Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Comerciantul persoana fizica

comert


Comerciantul persoana fizica

Conditiile dobāndirii calitatii de comerciant



Art. 7 C. Com.: "sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avānd comertul ca profesiune obisnuita".

Textul legii cere doua conditi 626g65g i pentru ca o persoana fizica sa fie comerciant:

sa faca fapte de comert obiective, din cele prevazute īn art. 3 Cod comercial;

faptele de comert sa se savārseasca īn cadru unei profesiuni, īn mod obisnuit.

Comerciantul savārseste faptele de comert speculānd asupra bunurilor si marfurilor, a muncii personalului angajat, a mijloacelor de productie, īn scopul obtinerii unui cāstig, īn mod independent, īn sensul asumarii unui risc, pe care-l garanteaza cu propriul patrimoniu.

Doctrina de drept comercial a apreciat ca īntrunirea cumulativa a celor doua conditi 626g65g i nu delimiteaza sfera notiunii de comerciant de cea a auxiliarilor folositi de comerciant. Ea adauga o a treia conditie:

comerciantul savārseste fapte de comert īn nume propriu, īsi angajeaza īn anumite limite propriul patrimoniu, īsi asuma un risc īn īncheierea afacerilor comerciale.[1]

Īn doctrina de drept comercial s-a exprimat si opinia contrara.[2]

Unii autori adauga si alte conditii, ca fiind necesare dobāndirii calitatii de comerciant.

Īntr-o opinie se cere si conditia capacitatii.

Apreciem ca cerinta existentei acestei conditii pentru dobāndirea calitatii de comerciant este continuta īn īnsusi textul legal "sa faca fapte de comert".

Majoritatea faptelor de comert sunt acte juridice. Pentru validitatea actelor juridice, Codul Civil īn art. 949 cere existenta capacitatii de a īncheia acte juridice. Asadar, minorul, neavānd capacitate deplina de exercitiu, nu poate īncheia acte juridice.

Īn sprijinul opiniei noastre este si interpretarea data īn doctrina cu privire la prevederile art.13 C.com.: "Tatal sau mama care exercita puterea parinteasca, sau īn lipsa-le tutorul, nu pot continua comertul īn interesul unui minor, daca nu vor fi autorizati."

Minorul prin reprezentantii lui legali poate continua comertul, si nu īncepe, deoarece nu are deplina capacitate de exercitiu.

Un al treilea argument ar fi raspunsul dat la īntrebarea: Cine este comerciant, cei care continua comertul īn numele minorului (reprezentantii legali) sau minorul īn interesul caruia este continuat comertul?

Un raspuns dat de jurisprudenta instantelor romāne considera ca minorii unui comerciant decedat, prin continuarea comertului, devin comercianti.

Un alt raspuns apreciaza ca au calitatea de comerciant, īn aceasta ipoteza, reprezentantii legali ai minorului care pot savārsi toate actele necesare comertului. Aceasta opinie s-ar adauga argumentelor noastre pentru justificarea aprecierii ca este inutila cerinta capacitatii.

Unii autori adauga conditia obtinerii autorizatiei administrative de exercitare a comertului pentru ca o persoana fizica sa devina comerciant.

Art. 10 Legea nr.507/2002, privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, "Dupa obtinerea autorizatiei asociatiile familiare si personale fizice care desfasoara activitati economice īn mod independent sunt obligate sa se īnregistreze la Registrul Comertului si la organele fiscale teritoriale, conform reglementarilor legale īn vigoare"

Īn contextul integrarii europene, legea permite persoanele fizice, cetateni romāni sau cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene si ai celorlalte state apartinānd Spatiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda si Elvetia) sa desfasoare activitatii economice pe teritoriul Romāniei, īn mod independent sau prin intermediul asociatiilor familiale.

Persoanele fizice sau asociatiile familiale pot sa desfasoare activitati economice īn toate domeniile, meseriile sau ocupatiile, cu exceptia celor stabilite sau interzise prin lege.

Dispozitiile H.G. nr. 58 /2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507 /2000 privind organizarea si desfasurarea unor activitati de catre persoanele fizice stabilesc activitatile economice din toate domeniile, meseriile si ocupatiile ce nu pot fi desfasurate de persoanele fizice si asociatiile familiale: arhitect, asistent medical, auditor financiar, avocat, cadru didactic, comisar (la Garda financiara), consilier īn proprietate industriala, consultant fiscal, director de agentie de turism si hotel, executor judecatoresc, expert contabil si vamal, farmacist, institutor (īnvatamāntul preuniversitar), medic, notar public, pilot, politist, pompier, restaurator si traducator autorizat.

Asociatiile familiale se pot īnfiinta la initiativa unei persoane fizice si se constituie din membrii de familie ai acestuia, care locuiesc īn aceeasi localitate.

Notiunea de membrii de familie ce se pot constitui īn asociatii familiale cuprinde sotul, sotia, copii care au īmplinit 16 ani, care locuiesc īn aceiasi localitate.

Īn cazul cetatenilor care provin din statele membre U.E. si statele apartinānd. Spatiului Economic European, familia se constituie din membrii care īsi au resedinta īn aceiasi localitate.

Persoanele fizice care desfasoara prin forte proprii activitati economice in mod independent, precum si persoanele fizice care sunt membre ale asociatiilor familiale trebuie sa fie asigurate īn mod obligatoriu īn sistemul public si alte drepturi de asigurari sociale (Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale) si īn sistemul asigurarilor sociale de sanatate(O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate).

Pentru a beneficia de drepturile acordate de sistemul asigurarilor pentru somaj, persoanele de mai sus care au īmplinit vārsta de 18 ani, trebuie sa īncheie contractul de asigurare pentru somaj.

Pentru desfasurarea activitatilor economice īn mod independent sau īn cadrul asociatiilor familiale, persoana fizica respectiv membrii asociatiei familiale trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:

18 ani īmpliniti (pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice īn mod independent si reprezentantii asociatiei familiale)

15 ani īmpliniti, pentru membrii asociatiei familiale;

stare de sanatate corespunzatoare desfasurarii activitatii economice;

calificarea necesara desfasurarii activitatii economice;

autorizatie speciala emisa de primarul comunei, orasului, municipiului pe a caror raza teritoriala īsi are domiciliul persoana fizica;

sa nu fi fost condamnat prin hotarāre judecatoreasca ramasa definitiva pentru savārsirea infractiunii de exercitare fara drept a unei profesii sau a infractiunii de fals.

Persoanele fizice care desfasoara activitati economice īn mod independent si asociatiile familiale autorizate nu pot angaja persoane cu contract individual de munca pentru desfasurarea activitatilor autorizate.

Persoanele fizice, respectiv membrii asociatiei familiale, pot desfasura activitati economice īn mod independent sau, dupa caz, īn cadrul asociatiilor familiale, numai daca:

a) s-au asigurat īn mod obligatoriu īn sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si īn sistemul asigurarilor sociale de sanatate;

b) detin autorizatia eliberata īn conditiile legii;

c) sunt īnregistrate in Registrul comertului si la organele fiscale teritoriale.

Persoana fizica ce desfasoara activitati economice īn mod independent si asociatia familiala, au dreptul sa detina cāte o singura autorizatie si de a desfasura numai activitatile pentru care sunt autorizate.

Autorizatia se elibereaza de primarii comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucuresti pe a caror raza teritoriala solicitantul īsi are domiciliul.

Persoana din initiativa careia se īnfiinteaza asociatia familiala va declara pe proprie raspundere, sub sanctiunea legii penale, ca asociatia familiala nu a fost autorizata sa desfasoare activitati economice independente.

Pentru obtinerea autorizatiei sunt necesare urmatoarele acte:

- cererea-tip (pentru asociatiile familiale se semneaza de toti membrii asociatiei);

- cazier judiciar;

- copii de pe actele de identitate;

- certificat medical;

- documente care atesta starea de sanatate si calificarea profe-sionala;

- acordurile si avizele eliberate de institutiile abilitate necesare desfasurarii activitatilor pentru care se solicita autorizare.

Īn autorizatie īn mod obligatoriu se mentioneaza activitatea principala, si dupa caz activitatile secundare pentru care se elibereaza autorizatia, locul de desfasurare a activitatilor si durata de valabilitate a autorizatiei.

Autorizatia este valabila pe perioada cāt sunt īndeplinite conditiile pentru exercitarea activitatii autorizate.

Daca ulterior emiterii autorizatiei persoana nu mai īndeplineste conditiile legale de desfasurare a activitatii economice, autorizatia īsi pierde valabilitatea.

Primaria transmite o copie de pe autorizatia emisa la Biroul unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului de pe lānga tribunal, īn vederea atribuirii codului unic de īnregistrare si a eliberarii certifi-catului de īnregistrare.

Pentru obtinerea autorizatiei, printre documentele depuse la primarie este si cererea de īnregistrare īn Registrul Comertului si la organele fiscale teritoriale.

In termen de 15 zile calendaristice de la emiterea autorizatiei, persoanele fizice / asociatiile familiale sunt obligate sa se īnregistreze la Registrul Comertului, care va comunica īnregistrarea la organele fiscale teritoriale.

Biroul unic din cadrul Oficiului registrului comertului va elibera certificatul de īnregistrare continānd codul unic de īnregistrare īn termen de 7 zile de la īnregistrarea cererii.

Nerespectarea termenului de 15 zile atrage nulitatea de drept a autorizatiei.

Pentru desfasurarea altei activitati, care nu este prevazuta īn autorizatie, este necesara completarea autorizatiei.

Autorizatia se anuleaza de primaria emitenta īn urmatoarele cazuri :

- se renunta la autorizatie :

- una din conditiile de acordare a autorizatiei nu mai este īndeplinita;

- ca urmare a constatarii neīndeplinirii conditiilor prevazute de lege sau aplicarii unei sanctiuni de catre organele de control abilitate.

Persoana fizica sau reprezentantul asociatiei familiale, pentru motive temeinice, pot cere primariei īntreruperea temporara a activitatii. Īn acest caz autorizatia se suspenda pe o perioada determinata.

Masura de anulare, modificare sau suspendare a autorizatiei se comunica la Oficiul registrului comertului si organelor fiscale competente.

Anularea autorizatiei atrage radierea, din oficiu, din registrul comertului.

Persoana fizica sau reprezentantul asociatiei familiale are obligatia depunerii autorizatiei detinute, īn original la data formularii cererii de renuntare sau suspendare a autorizatiei si īn termen de maxim 24 de ore de la data cānd una dintre conditiile de acordare a autorizatiei nu mai este īndeplinita sau a constatarii neīndeplinirii conditiilor prevazute de lege sau aplicarii unei sanctiuni de catre organele de control abilitate.

Masura anularii autorizatiei poate fi contestata īn instanta.

A. Sa savārseasca fapte de comert

Persoana fizica dobāndeste calitatea de comerciant pentru ca savārseste fapte de comert (art.7 Cod comercial).

Textul de lege foloseste sintagma "fapte de comert". Īn conceptia Codului comercial fapta de comert este obiectiva. De aceea, se impun precizarile de mai jos:

- comerciantul savārseste fapte de comert obiective;

- pentru ca o persoana fizica sau juridica savārseste fapte de comert obiective, ea dobāndeste calitatea de comerciant, si īn aceasta calitate savārseste si fapte de comert subiective.

Faptele de comert savārsite de comerciant trebuie sa īndeplineasca doua conditii:

a) comerciantul efectiv īncheie/savārseste acte/fapte juridice comerciale

Calitatea de comerciant presupune īncheierea actelor juridice comerciale sau savārsirea faptelor juridice comerciale.

Documente financiar contabile, īnscrisuri, hotarāri judecatoresti etc., din care rezulta expresis verbis calitatea de comerciant a unei persoane fizice sunt nerelevante īn ceea ce priveste dobāndirea calitatii de comerciant. De asemenea, faptul ca o persoana fizica este īnregistrata īn Registrul comertului nu īi acorda calitatea de comerciant.

Comerciantul poate savārsi personal, efectiv, fapte de comert, direct, prin īncheierea unui act juridic comercial, dar si indirect, prin savārsirea faptului de comert, printr-un prepus al sau. De exemplu, comitentul, īntr-un contract de comision, savārseste fapte de comert indirect, prin comisionarul sau, care īncheie afacerea comerciala pe seama comitentului (stapānului afacerii).

La societatile comerciale, legea nu cere conditia exercitiului efectiv al faptelor de comert. Societatea comerciala are calitatea de comerciant, din momentul īnscrierii īn Registrul comertului, chiar daca nu a efectuat nici un fapt de comert din cele mentionate īn actul constitutiv.

b) faptele de comert savārsite sa aiba caracter licit

Īn art.1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei īmpotriva unor activitati comerciale ilicite, sunt precizate activitati comerciale ilicite si, īn consecinta, chiar savārsite, nu duc la dobāndirea calitatii de comerciant, de catre cel care le savārseste.

Astfel, sunt prevazute, printre altele, urmatoarele fapte ilicite:

- vānzarea ambulanta a oricaror marfuri īn alte locuri decāt cele autorizate de primarii;

- conditionarea vānzarii unor marfuri de cumpararea altor marfuri;

- expunerea spre vānzare sau vānzarea de marfuri sau a oricaror altor produse fara specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;

- efectuarea de acte sau fapte de comert cu bunuri a caror provenienta nu poate fi dovedita, īn conditiile legii;

- cumpararea de marfuri sau produse īn scop de revānzare, de la unitatile de desfacere cu amanuntul, de alimentatie publica, cantine, unitati de turism si alte unitati similare;

- neexpunerea la vānzare a marfurilor existente, vānzarea preferentiala, refuzul nejustificat al vānzarii acestora sau al prestarii de servicii cuprinse īn obiectul de activitate al agentului economic;

- vānzarea cu lipsa la cāntar sau masuratoare;

- falsificarea ori substituirea de marfuri sau de orice alte produse, precum si expunerea spre vānzare de asemenea bunuri, cunoscānd ca sunt falsificate sau substituite.

Īn aceste ipoteze, un eventual litigiu nu are natura comerciala pentru ca fapta de comert are un caracter ilicit.

B. Faptele de comert sa se savārseasca ca si profesiune obisnuita

Faptele de comert se savārsesc ca ocupatie zilnica, īndeletnicire permanenta, pentru ca īn acest mod comerciantul sa-si procure cele necesare traiului. Profesiunea de comerciant īsi propune sa realizeze un cāstig. Cāstigul este finalitatea oricarei profesiuni.

Practica judiciara si doctrina de drept comercial sunt unanime īn definirea profesiunii de comerciant: "profesiunea consta īn exercitarea actelor īn asa mod īncāt sa formeze o ocupatiune perseverenta, sa fie un exercitiu asa de des si consecutiv, īncāt sa constituie oarecum o speciala conditie de existenta si de viata sociala. Profesiunea este starea unei persoane care face din repetarea unor acte ocupatiunea vietii sale si de la care ea cere resursele existentei sale".6

Savārsirea unui singur act de comert nu asigura celui care l-a facut calitatea de comerciant.

Numai pluralitatea de acte de comert savārsite, permite sa se aprecieze ca sunt exercitate īn cadrul unei profesiuni.

Īn art. 9 C. com. se precizeaza: "Orice persoana care īntr-un chip accidental face o operatiune de comert nu poate fi considerata comerciant, ea este īnsa supusa legilor si jurisdictiunii comerciale pentru toate contestatiunile ce se pot ridica din aceasta operatiune".

Profesiunea de comerciant nu presupune ca aceasta sa fie principala. Legiuitorul cere sa fie numai ,,obisnuita", cu caracter de continuitate.7

Īn practica judiciara s-a statuat: ,, Faptul de a cumpara si revinde actiuni nu confera calitatea de comert atāta timp cāt nu se face dovada ca asemenea operatiuni se faceau īn mod repetat si obisnuit, ca o profesiune a sa si īn interesul altor persoane, pentru ca din efectuarea unor asemenea operatiuni sa traga profit."

O persoana poate avea mai multe profesiuni, una cea de comerciant, īn cadrul careia savārseste cu caracter de continuitate fapte de comert.

C. Exercitiul actelor de comert, pentru a conferi calitatea de comerciant, trebuie facut īn nume personal

Aceasta conditie a calitatii de comerciant, adaugata la lege de practica si doctrina de drept comercial, evidentiaza pozitia juridica diferita a comerciantului fata de reprezentantii independenti ai acestuia.

Uneori comerciantul, din cauza volumului mare de afaceri comerciale, apeleaza fie la alti comercianti (de ex. comisionari), fie la alte persoane, care nu au calitatea de comercianti (de ex. prepusi sau comisii pentru negot, comisii calatori pentru negot), pentru īncheierea de afaceri comerciale. Acestia, īn calitate de reprezentanti, fac fapte de comert obiective, dar nu īn nume propriu, ci pe seama celor care i-au īmputernicit. Riscul afacerii ramāne īn seama comerciantului care le-a dat procura.

Pentru ca cineva sa aiba calitatea de comerciant sub raportul Codului comercial trebuie sa faca fapte de comert de natura a-i produce beneficii care sa satisfaca nevoile existentei, iar ocupatiunea trebuie exercitata sub nume personal.9

a) Problema calitatii de comerciant a membrilor societatii comerciale īn nume colectiv

Membrii societatilor comerciale īn nume colectiv si membrii comanditati din cadrul societatii īn comandita simpla ,,aduc un aport" la constituirea societatii comerciale si īn schimb, obtin fractiuni din capitalul social, numite parti de interes. Potrivit art.3 alin.2 din Legea Nr. 31/1990, poarta o raspundere nelimitata si solidara pentru obligatiile sociale contractate si ajunse la scadenta. Astfel, sunt raspunzatori īn limita aportului adus, iar daca acesta este neīndestulator, si cu propriul patrimoniu. Este principiul raspunderii solidare si nelimitate a membrilor asociati din cadrul societatii īn nume colectiv.

Sub acest aspect s-ar parea ca exista similitudini īntre raspunderea comerciantului persoana fizica (cu propriul patrimoniu) si raspunderea membrului asociat dintr-o societate īn nume colectiv sau comandita simpla (solidar si nelimitat, deci inclusiv cu propriul patrimoniu).

Doctrina si jurisprudenta au statuat lipsa calitatii de comerciant a membrilor asociati din cadrul unei societatii īn nume colectiv si a membrilor asociati comanditati din cadrul societatii īn comandita simpla. Calitatea de comerciant o are societatea comerciala.

b) Profesiunea de comerciant si alte profesiuni

Īn doctrina si practica de drept comercial s-au nascut controverse īn problema calificarii unor profesiuni ca fiind comerciale.

Meseriasul

Īn legislatie si īn doctrina nu s-a elaborat o definitie a profesiunii de meserias. Īntr-o economie de piata, cu siguranta īntr-un viitor apropiat, meseriasul īsi va dovedi utilitatea sociala.

Īn esenta sa, profesiunea de meserias īnseamna reuniunea cel putin a urmatoarelor elemente:

complex de cunostinte profesionale dobāndite prin scolarizare sau practica (prin repetarea zilnica a operatiunilor ce le presupune o meserie);

obiectul muncii meseriasului consta īn prelucrarea de materiale īn vederea obtinerii unui bun destinat schimbului sau prestarea unui serviciu;

exercitarea meseriei se face prin munca personala a meseriasului, independent si liber.

Distingem doua situatii:

A.  Meseriasul prelucreaza materialul adus de client, obtine un produs pe care īl ofera acestuia. Īn aceasta ipoteza, meseriasul executa un contract de prestari servicii de natura civila, apreciaza īn unanimitate doctrina de drept comercial.

B.   Meseriasul cumpara materiale, le transforma, obtine un produs pe care īl vinde clientilor.

Īn stabilirea caracterului comercial al muncii desfasurate de catre meserias cānd cumpara materiale, le transforma īn bunuri si apoi le revinde s-au exprimat diverse opinii.

Īntr-o opinie, meseriasul nu este comerciant pentru ca activitatile practice desfasurate sunt accesorii profesiunii de meserias, sunt modalitati prin care se exprima activitatea de meserias.

Īntr-o alta opinie, meseriasul aflat īn aceasta situatie nu are calitatea de comerciant, deoarece se limiteaza exclusiv la munca sa. El nu utilizeaza munca salariata straina, volumul activitatilor rezumāndu-se numai la propriile forte.

Cānd meseriasul se afla īn urmatoarele ipoteze, el dobāndeste calitatea de comerciant:

a) cumpara materiale, le transforma, obtine produse noi pe care le revinde, īndeplinind astfel conditiile cumpararii comerciale prevazute īn art. 3 pct. 1;

Jurisprudenta a statuat ca face acte de comert īn cadrul art.3 paragraful 1 din Codul Comercial, meseriasul care cumpara materiale pentru exercitiul comertului sau.10

b) īsi extinde activitatea prin folosirea si a altor persoane desfasurānd activitati īn conditiile art. 3 pct. 9 (īntreprindere de fabrici si manufactura).

Faptul ca meseriasul care īsi desface produsele din gospodaria proprie este scutit de obligatia profesionala a comerciantilor de a se īnmatricula īn Registrul comertului īnainte de īnceperea comertului (art.1 alin.3 Legea nr.26/1990 privind Registrul comertului), nu īnseamna ca nu dobāndeste calitatea de comerciant, īn ipotezele de mai sus.

Persoanele fizice care desfasoara activitati economice independente si asociatiile familiale, desi au obligatia īnregistrarii īn Registrul comertului nu dobāndesc prin īnregistrare calitatea de comerciant. Concluzia se desprinde din textul art. 1 din Legea nr. 26/1990, privind Registrul comertului, care face diferenta īntre "comerciantii, īnainte de īnceperea comertului" si "alte persoane fizice sau juridice, prevazute īn mod expres de lege, īnainte de īnceperea activitatii acestora, au obligatia sa ceara īnmatricularea īn Registrul comertului."

Īn art.1, alin. 2 se stabileste cine sunt comerciantii īn sensul Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, modificata: "comerciantii sunt persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza īn mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, companiile nationale si societatile nationale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste "

S-a statuat calitatea de comerciant a tāmplarul care cumpara material de tāmplarie pentru a fi transformat īn material de lux (Cas. I dec. Nr. 2112/1924) ca si fotograful care cumpara materiale pentru a produce si vinde fotografii.12.

Consideram ca este comerciant meseriasul care, īn exercitiul zilnic al profesiei sale, savārseste fapte de comert, indiferent ca lucreaza singur sau īn conditiile unei īntreprinderi de manufactura (īsi extinde munca personala prin angajarea si a unor alte persoane fizice). Nu are relevanta, sub aspectul calificarii, ca fiind comerciant, volumul activitatilor meseriasului: el savārseste cumpararea comerciala, ori de cāte ori īsi propune sa transforme bunurile cumparate īn scopul revānzarii acestora.

Referitor la scutirea meseriasilor de obligatia īnmatricularii īn Registrul comertului īnainte de īnceperea comertului, īn doctrina de drept comercial sau formulat opinii contrare:

Un autor de reputatie īn dreptul comercial romān opineaza: "Dupa parerea noastra, de aceasta scutire (n.a. - meseriasii nu au obligatia īnmatricularii īn Registrul comertului) ar trebui sa beneficieze numai meseriasul care se limiteaza la exercitiul meseriei sale".13

Īntr-o alta opinie, "cel care īnsa savārseste si acte de comert nu ar mai putea sa beneficieze de aceasta scutire. Prin savārsirea de acte de comert cu caracter profesional, el a devenit comerciant si īn aceasta calitate are obligatia de a se īnmatricula īn Registrul comertului".

Īn concluzie, apreciem ca textul art.1 din Legea nr.26/1990: "Comerciantii au obligatia ca, īnainte de īnceperea comertului, sa ceara īnmatricularea īn Registrul comertului", "nu se aplica meseriasilor" nu transeaza natura juridica a activitatii meseriasului.

Profesiunile libere (liberale)

Actele normative nu definesc notiunea de profesiune libera (liberala).

Īn OG nr. 73/27 august 1999 privind impozitul pe profit, la art. 15 se enumera profesiile libere: medici, profesori, ingineri, arhitecti, economisti, avocati, notari publici, subingineri, tehnicieni, contabili, asistenti sociali, artisti si dactilografe sau alte profesii asemanatoare, desfasurate īn mod independent īn conditiile legii.

Din textul legii rezulta ca īntotdeauna profesia liberala este autorizata, ceea ce impune concluzia ca numai prin lege se stabilesc profesiile liberale. Sunt autorizate urmatoarele profesii liberale:

- notar, Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici si a activitatilor notariale;

- avocat, Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat;

- medic, Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, īnfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romānia;

- expert contabil si contabil autorizat, OG nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, aprobata prin Legea nr. 42/1995.

Īntr-o definitie, profesiunea liberala contine urmatoarele elemente:

- pregatire profesionala dobāndita printr-un sistem de īnvatamānt, exprimata printr-o specialitate īnsusita;

- profesiunea se exercita liber, independent de orice constrāngere neagreata de liberul-profesionist;

- profesiunea slujeste interese publice sau private, īn schimbul unui onorariu.14

Profesia de avocat, potrivit Deciziei nr.45/1995 a Curtii Constitutionale, este o profesie libera si independenta. Se arata ca īn cazul medicilor, expertilor contabili si al contabililor autorizati acestia pot cumula calitatea de liber profesionist cu aceea de salariat īntr-o institutie publica sau privata.

Liber profesionistii primesc pentru activitatea desfasurata un onorariu, stabilit prin acte normative. Exercitarea profesiei liberale īn unele situatii (de ex. medic, stomatolog, farmacist etc.) presupune cumpararea de materiale, aparatura etc., dar aceste acte sunt accesorii exercitarii profesiei si nu intra sub incidenta legii comerciale.

Īn mod traditional s-a admis ca profesiunile liberale nu au caracter comercial.

Reglementarile actuale ale profesiei de avocat si medic permit acestora sa dobāndeasca calitatea de comerciant.

Avocatul, īn conditiile art. 12 lit. c din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, poate fi comerciant. El īnsa nu poate "exercita nemijlocit fapte materiale de comert". Asadar avocatul poate savārsi prin reprezentant fapte de comert ca profesiune obisnuita. Printr-un contract de mandat, comision ori consignatie poate īncheia afaceri comerciale.

Medicul poate dobāndi calitatea de comerciant. Īn art. 7 din Legea nr. 74/1995 pentru exercitarea profesiei de medic, se interzice medicului "comertul cu produse farmaceutice".

Agricultorii

Īn conditiile art. 5 C. com. nu sunt fapte de comert vānzarile produselor obtinute de agricultor de pe pamāntul sau, sau cultivat de dānsul.

Īn mod expres, īn art. 1 alin. 3 din Legea nr. 26/1990 se arata: "taranii care īsi desfac produsele din gospodaria proprie" nu au obligatia profesionala a comerciantilor, sa ceara īnmatricularea īn Registrul comertului īnainte de īnceperea comertului.

Agricultorii dobāndesc calitatea de comercianti numai daca savārsesc ca profesie obisnuita fapte de comert (de exemplu, cumparare comerciala, cu respectarea prevederilor art. 7 Cod comercial).

Micii comercianti

Īn art. 34, Codul comercial prevede: "dispozitiunile cuprinse īn prezentul titlu (n.a. - "Despre registrele comerciantilor") nu se aplica colportorilor, comerciantilor care fac micul trafic ambulant, carausilor sau acelor al caror comert nu iese din cercul unei profesiuni manuale".

Vānzatorii de carte, carausii, comerciantii care fac micul trafic ambulant, precum si comerciantii al caror comert nu iese din sfera unei profesiuni manuale, din chiar textul legii au calitatea de comercianti.

Faptul ca, potrivit legii, sunt scutiti de una din obligatiile profesionale ale comerciantului, si anume a tinerii evidentelor comerciale, nu are urmari asupra calitatii de comercianti.

Īntr-o opinie, textul art. 34 C. com. a fost īnterpretat īn sensul excluderii micilor comercianti din categoria comerciantilor.

Nu are semnificatie juridica volumul activitatilor comerciale desfasurate.

c) Calitatea de comerciant a minorului

Codul comercial īn art. 10-21 cuprinde dispozitii sociale privind capacitatea minorului si a femeii casatorite de a fi comercianti. Aceste dispozitii se interpreteaza īn raport cu prevederile Decretului 31/1954 privind persoanele fizice si juridice si Decretul 32/1954 privind aplicarea Codului familiei.

Persoana fizica poate deveni comerciant numai daca a īmplinit vārsta de 18 ani. Legea considera ca este pe deplin responsabila, in sensul īntelegerii precise a urmarilor juridice a actelor si a faptelor de comert pe care le īncheie/savārseste asupra propriului patrimoniu (are discernamānt juridic deplin).

Nu au capacitatea de a fi comerciant minorul si interzisul judecatoresc.

Īn art. 10, Codul comercial prevede: "Minorul pentru a putea face comert... va trebui sa aiba etatea de 18 ani īmpliniti"

Cu privire la minorul care a īmplinit 15 ani, parerile sunt īmpartite : unii autori apreciaza ca el poate dobāndi calitatea de comerciant, altii dimpotriva .

Se are īn vedere prevederea constitutionala conform careia minorul care a īmplinit 15 ani poate sa īncheie contract de munca. Autorii care neaga posibilitatea acestuia sa devina comerciant argumenteaza astfel:

Salariatul are un statut juridic esential diferit de cel al comerciantului: se afla īntr-un raport juridic de subordonare; drepturile si obligatiile stabilite īn contractul individual de munca izvorasc, īn principal, din lege; legea protejeaza activitatea salariatului etc.

Comerciantul savārseste faptele de comert īn nume propriu, īncheind acte juridice comerciale cu urmari deosebite pentru propriul patrimoniu.

Art. 10 C. com. priveste numai īnceperea unui comert de catre un minor, impunānd conditia ca acesta sa aiba 18 ani īmpliniti.

Au sau nu calitatea de comercianti minorii unui comerciant care a decedat?

Īn art. 13 C. com. se prevede: "tatal sau mama... sau tutorul, nu pot continua comertul īn interesul unui minor, daca nu vor fi autorizati de instanta de judecata".

Asadar, comertul poate fi continuat īn cazul dobāndirii unui fond de comert pe cale succesorala, īn interesul minorului, de catre reprezentantii legali ai acestuia, cu autorizarea instantei de judecata. Autorizarea este o garantie, cānd parintii sau tutorul din usurinta sau rea-credinta ar fi tentati sa continue un comert nefavorabil minorului.

Cine are calitatea de comerciant, cei care continua comertul (parintii, tutorele) sau minorul?

Jurisprudenta a statuat ca minorul are calitatea de comerciant.

"Minorii īn interesul carora s-a continuat comertul de catre tutorele lor, pot fi declarati īn stare de faliment" (n.a. - numai comerciantii pot fi declarati īn stare de faliment)15.

d) Calitatea de comerciant a femeii minore casatorite

Īn art. 8 din Decretul 31/1954 se prevede ca femeia se poate casatori la īmplinirea vārstei de 16 ani si, cu aprobarea primarului, dar numai īn temeiul unui aviz dat de medic, si la vārsta de 15 ani. Prin actul casatoriei, femeia dobāndeste deplina capacitate de exercitiu, prezumāndu-se ca a īmplinit 18 ani dobāndind astfel discernamānt juridic deplin.

Īntr-o opinie, se apreciaza: "Cu toate ca, prin casatorie, femeia minora dobāndeste deplina capacitate de exercitiu, socotim ca ea nu poate avea capacitatea de a fi comerciant, pāna la īmplinirea vārstei de 18 ani".16

Apreciem ca, cel putin din urmatoarele motive, punctul de vedere mai sus exprimat este discutabil.

Codul comercial, expresis verbis, nu consacra aceasta solutie. Capacitatea de exercitiu permite subiectului de drept sa īncheie orice fel de act juridic, fara nici o īngradire. Art. 949 din C. civ. prevede: "poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege".

Regula instituita īn Codul civil se aplica si īn materie comerciala, deoarece Codul comercial nu prevede. "Īn comert se aplica legea de fata. Unde ea nu dispune se aplica codicele civil "(art.1 C. com.)

Actul juridic, institutie fundamentala a dreptul civil si comercial ar fi supus unui tratament discriminatoriu: īn dreptul civil poate fi īncheiat numai de persoana care are deplina capacitate de exercitiu (deci inclusiv femeia maritata īnainte de īmplinirea vārstei de 18 ani), īn dreptul comercial īl poate īncheia numai persoana care a īmplinit 18 ani.

Din aceste motive, credem ca femeia maritata poate fi comerciant de la data dobāndirii capacitatii depline de exercitiu, chiar īnainte de a īmplini 18 ani.

e) Calitatea de comerciant a interzisului judecatoresc

Art. 14 C. com. "interzisul... nu poate fi comerciant si nici a continua un comert". Potrivit art. 142 Codul familiei, "cel care nu are discernamānt pentru a se īngriji de interesele sale, din cauza alienatiei mintale ori a debilitatii mintale va fi pus sub interdictie".

Incapacitatea persoanelor care sufera de una din cele doua boli psihice se constata de instanta de judecata, care va decide printr-o hotarāre judecatoreasca, punerea acestora sub interdictie judecatoreasca.

De la data hotarārii judecatoresti definitive interzisul nu poate īncepe sau continua comertul nici personal, nici prin reprezentantul sau legal.

f) Calitatea de comerciant a persoanei puse sub curatela

Īn doctrina se sustine ca "punerea sub curatela a unei persoane, īn conditiile art. 152 Codul familiei, ne apare, daca nu de lege lata, cel putin de lege ferenda, ca o incapacitate de a fi comerciant".17

Credem ca solutia propusa este lipsita de suport legal.

Curatela este o masura temporara de ocrotire a persoanelor fizice, care dispun de capacitate de exercitiu, dar, din cauza batrānetii, a bolii, a unei infirmitati nu este īn masura ca singura sa-si administreze patrimoniul sau sa-si apere interesele īn conditii bune si nu-si poate numi nici un reprezentant (mandatar general). Persoana aflata īn aceste īmprejurari cere autoritatii tutelare numirea unui curator.

Īntre persoana pusa sub curatela si curator se aplica regulile de la contractul de mandat.

Autoritatea tutelara poate da instructiuni curatorului, īn locul persoanei aflate īn suferinta, īn toate cazurile cānd acesta nu este īn masura sa o faca.

Curatela nu aduce nici o atingere capacitatii de exercitiu a persoanei puse sub curatela, deci nici capacitatii de a fi comerciant.

Este neīndoielnic faptul ca īn aceste conditii exercitarea efectiva a profesiunii de comerciant este dificila.

Persoana pusa sub curatela, poate prin contractul de mandat comercial general, sa savārseasca fapte de comert.

Īn dreptul comercial, mandatarul (curatorul) are puteri mai mari decāt īn cazul mandatului civil:

- poate sa īndeplineasca toate actele necesare exercitiului comertului;

- poate depasi īmputernicirea data de persoana pusa sub curatela, daca este īn interesul acesteia;

- mandatarul poate lua masurile pe care le crede de cuviinta, cānd nu mai poate primi instructiuni de la reprezentat, daca acestea sunt īn interesul celui reprezentat.

Apreciem ca institutia curatelei nu poate influenta dobāndirea calitatii de comerciant a persoanei care se bucura de aceasta masura de ocrotire.

g) Interdictii legale privind dobāndirea calitatii de comerciant

Īn economia de piata, persoana fizica poate exercita simultan profesiunea de comerciant alaturi de alte profesiuni din domeniul public sau privat.

Īn unele situatii, legiuitorul, apreciind caracterul speculativ al profesiunii de comerciant, a intervenit si a limitat accesul la aceasta profesiune a persoanelor fizice care īndeplinesc functii publice.

Astfel, se protejeaza prestigiul si demnitatea unor functii publice, prin excluderea acestora din sfera comertului.

Functia de judecator

Īn art. 125 alin. 3 din Constitutie se arata: "Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din īnvatamāntul superior".

Functia de procuror

Potrivit art. 132 alin. 2 din Constitutie: "Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din īnvatamāntul superior".

Functia de judecator al Curtii Constitutionale

Īn art. 144 din Constitutie se arata: "Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din īnvatamāntul juridic superior". O particularitate: judecatorul Curtii Constitutionale poate functiona numai īn īnvatamāntul juridic superior.

Din interpretarea textului "oricare alta functie. privata" rezulta imposibilitatea dobāndirii calitatii de comerciant de catre judecator, procuror si judecatorul de la Curtea Constitutionala.

Functionarul public

Functionarul public este persoana numita īntr-o functie publica (art.2 alin.1 din Legea Nr. 188/ dec. 1999 privind statutul functionarilor publici).

Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, īn temeiul legii, īn scopul realizarii competentelor sale. Functiile publice sunt prevazute de lege (art. 3 din Statutul functionarilor publici).

Functionarii publici pot dobāndi calitatea de comerciant. Potrivit art. 57 din Statutul functionarilor publici lor li se interzice numai sa exercite activitati cu scop lucrativ (de exemplu, sa īndeplineasca functia de administrator, de cenzor), la societatile comerciale cu capital privat, care au legatura cu atributiile ce le revin din functiile publice pe care le detin.

Functionarii publici nu pot detine functii īn regii autonome, societati comerciale ori īn alte unitati cu scop lucrativ. Īncalcarea prevederilor legale referitoare la interdictiile de mai sus constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza pāna la destituirea din functie.

Consilierul ales din cadrul consiliilor locale, primarul si viceprimarul

Consilierul local si primarul sunt persoane alese de alegatori īn cadrul alegerilor locale. Consilierul local poate dobāndi calitatea de comerciant.

Calitatea de consilier, de primar si viceprimar, este incompatibila cu functia de manager sau membru īn consiliul de administratie al regiilor autonome ori conducator al societatilor comerciale īnfiintate de consiliile locale sau consiliile judetene.

Īn termen de 10 zile de la validarea mandatului, cel īn cauza trebuie sa opteze.

Consiliul local are atributia īnfiintarii de regii autonome si societati comerciale de interes local.

Calitatea de primar, respectiv viceprimar este incompatibila cu orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori īn cadrul societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome.

Potrivit art. 62 din Legea administratiei publice Nr. 215/2001 calitatea de primar, respectiv viceprimar este incompatibila cu orice alte activitati. Asadar, primarul si viceprimarul nu poate dobāndi calitatea de comerciant.

Notarul public

Potrivit art. 35 lit. b din Legea nr. 36/1995 asupra notarilor publici si a activitatii notariale, notarului public īi este interzisa "desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse".

Interdictia este severa si priveste inclusiv savārsirea izolata a faptelor de comert.

Medicul

Īn art. 7 lit. a din Legea nr. 74/1995 pentru exercitarea profesiei de medic se interzice medicului sa exercite "comertul cu produse farmaceutice". Interpretānd textul legii "per a contrario", medicul poate dobāndi calitatea de comerciant, īn afara cazului cānd obiectul afacerii comerciale īl constituie produsele farmaceutice.



I. N. Fintescu, op. cit., vol I pg. 76-78.

I.L. Georgescu, op. cit., vol I pg. 413-414.

C. Balescu, Curs de drept comercial si industrial, Bucuresti, 1940, pg. 134.

Prof. Univ. dr. Smaranda Angheni, op. citata, pg. 61.

Persoana care efectueaza acte juridice sau īndeplineste o functie dupa obiectivele si sub controlul altei persoane.

Cas IV Nr.1286/1936 Pandectele Romāne, III pag.10.

Codul Comercial adnotat, pg. 62.

Tribunalul Ilfov, sectia comerciala, sentinta Nr. 1229/ 1930 īn P.R. 1930 pg. 276.

Īnalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia III, Decizia 2381 din 1937, īn Practica judiciara īn materie comerciala, vol. I, Ed. Lumina, Bucuresti, 1991,pag.31.

Eftimie Antonescu, Cod Comercial adnotat, 1923, Ed. II, Vol. I, pg. 77.

Eftimie antonescu, Cod Comercial adnotat, 1923, Ed.II, Vol.I, pag.7.

Cas.III, N.r2556/1943 īn Practica judiciara īn materie comerciala, col.I, pag.130.

Stanciu D. Carpenaru, Drept comercial romān, Ed. All, 1998, Bucuresti.

Dr. Constantin Tufaru, Profesiile libere (liberale), Revista de drept comercial Nr. 10/97, pg. 38.

Eftimie Antonescu, op. cit. pag. 430.

Stanciu D. Carpenaru, Drept comercial romān, Ed. All, 1998, Bucuresti, pag. 78.

Stanciu D. Carpenaru, Drept comercial romān, Ed. All, Bucuresti, 1998, pag. 80.


Document Info


Accesari: 10623
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )