FINANŢAREA sI GARANŢIILE BANCARE ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL

14.1. FINANŢAREA

Finantarea comertului exterior reprezinta premisa obligatorie a oricarei afaceri adica analiza existentei capitalului financiar necesar pentru efectuarea si realizarea ei. Analiza trebuie sa cuprinda 3 aspecte fundamentale:

evaluarea justa a propriei situatii financiare curente;

alegerea adecvata a sursei si a tipului de fin 727k1014h antare, dintre cele emitente;

comensurarea cât mai exacta a cuantumului de capital necesar pentru demararea afacerii, pâna în momentul când acesta va deveni rentabil.

Finantarea comertului exterior prezinta doua aspecte - unul bancar monetar si altul prin care se asigura mijloacele de plata în comertul international. O justa evaluare a propriei situatii financiare, înainte de contractarea unor împrumuturi, va avea în vedere:

sursele de venituri permanente (salarii, dividende, etc );

bunuri mobile sau imobile care se pot prezenta ca garantii în caz de necesitate;

imaginea persoanei în calitate de om de afaceri, respectiv modul în care este perceputa de cercurile bancare si economice locale.

Din punct de vedere al finantatorului, analiza oportunitatii acordarii unui împrumut se va axa pe caracterizarea antreprenorului. Vor fi analizate elemente de stabilitate a acestuia.

Surse de capital

capitalul propriu cel obtinut prin restructurarea propriei activitati, vânzarea de active, recuperarea unor creante. Acest capital poate fi creat si din încasarile la export. Acest tip de capital este cel mai ieftin nefiind purtator de dobânzi, dar este limitat.

capital strain - nu se refera numai la factorul de extraneitate, ci are în vedere sursa, care este exterioara antreprenorului. În general capitalul strain se obtine de la banci, societati financiare, companii comerciale, capitaluri private în cautarea de plasament.

14.2. CREDITELE ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL

Se clasifica în credite comerciale si financiare pentru finantarea operatiunilor de import export de masini sau împrumuturi acordate de banci. Creditele pentru finantarea exporturilor de produse se acorda în proportie de 80-85% din valoarea contractului de export - import.

În practica creditele de export sunt comerciale, iar creditele de import sunt bancare.

În functie de mecanismul de creditare distingem:

credite guvernamentale practicate între state prin institutiile acestora;

bancare la care participa banca si clientul acesteia;

credite acordate de institutii financiare internationale.

Creditele pentru activitatea de comert exterior prin intermediul carora se finanteaza, crediteaza si deconteaza operatiunile de export-import. În România se acorda în lei prin BRCE si sunt:

creditul pentru exportul cu plata la vedere;

credite pe documente de export acordate unor firme pe baza declaratiei vamale si a altor documente de export (factura comerciala, conosament, etc.) care servesc la decontare avizata de vama;

credite pentru transport si alte prestatii pe parcurs extern cu conditia de livrare CIF;

credite pentru reexport;

credite guvernamentale;

credite pentru export cu plata în transe pâna la 1 an;

credite pentru import de marfuri.

În functie de modalitatea de acordare a creditului se folosesc:

credite de scont rezultate prin scoaterea tratelor ce apar în tranzactii comerciale internationale:

credite în cont curent acordate de bancile comerciale.

Durata de acordare a creditului

Perioada de creditare depinde de obiectul ei si de situatia politico-economica a tarii partenere.

Dobânda la credit considerata ca o taxa platita creditorului în functie de suma împrumutata, tipul de imobilizare a sumei la debitor (pe termen scurt, mijlociu sau lung), politica economica.

Dobânda în relatiile economice internationale se practica în doua forme distincte:

Dobânda simpla D_S

unde:

S₀ - suma împrumutata

i - dobânda unitara produsa de o unitate valutara într-un an

t - numarul de ani pentru care se face împrumutul

Dobânda compusa care este proportionala cu suma împrumutata. crescând exponential de la un an la altul.

Calculul se face pe baza relatiilor:

unde:

S₀; = suma împrumutata

(1+i) = n, numit si factor de fructificare a împrumutului

În contractele de credit international se utilizeaza dobânda fixa (cota ramâne constanta pe toata perioada de rambursare).

Dobânda sariabila LIBOR este rata dobânzii aplicate la depozitele în eurovalute pe piata interbancara londoneza si serveste ca nivel de baza în calculul dobânzilor aplicate la împrumuturi în eurovalute.

Se utilizeaza în mod curent la stabilirea dobânzii la credite ce decurg din tranzactii valutare.

LIBOR - The London Inter Bank Offered Rate

14.3. GARANŢIILE BANCARE ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL.

Garantiile bancare respectiv bonitatea bancii si a partenerului este constituita din capacitatea de a face fata obligatiilor de plata la termenele scadente. Emiterea unei garantii bancare se poate face :

direct prin intermediul bancii din tara vânzatorului în favoarea cumparatorului strain;

indirect: banca din tara vânzatorului însarcineaza o banca straina sa stabileasca o garantie în favoarea cumparatorului.

Varianta aleasa depinde de prevederile legale din tara cumparatorului. Principalele diferente între aceste doua posibilitati constau în modul de redactare. Garantia directa este formulata în maniera individuala în functie de particularitatile fiecarui caz; garantia indirecta emisa de banca tarii cumparatorului utilizeaza formule standard din tara respectiva si este acoperita de o contragarantie emisa de tara vânzatorului neconditionata si platibila la cerere.

Valabilitatea unei garantii joaca un rol deosebit de important. Momentul de stingere a angajamentului trebuie fixat foarte clar pentru ca banca sa anuleze automat garantia la scadenta acesteia. În caz contrar beneficiarul trebuie sa restituie automat documentul original. Daca furnizorul nu respecta total sau partial angajamentele sale contractuale garantate de banci, beneficiarul poate face apel la garantie.