Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































SISTEME DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL

comert




SISTEME DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL

7.1. COMERŢUL INDEPENDENT

În cadrul comertului independent se disting doua categorii de firme:

Micul comert exercitat de firme sau persoane juridice independente mici si izolate care nu sunt asociate si care se caracterizeaza prin:




impozitarea pausala si nu pe baza de beneficiu;

capacitatea financiara slaba si limitata, nedispunând de capital si nefolosind nici un salariat;

firmele mici deservesc un numar mic si limitat de cumparatori (circa 100);

conducerea firmelor se face în general de persoane fara o pre 929r178j gatire corespunzatoare;

preturile practicate sunt de obicei mai mari datorita costurilor de productie ridicate ce revin pe produs.

B A doua categorie are în vedere marele comert independent, care este integrat prin legaturi strânse între en-grosist si detailist, prin contracte de cumparare sau de franciza.

7.2. COMERŢUL ASOCIAT

Gruparile sau asociatiile ce privesc diverse obiective privind aprovizionarea, organizarea si crearea asociatiilor pot îmbraca diferite forme:

cooperative de detailisti.

lanturi voluntare,

grupari ale cumparatorilor grosisti,

magazine colective independente.

Cooperativele de detailisti sunt asociatii de negustori ce formeaza o organizatie ce îsi asuma functia de grosist. Toti membrii asociatiilor în cooperative, indiferent de capital se bucura de aceleasi drepturi si se evita concurenta directa între ei. Sub aspect functional ele s-au creat exclusiv pentru aprovizionarea comerciantilor cu amanuntul. Detailistii cooperatori aleg comisii specializate care se ocupa cu selectarea furnizorilor, editând chiar cataloage, împreuna cu formularistica necesara comenzilor. Membrii gruparii nu sunt obligati sa treaca prin canalul de distributie al asociatiei respective.

Forma de asociere permite fiecarui asociat sa iasa din cadrul gruparii în orice moment. Aceste cooperative pot interveni si în:

ajutorarea în procesul de finantare;

perfectionarea metodelor de vânzare;

detectarea si urmarirea achizitiilor de catre comisii specializate;



comenzi pentru diverse partizi mai mari de marfuri.

Lanturile voluntare - formate din unul sau mai multi comercianti cu ridicata sau cu amanuntul, selectionati de cei cu ridicata dupa o prealabila selectie, functie de dinamismul comerciantilor cu amanuntul, chiar daca au statut juridic diferit. Caracteristica generala de asociere sub forma de "lanturi voluntare" consta în faptul ca mai multi comercianti cu ridicata numiti "capetele lantului" se grupeaza între ei dupa care atrag în grupul format o parte dintre comerciantii cu amanuntul. Ţinând seama de sistemul de organizare, sunt:

lanturi grosiste;

centrale de cumparare.

Din punct de vedere functional, ambele sisteme actioneaza în strânsa legatura cu detailistii.

Gruparile cumparatorilor grosisti - care ca si în cazul gruparilor de cumparare ale comerciantilor cu amanuntul, îsi manifesta dorinta de a obtine mai bune conditii, de furnizori interesati sa-si vânda în cantitati tot mai mari produsele. Aceste grupuri se întâlnesc în special în comercializarea bunurilor nealimentare, destinate marelui public sau consumatorului intermediar, asigurând aprovizionarea tehnico-materiala în scopuri lucrative ale întreprinderilor.

Magazine colective ale independentilor - sunt magazine mari axate pe vânzarea marfurilor cu amanuntul, dispun de mari suprafete comerciale si sunt organizate pe raioane specializate care sunt exploatate de comercianti specializati, cu responsabilitati directe atât în gestiunea raioanelor respective cât si în ceea ce priveste ansamblul responsabilitatilor privind gestiunea si procesul managerial al întregului magazin.  Conducerea magazinelor colective ale independentilor îmbraca forma unei duble gestiuni, respectiv urmarirea cheltuielilor generale, colective de exploatare, administratie, întretinere generala, încalzire, iluminat etc, cât si aspectul comercial, respectiv rezolvarea unui grup de probleme care asigura realizarea procesului comercial.

7.3. COMERŢUL INTEGRAT

În acest sistem de organizare, întreprinderile comerciale acumuleaza atât functiile comertului cu ridicata cât si functiile comertului cu amanuntul, în urmatoarele magazine:

Marile magazine care dispun de o mare suprafata de vânzare accesibila publicului, oferind cvasi totalitatea bunurilor de consuni grupate în raioane. Fiecare raion reprezinta un magazin specializat, sortimentele marfurilor fiind foarte largi. Preturile sunt ceva mai mici decât în magazinele traditionale, serviciile comerciale se interfereaza cu produsele oferite, respectiv facilitati la plata prin ghisee bancare, consultanta de specialitate, adaptari si reparatii a aparaturii electrocasnice, transportul produsului la domiciliu, servicii de alimentatie publica si servicii auto. Asigurarea intrarii libere si înlaturarea oricarei obligatii a cumparatorului fata de magazin.

Masurile strategice si tactice sunt structurate pe doua planuri: gestionare si clientela. Pe plan gestionar are în vedere o rationalizare la maximum a canalelor de distributie, a sistemelor de stocaj si a circuitelor administrative, în ceea ce priveste clientela, se urmareste remodelarea metodelor de baza traditionale, practicarea unor preturi mai scazute, studierea nevoilor populatiei si stabilirea de solutii practice în probleme de organizarea comertului.

Magazine cu sucursale în acest sistem de magazine sunt incluse societatile comerciale care poseda vânzarea cu amanuntul. Societatile respective distribuie produse achizitionate din comertul cu ridicata, sau sunt fabricate chiar de societate. Sistemul functional este structurat pe doua categorii de componente:

serviciile centrale, ce cuprind directia generala, directia comerciala si depozitul central;

sucursalele, respectiv magazinele sau punctele de vânzare.



Din prima categorie de componente, directia comerciala studiaza piata si selecteaza furnizorii, asigura logistica comerciala a marfurilor. Depozitul central în care se stocheaza loturi mari de marfuri se fragmenteaza în loturi comerciale spre a fi expediate spre magazinele cu amanuntul.

Sucursalele, respectiv magazinele sau punctele de vânzare au atributii legate de gestiunea fiecarei sucursale, adaptarea preturilor, asigurarea realizarii bugetului financiar, respectiv veniturile prevazute si încadrarea în nivelul admis al cheltuielilor, promovarea unei discipline de personal adecvata.

Magazinele populare. Acest tip de magazine în sistemul autoservirii practica un nivel mai scazut al preturilor si serviciilor. Se aseamana oarecum cu marile magazine, în sensul împartirii activitatii pe raioane, dar cu o gama relativ redusa de sortimente.

Formele cooperatiste ale sistemului integrat

Cooperativele de consum - sunt magazine ale asociatiei cooperativei de consum, deschise actului de vânzare-cumparare tuturor consumatorilor. Prin statutul lor sunt firme colective create pentru aprovizionarea cu marfuri a populatiei, în special din zona rurala.

Scopul în sine consta în o cât mai buna aprovizionare si servire a populatiei si obtinerea unui beneficiu minim. Societatile comerciale cooperatiste de consum reprezinta asociatii de persoane si nu de capitaluri, în organizarea lor distingem doua structuri de functionare: o structura teritoriala formata din cooperative de consum locale si o structura centrala, formata din organism de coordonare de tip federatii si organisme tehnice implicate în procesul de aprovizionare cu marfuri. Totodata, unitatile comerciale ale cooperativei ofera numeroase prestatii legate de procesul direct al comercializarii marfurilor, respectiv organizarea de hoteluri, tabere de vacanta, case de odihna, gradinite de copii si chiar sponsorizarea unor scoli primare precum si acordarea sau garantarea unor credite familiale. De mentionat documentele Aliantei Internationale Cooperatiste privind sporirea eficientei economice a activitatii. Cooperatia de consum va evolua spre cerintele unui comert modern si civilizat împletit cu justitia sociala.

7.4. SISTEMUL ACORDURILOR DE FRANCIZĂ

Franciza este un contract încheiat între un "francizor" care acorda anumite drepturi de folosire a unei mari firme sau tehnologii comerciale si un "franciz", comerciant care cumpara aceste drepturi. Francizorul poseda o marca comerciala cunoscuta, tehnologii comerciale specifice, tipuri de magazine puternic personalizate precum si sisteme de publicitate proprii.

Sistemul de franciza consta în utilizarea marcii, a tehnicilor de comercializare a unei firme cu un bun cu renume în cadrul pietei, de catre întreprinzatori comerciali neafirmati. In unele cazuri sistemul ofera chiar exclusivitate în cadrul unor zone bine delimitate. Pentru franciz exista obligatia de a plati un "drept de intrare", o redeventa anuala proportionala cu cifra de afaceri si de a aplica integral metodele francizorului pentru a se asigura continuitatea si unitatea imaginii de marca. Cei doi parteneri - francizorul si francizul - îsi au avantajele lor. în literatura juridica, francizorul mai poarta denumirea de "cesionar".

Din acest sistem de comert pot fi amintite:

restaurante specializate: rotiserii, pizzerii;

magazine de produse alimentare fine;

unitati ce vând piese de schimb si asigura service pentru un anumit tip de automobil.

Se preconizeaza ca internationalizarea distributiei va fi o tendinta foarte puternica pentru anii viitori reprezentând un factor favorizant al comertului.











Document Info


Accesari: 3572
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )