Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























FORMELE DISTRIBUTIEI MARFURILOR LA S.C."FLORO-FIN GRUP" S.R.L. TECUCI

comert




FORMELE DISTRIBUŢIEI MĂRFURILOR LA S.C."FLORO-FIN GRUP" S.R.L. TECUCI

3.1. Profilul, organizarea si evolutia principalilor indicatori ai S.C. "Floro-Fin




Grup"S.R.L.

Complexitatea unor fenomene economice face ca în economiile moderne, prin crearea sistemului de piata, comertului sa-i revina rolul instrumentului de reglare a mecanismului de piata, organizând procesul confruntarii dintre fortele cererii si ale ofertei si asigurând materealizarea respectivelor confruntari în acte de vânzare-cumparare prin antrenarea a numeroase si complexe mase de agenti economici.

3.1.1. Tipul firmei, mod de înfiintare, obiect de activitate

Certificat de înregistrare la Camera de Comert si Industrie

Firma: "Floro-Fin Grup SRL"

Sediul social: Tecuci, Str. Maior Andrei, Nr. 24, jud.Galati

Activitatea principala:

5211- Comert cu amanuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun.

Cod unic de înregistrare 6282067

Atribut fiscal: R

Nr. de înreg. în Registrul Comertului: J17/2473/13.10.1994.

Data emiterii certificatului: 14.11.2001

Seria A 063461.

Prin Autorizatia de mediu nr. 264/02.12.1999 firma isi desfasoara activitatea. Ea a fost înnoita (nr.1177, 29.11.2005) de catre Inspectoratul de protectie a mediului Galati. Nerespectarea conditiilor din Autorizatia de mediu si nereactualizarea actelor de reglementare cu valabilitate limitata care au stat la baza emiterii sale conduce la suspendarea sau anularea sa cu aplicarea sanctiunilor prevazute în legislatia de mediu.

Contractul de societate

S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L. este o societate cu raspundere limitata.

Persoanele care prin libera vointa constituie prezenta societate sunt:

- Florea Costica, Tecuci, str. 1 Decembrie 1918, nr. 61, de nationalitate si cetatenie româna.

- Finchelstein Lica, str. Trecatoarea Bran, nr 11. judetul Galati, de nationalitate si cetatenie româna;

- Finkelstain Eduard, Tecuci, str. Tudor Pamfile, de nationalitate si cetatenie româna.

Ei au calitatea de membri fondatori.

Societatea poate înfiinta filiale, sucursale, magazine în tara si în strainatate cu îndeplinirea formalitatilor legale si înscrierea acestora în Registrul Comertului.

Ea se constituie pe o durata nelimitata începând cu data înscrierii în Registrul Comertului.

Obiectul de activitate:

5117- Comert intermediar cu produse alimentare, bauturi si tutun;

5121- Comert cu ridicata cereale, seminte, furaje;

1824- Comercializarea de articole de îmbracaminte si accesorii;

5111- Comert intermediar cu materii prime materii prime agricole, animale vii, materii prime textile si cu semiproduse;

5122- Comert cu ridicata flori si plante.

3.1.2. Structura organizatorica a firmei.

Firmele de comert au structuri organizatorice specifice, structuri influentate de mai multi factori, dintre care mentionam:

-natura activitatii pe care o desfasoara;

-dimensiunile sale;

-forma juridica de organizare;

-caracteristicile marfurilor si ale serviciilor pe care le comercializeaza;

-stadiul de integrare pe orizontala sau pe verticala.

Firma S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L. realizeaza, dupa cum am vazut, un comert integrat, dispune si de depozite en-gross si de unitati comerciale de vânzare. În comertul modern depozitul de marfuri, mai ales în comertul cu ridicata, devine adevarat centru de distributie a marfurilor.

Proiectate, organizate si conduse eficient depozitele de marfuri contribuie la accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor, la o mai buna servire a clientilor si pot contribui la reducerea stocurilor si a costurilor de circulatie a marfurilor.

Firma este constituita din punct de vedere organizatoric din trei subsisteme:

1.structura organizatorica de management (aparatul de conducere al firmei);

2.structura operationala (subsistem condus);

3.structura informationala.

1) Structura organizatorica este evidentiata grafic prin organigrama. Ea evidentiaza o anumita succesiune de organe de conducere, departamente de conducere, posturi de conducere, modul cum sunt grupate si tipuri de legaturi dintre ele.

În cadrul firmei S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L. se poate observa o structura organizatorica de tip ierarhic. Ea se caracterizeaza prin aceea ca, pe orice treapta ierarhica, un lucrator (conducator sau executant) primeste dispozitii de la un singur conducator în fata caruia raspunde pentru întrega sa activitate. Se creeaza astfel o ierarhie liniara ce permite comunicare rapida între nivelurile ierarhice ale firmei, respecta unitatea de conducere si stabileste clar sfera de atributiuni si responsabilitati a fiecarui angajat al firmei[1].

Între dezavantaje, mentionez faptul ca managerul trebuie sa aiba o calificare larga, iar comunicarea între compartimentele situate la acelasi nivel ierarhic este dificila. Fiind o firma relativ mica cu formatiuni de munca restranse, acest tip de organizare este cel mai indicat pentru firma analizata.

2) Structura operationala a S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L.

Ca factor de productie, personalul comercial este definit de numarul si structura sa, capacitatea de munca si munca care o desfasoara fiecare lucrator în exercitarea profesiunii sale.

În cadrul firmei S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L. personalul comercial cuprinde:

- personal de conducere: director general, director comercial, director economic.

- personal operativ: gestionari si vânzatori.

- muncitori auxiliari: soferi, muncitori auxiliari pentru descarcatul marfii.

Întregul personal al firmei cuprinde 28 de persoane plus un contabil independent. Sintetizând cerintele pregatirii personalului comercial, trebuie avut în vedere faptul ca procesul de munca în comert are, alaturi de componenta sa, si o relatie 737f52h între persoane care îsi ofera bunuri sau servicii în contraprestatii. De aceea se impune lucratorilor comerciali atât stapânirea unei profesii, dar si însusiri psihice si morale si un nivel de cultura care sa le permita adaptarea comportamentala la temperamentul si exigentele diverselor categorii de clienti. Aceste calitati se refera în egala masura la personalul operativ cât si la cel de conducere.

Personalul tehnico-administrativ al firmei are studii superioare, gestionarii au pregatirea necesara în domeniul comertului, muncitorii sunt necalificati. Locul ocupat de fiecare lucrator în sistemul diviziunii muncii se face potrivit organigramei si grilei de încadrare unde sunt prevazute functiile, atributiile si retribuirea fiecarui cost.

Eficienta cu care este cheltuita munca, reflectata de numarul de personal folosit, activitatea economica si cheltuielile efectuate pentru remunerarea muncii, depinde de productivitatea muncii. La selectarea personalului administratorii nu aplica anumite criterii de recrutare. În rularea marfurilor nu este nevoie de oameni calificati si nici nu poate fi vorba de promovare.

Contractul de munca se încheie individual cu fiecare salariat în parte. Fondul de salarii se evidentiaza pe componentele lui: fondul de salarii tarifar si fondul de salarii suplimentar (sporuri legale, conditii de munca, ore peste program). Firma are si un fond de premii ce se acorda de regula la sfârsitul anului. Salariul este defalcat în avans (când se platesc primele 15 zile ale lunii) si lichidare (restul de plata pe o luna). El este principalul mijloc de cointeresare a salariatilor în vederea obtinerii unor rezultate cantitative si calitative superioare în munca lor.

În cei peste 10 ani de activitate, firma lucreaza cu acelasi personal (cu mici modificari) lucru ce a creat un cadru propice de munca, interesele administratorului corelandu-se cu cele ale angajatilor.

Cresterea productivitatii muncii duce la sporirea volumului vânzarilor, în conditiile folosirii aceluiasi numar de lucratori ceea ce determina la final, micsorarea cheltuielilor cu remunerarea muncii pe unitatea de produs.

Caile de crestere a productivitatii muncii reprezinta mijloace de intensificare a actiunii pozitive a diferitilor factori care o influentiaza. Astfel, promovarea progresului tehnic în comert, organizarea stiintifica a muncii în întreg circuitul comercial, ridicarea calificarii personalului si perfectionarea formelor de cointeresare a lucratorilor comerciali sunt domenii cuprinzând un larg spectru de masuri ce actioneaza asupra factorilor directi.

Se pot enunta, exemplificativ, masuri cum sunt mecanizarea operatinilor de miscare a marfurilor în depozite, pregatirea comerciala a marfurilor în industrie, promovarea formelor rapide de vânzare, expunerea larga a sortimentelor în magazine, adâncirea diviziunii muncii în cadrul formatiilor de personal etc.

Tabelul nr. 2 - Evolutia numarului de personal si productivitatea muncii

UM

CA

mii lei

Numar mediu salariati

pers

Numar colaboratori

pers

W(raportata la CA)

mii lei

Productivitatea muncii (CA/NS)

mii lei / pers

Se constata o crestere a productivitatii muncii în cifre absolute. Daca se analizeaza indicatorul în cifre comparabile, acesta este în descrestere fata de anul 2005. Au fost avute în vedere asigurarea unei corelatii optime între volumul activitatii si numarul de personal si prin aceasta echilibrarea cheltuielilor cu veniturile realizate.

3) Sistemul informational a asociatilor

La primirea marfurilor se verifica documentele ce însotesc marfa prin confruntarea existentului cu specificatia de pe factura. Se întocmesc documentele de intrare a marfii în depozit si eventual se întocmesc procese verbale de constatare diferente.

Conform comenzilor se întocmeste dispozitia de livrare de catre administrator catre responsabilul gestiunii din depozit. În fiecare punct de lucru exista un telefon. Termenul de efectuare a platilor catre furnizori este întotdeauna respectat, plata facându-se cu numerar la livrare, bilet la ordin si CEC-uri barate. Firma lucreaza cu Banca Comerciala Româna.

Cube: Adunarea general` a ac\ionarilor

Cube: Depozit de m`rfuri


Fig. 10 - Organigrama SC"Floro-Fin Grup"SRL Tecuci

3.2. Tendintele în evolutia S.C. "Floro-Fin Grup"S.R.L. Tecuci

Capitalul social al societatii este de 600,00 lei divizat în 1.200 parti sociale egale, de 0,50 lei fiecare. Aportul fiecarui asociat la constituirea capitalului social:

- Florea Costica  300,00

- Finchelstein Lica  210,00

- Finkelstein Eduard  90,00

Participarea la beneficii si pierderi a asociatilor este proportionala cu aportul la constituirea capitalului social.

Administratorii au mandatul de 2 ani cu posibilitatea de prelungire sau revocare în baza hotarârii Adunarii Generale a Asociatilor. Gestiunea este controlata direct de asociati si de organele de specialitate ale Ministerului de Finante.

Operatiunile economico-financiare privind exercitiul bugetar au fost consemnate în documente legale si s-au înregistrat în contabilitate respectând regulile, metodele si principiile acesteia. Bilantul contabil anual si anexele s-au întocmit cu respectarea normelor metodologice.

Capitalul social subscris varsat este de 5,00 lei la finele anului 2006, încadrindu-se în limita prevazuta de articolul 10 (1) si articolul 11 (1) din legea 31/1990.

Contul de profit si pierdere reflecta fidel veniturile totale realizate în suma de 4.343,63 mii lei, cheltuieli totale în suma de 4.328,51 mii lei si un profit brut de 15,12 lei, pierdere de 0 mii lei.

Profitul net în suma de 6,92 lei s-a repartizat pe dividente cuvenite actionarilor:

- Florea Costica 50%;

- Finchelstain Lica 35%;

- Finkenstain Eduard 15%.

Pentru formarea fondului de rezerva se va prelua în fiecare an minim 5% din beneficii pâna la acumulare unui fond de cel putin 1/5 din capitalul social.

Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara este permisa prin hotarârea Adunarii Generale a Asociatilor.

CONTUL DE

 

3.2.1. Analiza structurii suprafetei depozitului

Suprafata depozitului en-gross este de 1500 m˛, din care 300 m˛ sunt ocupati cu constructii.

Suprafata de depozitare propriu-zisa nu este mare, deoarece marfurile primite de la producatori în cea mai mare parte sunt distribuite direct magazinelor imediat dupa ce s-a facut receptia lor.

Suprafete cu caracter auxiliar:

- spatiu pentru cântarire, ambalare si expediere a marfurilor (în special zahar);

- spatiu pentru prelucrari de produse alimentare (prajirea, macinarea, ambalarea si etichetarea cafelei);

- spatii speciale pentru pastrarea ambalajelor (saci, cutii de carton, pungi).

Încaperile cu caracter administrativ (birourile) sunt situate la etaj. În depozit se afla o încapere a gestionarului din depozit, de unde este coordonata activitatea de receptie- expeditie. Suprafata utila a depozitului este folosita în mod eficient având în vedere ca birourile sunt situate la etaj si ca nu exista în interiorul depozitului ziduri sau stâlpi de sustinere.

Deplasarea marfurilor în interiorul depozitului se face pe principiul circular potrivit caruia marfurile intra si ies din depozit prin acelasi punct de primire-receptie.

Aranjarea depozitului ca o sala generala unica are avantajul ca favorizeaza folosirea mai intensiva a spatiului de depozitare si exista o singura gestiune.

Prin modul de asezare al marfurilor se urmareste folosirea intensiva a spatiului de depozitare: integritatea încarcaturilor, integritatea ambalajelor, usurarea operatiunilor de încarcare-descarcare. Sub aspect strict economic se urmareste usurarea evidentei marfurilor, usurarea controlului si înlesnirea inventarierilor.

Forma de asezare a marfurilor depinde de dimensiunea si greutatea lor, de modul cum se pastreaza ele si de specificul diverselor produse.

De exemplu, zaharul este pastrat în saci iar acestia sunt asezati în stive. Înaltimea lor nu depaseste 2 m, pentru a se evita eventualele pagube produse prin rasturnarea sacilor. La acest produs se tine seama si de anotimp, de gradul de umiditate din depozit si normele de umiditate. Uleiul la vrac se pastreaza în butoaie de 50 si 100 l, închise ermetic pentru a se pastra calitatile fizico-chimice.

Berea este depozitata în navete iar apa minerala în baxuri usor de manevrat.

Au fost luate masuri pentru conservarea marfurilor în depozit:

- controlul sistematic al temperaturii;

- controlul umiditatii aerului;

- verificarea periodica a produselor depozitate la vrac;

- combaterea si eliminarea insectelor.

Gestionarul depozitului este preocupat permanent de reducerea pierderilor si de diminuarea raspunderii de gestiune. În curtea exterioara a depozitului exista spatiu de parcare pentru cele 5 camioane si cele 3 dubite, exista si doua mini magazine: unul distribuie produse alimentare la vrac (zahar, orez, ulei ), iar altul vinde produse cu amanuntul la pretul practicat de depozit.

3.2.2. Programul de dezvoltare strategica a firmei

În cei peste 10 ani de activitate, firma a acumulat o vasta experienta în domeniu. Încet, dar sigur firma a prosperat si capatat valoare si si-a creat un nume.

În 1995 firma si-a modificat statutul si contractul de societate prin majorarea capitalului social de la 600,00 la 5.000,00. În 1998, firma îsi deschide 21 puncte de lucru în localitatile si comunele învecinate.

La sfârsitul anului 2006, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent societatea înregistreaza cresteri a cifrei cu 18,5%, valoric 273,74 lei.

În prezent, firma îsi va diversifica activitatea prin suplimentarea obiectului de activitate cu: restaurante (5530), cantine (5551), birturi (5552).

Se afla în constructie un restaurant propriu al firmei si birouri noi.

Tabelul nr. 3 - Evolutia veniturilor realizate de S.C. "Floro-Fin Grup" S.R.L.

Nr.

crt.

Denumire indicator

Mii(lei)

Mii(lei)

Total venit din care

Venit din exploatare din care



Din vânzarea marfurilor

Din subventii

Alte venituri

Venit financiar

Venit exceptional

3.3. Piata si clientii S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L. Tecuci

3.3.1. Modul de evaluare a cererii de marfuri

Reteaua comerciala pentru vânzarea marfurilor cu amanuntul cuprinde o mare diversitate de unitati comerciale care se deosebesc prin marime, obiect de activitate, amplasare, forma de vânzare practicata.

Aceasta diversitate este necesara pentru ca ea urmareste sa satisfaca cerintele specifice de comercializare, sa sporeasca volumul vânzarilor, sa accelereze viteza de circulatie a marfurilor, sa rentabilizeze fiecare unitate comerciala.

Se impune aprovizionarea ritmica, continua cu marfuri a depozitului, fara a întrerupe continuitatea.

Gestionarii magazinelor pe care firma le aprovizioneaza întocmesc lista cu produsele pe care le solicita precum si termenul de livrare. Deoarece depozitul aprovizioneaza magazinele proprii, în general se stie ce marfuri trebuie livrate, în ce cantitate si mai ales în ce interval de timp pentru a se evita supraîncarcarea magazinului cu marfa si de asemenea pentru a se evita lipsa de la vânzare a unui anumit produs.

Depozitul are o activitate de mai bine de 10 ani si astfel fluxul marfurilor se desfasoara în mod firesc.

Punctele de vânzare din localitate sunt aprovizionate în general o data la trei zile, iar cele din Focsani si Bârlad la saptamâna. Dar aceasta nu este o regula, magazinele sunt aprovizionate în functie de necesitati.

3.3.2. Aprovizionarea cu marfuri la S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L. Tecuci

Optimizarea surselor de aprovizionare, a cantitatilor de aprovizionare, a structurii si calitatii sortimentelor se rasfrânge asupra volumului vânzarilor, asupra nivelului stocurilor de marfuri si a imobilizarilor de capital. Este nevoie de o buna cunoastere cererii si a ofertei a raportului dintre ele, rapiditate în elaborarea si adaptarea deciziilor, elasticitatea în politica de aprovizionare si vânzare.

Sursele de aprovizionare alese de S.C"Floro-Fin Grup"SRL sunt diferite, fiind influentate de posibilitati de negociere si de achizitionare, de natura marfurilor si frecventa aprovizionarii.

În alegerea furnizorilor, firma tine cont de distanta pâna la furnizor si de costul transportului. Marimea loturilor de aprovizionare depinde în principal de volumul livrarilor zilnice.

Aprovizionarea se face în doua feluri:

- de catre furnizorii firmei care livreaza marfurile în cantitatile cerute de firma; la primirea marfii se întocmeste o nota de receptie si constatare diferente, apoi marfurile sunt consemnate în fisa de magazie de catre gestionari;

- firma trimite mijloc de transport propriu în vederea aprovizionarii.

Este acordata o atentie deosebita marfurilor cu cerere de consum sezonier, când aprovizionarile sunt mai frecvente, urmând sa înceteze înainte de terminarea sezonului.

În cele mai multe cazuri firma se aprovizioneaza direct de la producatori (rafinarii de ulei, fabrici de prelucrare a sfeclei de zahar) cu mijloacele proprii de transport, iar în alte cazuri furnizorii livreaza marfurile solicitate depozitului. Printre furnizori se numara: "Lemarco" S.A. Bucuresti, "Argus" S.R.L, "Ellit Marketing", "Full Beer", "Carul cu Bere", "95"SRL etc.

Marfurile care sosesc la depozit trebuie sa fie însotite de o serie de documente: factura fiscala, proces verbal de receptie, liste de specificatie, aviz de expeditie. Se observa o simplificare a documentelor însotitoare ale marfii pentru a se asigura accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor si sporirea eficientei depozitului.

Conditiile de aprovizionare, cantitati, termene de plata, termene de livrare, pretul sunt negociate de catre directorul general prin contracte. Oferta este facuta de producator precum si la solicitarea comerciantului printr-o cerere de oferta. Odata cu volumul si structura sortimentului se negociaza si preturile, actiune care urmareste sa asigure prin nivelul acestora, accesibilitatea produsului în consum corespunzator cu politica de pret a fiecarui partener. Conditiile de circulatie a produselor se refera la ambalaj, felul transportului, frecventa de livrare, locul de receptie, modul de plata care trebuie sa raspunda atât interesului fiecarui partener cât si eficientei de ansamblu a circuitului produsului. Contractele se încheie în conformitate cu legea 15/1990, legea 31/1990 privind societatile comerciale, cu Hotarârea Guvernului nr. 549/1991.

S.C "Floro-Fin Grup" S.R.L acorda o atentie deosebita procesului de aprovizionare, pentru ca o aprovizionare haotica poate sa conduca fie la aparitia unor goluri la vânzarea anumitor sortimente cu pierdere de profit, fie la aparitia unor stocuri excesive de marfuri cu vânzare lenta, lucru ce duce la imobilizari de capital, costuri însemnate de stocare si eficienta scazuta.

3.3.3. Cheltuielile de circulatie a marfurilor la S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L.

Eficienta activitatii comerciale este evaluata si prin marimea costurilor sau a cheltuielilor determinate de circulatia marfurilor. Cheltuielile de circulatie reprezinta consumul de resurse economice evaluate în bani, pentru înfaptuirea circulatiei marfurilor de la producator la consumator.

Notiunea de cheltuieli de circulatie poate fi asimilata celei de cheltuieli de distributie. Analizând continutul cheltuielilor de circulatie dupa natura proceselor economice si a mijloacelor care le genereaza, S.C. "Floro-Fin Grup" S.R.L. înregistreaza urmatoarele categorii de cheltuieli:

- cheltuieli materiale: combustibili, energie, apa, materiale de întretinere, uzura obiectelor de inventar;

- lucrari si servicii executate de terti: întretinere si reparatii, transportul marfurilor, telecomunicatii;

- impozite si taxe;

- cheltuieli cu personalul (salarii, contributii la asigurarile sociale).

Potrivit specificului activitatii firmei, ponderea grupurilor de cheltuieli si nivelul lor relativ difera de la un sezon la altul. Circulatia cu ridicata se realizeaza cu un nivel relativ de cheltuieli mai mic decat circulatia cu amanuntul, iar comercializarea marfurilor alimentare este destul de costisitoare. În comertul cu ridicata ponderea cea mai mare o detin cheltuielile de transport si cele cu depozitarea.

Asupra cheltuielilor de circulatie actioneaza un numar mare de factori: volumul vânzarilor, structura vânzarilor, modul de distributie a marfurilor, viteza de circulatie a marfurilor, productivitatea muncii, gradul de dezvoltare a bazei materiale, nivelul tarifelor serviciilor consumate de firmele de comert, fiscalitatea, taxele obligatorii, etc. Cresterea cheltuielilor de circulatie este justificata daca se finalizeaza într-o crestere mai însemnata a volumului vânzarilor ce se poate obtine prin reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie.

Printre obiectivele importante ale firmei S.C."Floro-Fin Grup" S.R.L., ca de altfel al oricarei firme de comert, se afla si rationalizarea cheltuielilor de circulatie a marfurilor ca o sursa sigura si directa de crestere a profitabilitatii lor. Principalele directii în care actioneaza firma în vederea diminuarii cheltuielilor sunt:

- cresterea volumului vânzarilor de marfuri în conditiile utilizarii aceluiasi volum de resurse (materiale, banesti, de personal)

- asigurarea unei oferte de marfuri corespunzatoare structurii cererii de consum a populatiei;

- rationalizarea distributiei marfurilor si îmbunatatirea activitatii de transport;

- cresterea productivitatii muncii;

- îmbunatatirea structurii personalului utilizat.

În conformitate cu prevederile art. 176 din Legea 31/1990 administratorul societatii raporteaza Adunarii Generale a actionarilor realizarea în anul 2006 a urmatoarelor rezultate incluse în bilantul contabil anual:

1) Referitor la aplicarea si realizarea prevederilor din Legea contabilitatii nr. 82/1991.

Tabelul nr. 4 - Cheltuielile la S.C. "Floro-Fin Grup" S.R.L. Tecuci

în perioada 2005-2006

Nr.

Crt.

Denumire indicatori

Nr. Rd.

Exercitiul financiar

Precedent

încheiat

a)Cheltuieli cu materii prime si alte materiale consumabile

Alte cheltuieli materiale

b)Alte cheltuieli din afara

c)Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu personalul

a)Salarii

b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

a)Amortizari si provizioane ptr. deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale

a)Cheltuieli

a)Venituri

b)Ajustarea valorii activelor circulante

b)Cheltuieli

b)Venituri

Alte cheltuieli din exploatare

1)Cheltuieli privind prestatiile externe

2)Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate



3)Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate

Cheltuieli de exploatere TOTAL

Cheltuieli privind dobânzile

Alte cheltuieli financiare

Cheltuieli financiare TOTAL

Cheltuieli exceptionale

Cheltuieli TOTALE

Raportul de gestiune al administatorului privind rezultatele economico-financiare ale exercitiului pe anul 2006.

Raportam ca toate operatiunile economico - financiare privind exercitiul expirat au fost consemnate în documentele legale si s-au înregistrat în contabilitate, respectând regulile, metodele si principiile acesteia.

Bilantul contabil anual si anexele s-au întocmit cu respectarea normelor metodologice.

Posturile din bilant sunt în concordanta cu datele contabilitatii, ele s-au extras din balanta de verificare si reflecta situatia reala si legala a patrimoniului. Toate posturile din bilant cuprind sume certe, legal si corect evaluate, neefectuându-se compensari eronate între ele.

2) Cu privire la Capitalul social

Capitalul social subscris si varsat este de 5,00 lei la finele anului 2006, încadrându-se în limita prevazuta de art.10(1) si art.11(1) din Legea 31/1990, republicata. Fata de începutul anului, când capitalul social subscris si varsat a fost de 5,00 lei, în 2006 s-a înregistrat o crestere a acestuia de 0 mii lei.

3) Contul de profit si pierdere reflecta fidel veniturile totale realizate în suma de 4.343,63 mii lei, cheltuielile totale în suma de 4.328,51 mii lei si un profit brut de 15,12 lei, o pierdere de 0 mii lei.

4) Profitul net în suma de 6,92 lei s-a repartizat pentru:

- constituirea rezervelor legale din venituri (5%)____0____mii lei;

- acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti___0___mii lei;

- surse proprii de finantare_______0______mii lei;

- dividente cuvenite actionarilor sau asociatilor_____6,92_____mii lei

5) Profitul nerepartizat_______0_______mii lei

În consecinta, propunem Adunarii Generale aprobarea bilantului, a contului de profit si pierdere si descarcarea administratorului de gestiunea anului expirat.

3.4. Organizarea activitatii de distributie a produselor la S.C. "FLORO-FIN GROUP" SRL

Distributia se realizeaza prin mai multe tipuri de circuite si anume:

a) prin reteaua comerciala proprie de distributie, încasând astfel direct banii si adaosul comercial, retea care este constituita din 10 puncte de desfacere, magazine si chioscuri, amplasate în Tecuci, Focsani si Bârlad, retea comerciala care este într-o continua modernizare si perfectionare, în functie de resursele financiare repartizate la acest sector;

b) fara intermediari-direct la detailisti-de la sediul societatii (franco-depozit Tecuci, franco-depozit Focsani, franco-depozit Harlau) sau cu transportul efectuat de SC Floro-Fin Group SRL;

c) vânzarea prin distribuitori- firma are proprii distribuitori iar numarul acestora este în continua crestere.

S-au încheiat contracte în curs de realizare cu beneficiari din localitatile apropiate, în special cu unitati de vânzare cu amanuntul situate în mediul rural.

Fara o piata larga de desfacere, la concurenta actuala precum si la puterea de cumparare mica a consumatorului român, indiferent ce prezinta o firma pe piata si indiferent de preturile practicate, nu este posibila supravietuirea.

Din acest motiv, SC "Floro-Fin Group" SRL are o permanenta grija pentru cautarea continua a unor clienti potentiali, clienti care sa prezinte o garantie sigura în vederea unei colaborari contractuale.

3.4.1. Distributia marfurilor S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L.Tecuci

S.C." Floro-Fin Grup"S.R.L. este o firma angrosista în sensul ca desfasoara comert cu ridicata pe cont propriu si împrumutat, marfurile sunt stocate în propriul depozit urmând a fi distribuite. Dupa cum am prezentat anterior, firma are 7 magazine proprii în Tecuci, unul în Barlad si 2 în Focsani.

Este cel mai mare depozit din oras (tip asociatie) care vinde en-gross si en-detail.

Principalele produse pe care le comercializeaza: zahar, ulei, faina, orez, tutun, apa minerala, cafea, bere.

Figura nr. 11 - Structura vânzarilor pe grupe de marfuri realizate la "S.C. Floro-Fin Grup" S.R.L. în anul 2006

1-bauturi 21,5%

2-tigari 15,5%

3-zahar 12,5%

4-ulei 10,5%

5-alte produse 40%

Conform cererii de produse, marfurile sunt încarcate în mijloace proprii de transport si distribuite la centrele respective. Dupa ce s-a facut receptia acestora de catre gestionarul magazinului, marfurile sunt vândute en-gross diferitelor magazine cu un adaos de pret minim sau se pot vinde si cu amanuntul.

În vânzarea marfurilor se tine cont si de sezonalitate, de exemplu berea se vinde cel mai bine în sezonul de vara.

Conform raportului de gestiune al Adunarii Generale a Asociatilor, 27% din vânzarile pe care firma le realizeaza provin din distributia catre detailisti, iar restul de 73% din vânzari, provin din distributia prin magazinele proprii.

-vânzarea marfurilor = 4.340,04 mii lei

-venituri din vânzarea catre detailisti, 27% din 4.340,04 mii lei=1.171,81 mii lei

-venituri din vânzarea prin magazine proprii, 73% din 4.340,04 mii lei=3.168,23 mii lei

În anul 2005 situatia se prezenta astfel:

-venituri din vânzarea catre detailisti, 33% din 3.513,82 mii lei=1.159,56 mii lei

-venituri din vânzarea prin magazine proprii, 67% din 3.513,82 mii lei=2.354,26 mii lei


Anul 2005 Anul 2006

Figura nr. 12 - Structura veniturilor din vânzarile prin detailisti sau prin magazinele proprii pe anii 2005 si 2006

-venituri din vânzarea marfurilor prin detailisti

-venituri din vânzarea marfurilor prin magazine proprii

Din tabel, se observa faptul ca vânzarea marfurilor prin magazine proprii este în scadere deoarece cheltuielile de circulatie a firmei cu magazinele proprii se reduc mult.

3.5. Eficienta activitatii de distributie a marfurilor la SC"Floro-Fin Group"SRL Tecuci

Pe anul 2006 în comparatie cu anul 2005 se observa o scadere a nivelului veniturilor din vânzarea catre detailisti si o crestere a veniturilor prin magazine proprii.

Prin eficienta activitatii economice se întelege raportul dintre efortul economic depus si rezultatele obtinute de un agent economic si de comert în ansamblul sau, ori raportul dintre rezultat si efort. Efortul se masoara prin consumul de resurse economice (materiale umane si financiare) iar rezultatele prin volumul vânzarilor sau alte efecte calitative ale activitatii economice.

Pentru sporirea eficientei activitatii depozitului managerii au recurs la doua posibilitati:

1.prima cale de sporire a eficientei o constituie cresterea volumului vânzarilor care conduce direct la marirea profitului;

2.cea de-a doua cale de sporire a eficientei o constituie rationalizarea diferitelor categorii de cheltuieli prin accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor, cresterea productivitatii factorilor de productie, modernizarea bazei tehnico-materiale etc.

Rentabilitatea reprezinta criteriul fundamental prin care firma apreciaza eficienta activitatii comerciale, în marimea ei reflectându-se toate raporturile eforturilor depuse si rezultatele obtinute de societate. O activitate se dovedeste rentabila daca veniturile pe care le aduce acopera cheltuielile efectuate pentru desfasurarea ei si asigura un excedent de valoare reprezentat de profit. La nivelul firmei, profitul se determina ca diferenta între suma veniturilor si suma cheltuielilor efectuate cu activitatea economica inclusiv taxa pe valoarea adaugata si accizele percepute la vânzarea marfurilor. Rata rentabilitatii permite o apreciere exacta a efortului depus de o întreprindere pentru a obtine profitul, volumul vânzarilor sintetizând în mod direct consumul de resurse sau efortul facut.

În domeniul circulatiei marfurilor, facând abstractie de costul produselor care este cuprins în suma egala la venituri cât si la cheltuieli, ponderea hotarâtoare în venituri o detine adaosul comercial. Volumul adaosului comercial depinde de volumul si structura aprovizionarilor de la furnizori si de cotele de adaos comercial pe grupuri de marfuri.

Modul de formare al profitului comercial

Cum prosperitatea unei firme depinde de investitiile de capital, prima destinatie a profitului o reprezinta formarea fondului de dezvoltare, pentru autofinantarea investitiilor si cresterea necesarului de mijloace circulante si formarea fondului de rezerva pentru prevenirea dezechilibrelor. Pe seama profitului se asigura autofinantarea dezvoltarii economice a firmei, stimularea personalului în îmbunatatirea rezultatelor si marimea dividendelor acordate actionarilor, si implicit cresterea capitalului unei firme. Profitul se determina ca diferenta între suma veniturilor si suma cheltuielilor efectuate cu activitatea economica, inclusiv taxa pe valoarea adaugata si accizele percepute la vânzarea marfurilor.

Cube: Volumul adaosului comercial Cube: Volumul cheltuielilor de circulatie

Cube: Marimea cotelor pe ad.com. pe grupe de marfuri Cube: Volumul si structura aprovizionarii Cube: Nivelul relativ al cheltuielilor pe grupe de marfuri Cube: Volumul si structura vânzarilor


Fig. 13 - Modul de formare a profitului comercial

Rata rentabilitatii se poate exprima si ca raport între profit si marimea fiecarui factor de productie sau a diverselor elemente care compun patrimoniul, obtinându-se, prin aceasta, expresii semnificative ale eficientei ca raport între efectele si eforturile economice. Se poate calcula astfel rata rentabilitatii în raport cu capitalul propriu sau cu totalul capitalului utilizat, deci si cu cel împrumutat, diferenta dintre cele doua marimi reflectând contributia adusa la cresterea rentabilitatii de resursele suplimentare de capital.

Profitul luat în calcul poate fi profitul brut, profitul net sau profitul diminuat cu prelevarile pentru diverse fonduri, rata rentabilitatii în acest din urma caz având semnificatiile pentru marimea dividendelor ce pot fi acordate actionarilor.

Între rata rentabilitatii capitalului si rata rentabilitatii economice exista o relatie strânsa:

Ultimul raport reprezinta coeficientul de rotatie a capitalului. Relatia anterioara arata ca o societate comerciala poate avea o rata redusa a rentabilitatii în raport cu activitatea economica, dar ridicata în raport cu capitalul ca urmare a sporirii numarului de rotatii ale acestuia.

Rata rentabilitatii poate fi calculata si în raport cu resursele umane folosite ( fonduri de salarii sau numarul de personal), cu activul total al întreprinderii, cu investitiile care le-a creat, fiecare semnificând un aspect de eficienta a utilizarii resurselor economice. Între marimea profitului în raport cu numarul de personal si cu volumul desfacerilor se stabileste relatia:

=

Ultimul raport reprezinta productivitatea muncii. Deci, rentabilitatea în raport cu numarul de personal sporeste direct proportional cu productivitatea muncii.

Aceasta relatie se verifica si în cazul S.C."Floro-Fin Grup"S.R.L.:


Tabelul nr. 5 - Repartizarea profitului

Denumirea indicatorilor

Realizat la

Repartizari din profit

Rezerve legale

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

Alte rezerve constituite ca surse proprii de finantare

Alte repartizari prevazute de legi

Participarea salariatilor la profit

Varsaminte la buget din profitul regiilor autonome

Dividente de platit din care:

Dividente cuvenite altor societati



Dividente cuvenite APAPS

Dividente cuvenite SIF

Dividente cuvenite actionarilor

Dividende cuvenite societatilor cooperatiste

Profit repartizat

Tabelul nr. 6 - Stocuri si productie în curs de executie

Denumirea indicatorilor

Sold la începutul anului 2006

Sold la sfârsitul anului 2006

Materii prime

Materiale consumabile

Obiecte de inventar si baracament

Productie în curs de executie

Semifabricate, produse finite, produse reziduale

Stocuri aflate la terti

Marfuri, ambalaje

Total stocuri

În comertul modern depozitele de marfuri, mai ales în comertul cu ridicata, devin adevarate centre de distributie a marfurilor. El contribuie la accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor si la o mai buna servire a clientilor, pot contribui la reducerea stocurilor si a costurilor de circulatie a marfurilor.

S.C."Floro - Fin Grup"SRL este o societate cu structura complexa, bine organizata si pusa în practica de manageri capabili care pe lânga profitul material au si satisfactia sufleteasca "a lucrului bine facut". Este o societate cu vechime care s-a mentinut în conditiile de fata ale economiei de piata.

Vânzarea produselor reprezinta actul prin care se asigura valorificarea rezultatelor productiei este un moment al activitatii de desfacere care finalizeaza toate actiunile pe care le face întreprinderea, agentul de vânzare pentru ca produsul propriu sa fie solicitat si acceptat de clienti. Prin acest act se realizeaza de fapt, scopul celui care produce si/sau vinde, respectiv acela de a-si recupera cheltuielile facute cu fabricarea si pregatirea produsului pentru vânzare si obtinerea în acelasi timp a unui profit.

Vânzarea este o activitate complexa care în economia de piata capata un grad sporit de dificultate. A vinde astazi înseamna "arta".

În elaborarea strategiei de dezvoltare a unei unitati economice, în conditiile economiei de piata, o atentie deosebita trebuie acordata activitatii de desfacere -vânzari.

Desfasurarea activitatii de desfacere-vânzari depinde de modul cum se elaboreaza strategia în acest sens. Prin functia comerciala de desfacere-vânzari se raspunde la o serie de întrebari esentiale:

1.Ce produs doreste clientul?...Ce se cere?

2.Care este piata?...Cât se cere?

3.Cât vrea sa plateasca?...La ce pret îl cere?

4.Cum îl vrea (pe produs)?...Cum se cere?

5.Când îl doreste?...Când se cere?

6.Unde îl doreste?...Unde se cere?

7.Cine îl solicita?...Cine îl cere?

Iar pe aceasta baza se decide:

1.Ce produs trebuie fabricat?

2.Ce utilitati trebuie sa îndeplineasca?

3.Ce valoare trebuie sa aiba?

4.Ce caracteristici sa i se asigure pentru a raspunde mai bine cerintelor clientilor?

Raspunsurile la aceste întrebari se formuleaza pe seama studiilor de piata. Pe aceasta baza se contureaza strategia sitactica a unitatii în raport cu piata, cu factorii concurentiali, cu viitorii cumparatori ai produsului.

Tabelul nr. 7 - Analiza principalilor indicatori economico-financiari

Nr. Crt.

Denumire indicator

UM

Formula de calcul

Anul 2006 %

Rata profitului din exploatare

Rp=()x100

Rentabilitatea costurilor

R=()x100

Marja bruta a profitului

Marja neta a profitului

Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii activului total

Rata rentabilitatii activului circulant

Gradul de lichiditate al activului total

Lichiditatea generala

Lichiditatea curenta

()

În acest context se deruleaza procesul de desfacere-vânzare, se urmareste reactia clientilor si se iau decizii ca în final sa servim cât mai bine clientul. Competitivitatea unitatii depinde de dinamismul activitatii de desfacere, adica de capacitatea de a exploata pietele, de a se adapta la evolutia lor, de a favoriza aparitia altor piete.



Emil Ferent - "Comertul-Economie si Management", Ed. POLITEHNIUM, , Iasi, 2006, p. 41










Document Info


Accesari: 6742
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )