor de servicii comerciale ale Romāniei īn comertul mondial cu servicii a fost īn 2005 destul de modesta (0 %).

Pe categorii, serviciile de transporturi detin ponderea cea mai importanta īn exporturile totale ale Romāniei (43 %), urmate de grupa "alte servicii comerciale" si cea a serviciilor de calatorii. Īn privinta importurilor, categoria "alte servicii comerciale" detin

cea mai mare pondere īn importurile totale ale Romāniei, urmate de serviciile de transport si de serviciile de calatorii. Valoarea importurilor de servicii de transporturi a fost depasita de valoarea exporturilor, iar īn cazul serviciilor turistice, au plecat mai multi vizitatori romāni īn strainatate decāt au sosit vizitatori straini īn Romānia, evolutii mentinute īnca din 2001.

CONCLUZII

Īn anul 2005 evolutia comertului mondial cu servicii comerciale s-a pastrat īn aceleasi tendinte cu cele ale expansiunii comertului cu bunuri: cresterea volumului schimburilor comerciale internationale cu servicii, īnsa īn ritmuri mult mai reduse comparativ cu 2004, ca urmare a lentei cresteri economice īnregistrate la nivel mondial, cu unele exceptii. Ţarile īn curs de dezvoltare si-au intensificat eforturile īn vederea īmbunatatirii structurii economiilor nationale materializate īn accelerarea ritmurilor de crestere a exporturilor si importurilor de servicii comerciale, mai ales din categoria "alte servicii comerciale" (servicii de comunicatii, financiare, informatice, servicii

antreprenoriale, profesionale, tehnice, cercetare-dezvoltare, etc.). China, tarile member CSI, noile state membre ale UE si cāteva tari africane au īnregistrat ritmuri accelerate de crestere a schimburilor comerciale internationale cu servicii comerciale, contrastānd cu

ritmurile reduse constatate īn tarile dezvoltate.

Cu toate acestea, tot statele dezvoltate continua sa detina ponderile cele mai ridicate īn comertul mondial cu servicii comerciale intensive īn cunoastere, inteligenta, tehnologie performanta.

Ritmul de expansiune al exporturilor mondiale de servicii comerciale a depasit dinamica PIB mondial si a productiei mondiale, ceea ce demonstreaza o puternica deschidere a economiilor nationale catre pietele externe, accentuarea fenomenului de globalizare, puternic contestat de unii economisti si laudat de altii.

Dezvoltarea comertului mondial cu bunuri si servicii comerciale asigura natiunilor avantaje competitive durabile īntrucāt, īntre altele, permite transferal tehnologiilor de vārf aflate īn conexiune directa cu sistemele de protejare a proprietatii

intelectuale

Modernizarea comertului international se afla īn conexiune directa cu protejarea proprietatii intelectuale care, dealtfel constituie singura sansa a tarilor īn curs de dezvoltare de a se impune pe pietele internationale cu produse si servicii competitive care ar trebui sa īncorporeze talent si inteligenta autohtona, dar si tehnologie avansata din tarile dezvoltate.



loading...








Document Info


Accesari: 8842
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )