Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































INVESTITIILE STRAINE IN ROMANIA

comert




INVESTIŢIILE STRĂINE ĪN ROMĀNIA

3.1. ROLUL sI EVOLUŢIA INVESTIŢIILOR STRĂINE ĪN ROMĀNIA[1]




Definitie:

Īn general, investitia reprezinta orice utilizare a unui activ īn calitate de capital, deci pentru obtinerea de profit. Cum activele sunt reale sau financiare, investitiile, la rāndul lor, pot fi reale (īn proprietati, bunuri de echipament etc.) sau financiare (respectiv īn titluri de valoare de tipul actiunilor, obligatiunilor ori īn plasamente bancare).

Prin urmare, investitia reprezinta cumpararea de proprietati, actiuni, obligatiuni etc., sau depunerea de bani la institutii financiare īn scopul asigurarii unui venit (dobānda, dividend, chirie etc.) si a unei cresteri de capital.

Modalitatile concrete prin care un agent economic poate realiza o investitie cu componenta internationala sunt:

construirea "pe loc gol" a unei societati comerciale sau deschiderea unei filiale a celei existente īntr-o alta tara;

achizitionarea unei firme straine sau fuziunea cu o astfel de firma,

crearea unor societati mixte;

cumpararea de actiuni de pe o piata straina sau emise de o alta firma din alta tara;

cumpararea de obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina;

acordarea unui credit financiar unui agent economic dintr-o alta tara sau unui agent economic strain;

īncheierea de contracte internationale de leasing sau franchising cu componenta investitionala.

Felurile investitiilor

Prin prisma raportului ce se stabileste īntre agentul economic emitent si cel receptor se pot distinge investitiile directe si investitiile de portofoliu.

Īn literatura de specialitate si īn practica tranzactionala se apreciaza ca, atunci cānd investitia presupune transferarea catre agentul emitent al fluxului investitional a posibilitatii de control si decizie asupra activitatii receptorului avem de a face cu o investitie directa. Īn cazul īn care investitia nu presupune statuarea unui astfel de raport, este vorba de o investitie de portofoliu. Investitia de portofoliu reprezinta īntotdeauna un plasament pur financiar, o investitie financiara.

De cele mai multe ori, īncadrarea unei investitii internationale īn unul din cele doua tipuri este extrem de dificila, astfel ca īntre investitia directa si cea de portofoliu exista o asa numita "zona gri". Un exemplu semnificativ īn acest sens poate fi oferit de achizitionarea de actiuni pe piata financiara internationala. Cum pachetul de control al actiunilor nu reprezinta un anumit procent fix īn totalul actiunilor, ci variaza de la caz la caz, īn mod corespunzator investitia poate fi īncadrata īn unul sau altul din cele două 858b119i ; tipuri.

Īn mod conventional, statisticile cuprind īn categoria investitiilor directe toate tranzactiile care trec dintr-un patrimoniu īn altul mai mult de 10% din actiunile emise de catre o firma. Īn general, marimea pachetului de control al actiunilor variaza invers proportional cu dimensiunea si numarul actionarilor unei firme.

Componenta importanta si deosebit de dinamica a fluxurilor economice internationale, investitiile internationale din ultimele trei decenii au avut un impact puternic asupra cresterii economice, a comertului exterior si a structurilor productive din aproape toate tarile lumii.

Principiile care fundamenteaza corelarea īntre politica privind investitiile straine si mersul actual al procesului de reforma economica īn Romānia pot fi prezentate succint astfel:

atragerea de resurse financiare externe, īn special sub forma de asistenta economica nerambursabila, pentru sustinerea procesului de transformare a structurilor economice interne;

orientarea capitalului strain spre sectoarele pentru care detinem avantaje comparative cum sunt agricultura, industria alimentara si industria bunurilor de consum (articole electronice, electrotehnice, automobile, articole de uz casnic, medicamente, cosmetice, textile si īncaltaminte, mobilier, sticlarie, ambalaje si altele);

folosirea unor resurse externe īn special sub forma capitalului de īmprumut pentru necesitatile de sustinere a programului pe termen scurt de stabilizare macroeconomica;

alocarea unor resurse externe si interne importante pentru dezvoltarea infrastructurii (transporturi, comunicatii, constructii si utilitati publice) si a sistemului financiar-bancar pentru asigurarea conditiilor necesare dezvoltarii economice pe ansamblu.

Rolul prioritar al investitiilor directe de capital trebuie dublat de īncurajarea formelor noi de investitii: contractul de concesionare, de īnchiriere si de locatie a gestiunii, punerea la dispozitie a facilitatilor de productie s.a.

La sfārsitul anului 1996 volumul total al investitiilor straine īn Romānia se ridica la 2,2 miliarde de dolari SUA, numarul societatilor cu participare straina fiind de 49.500.

Evolutia pe ani a investitiilor straine īn Romānia este prezentata īn tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 13

Dinamica investitiilor straine īn Romānia īn perioada 1990-1996

Anul

Capital subscris

(mii US $) anual

Numar

societati

Numar tari

investitoare



Total

Nota: Cifrele includ si majorarile de capital la societatile comerciale constituite īn anii anteriori.

Date pāna la 30 noiembrie 1996.

Din punct de vedere al originii investitiilor straine, pe primul loc se afla Europa Occidentala (59%), urmata de Asia (17%), America de Nord (10%), Orientul Mijlociu (6%), alte zone (8%).

Primele cinci tari investitoare la sfārsitul anului 1996 erau: Coreea de Sud, Italia, Germania, Olanda, S.U.A.

Īn ceea ce priveste ponderea investitiilor straine īn economia nationala, ea se prezinta astfel: industrie 41%, comert 20%, turism 12%, sistem bancar si asigurari 5%, exploatari miniere 4%, servicii 4%, agricultura 3%, infrastructura 2%, alte sectoare 9%.

3.2. CADRUL LEGAL PRIVIND INVESTIŢIILE STRĂINE ĪN ROMĀNIA

Principalul factor care a stopat de-a lungul ultimilor 10 ani ai perioadei comuniste influxul de capital investitional strain īn economia nationala l-a reprezentat incompatibilitatea de fond īntre substanta economica a acestor investitii si specificul mediului economic īn care ele trebuiau sa functioneze.

Dupa decembrie 1989, prin prevederile Decretului-lege nr. 96/1990 s-a realizat īnlaturarea principalelor disfunctionalitati care afectau functionarea investitiilor straine (sub forma societatilor mixte). Ulterior, odata cu adoptarea Legii nr. 15/1990 privind transformarea unitatilor economice de stat īn regii autonome si societati comerciale, a Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comertului, a Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, cadrul legislativ al functionarii investitiilor straine īn Romānia s-a modificat radical.

Adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine īn Romānia a reprezentat īncheierea unei prime faze, esentiale, de constituire a unui pachet de reglementari specifice, care sa faciliteze si īncurajeze patrunderea capitalului investitional strain īn Romānia.

Pasul urmator īn plan legislativ l-a reprezentat adoptarea unei noi reglementari - Legea nr. 58/1991 (Legea privatizarii) - care sa permita accesul capitalului (strain si national) privat īn sectorul de stat reprezentat prin societatile comerciale si regiile autonome si asigurarea conditiilor de transparenta si concurenta perfecta a criteriilor de evaluare si achizitionare corecta, precum si stabilirea institutiilor responsabile cu transferarea catre sectorul privat a acestor societati.

Organizarea legislativa si institutionala a procesului de privatizare a fost intentionata a conduce īn acest fel nu numai la activizarea resurselor existente si neutilizate sau a celor utilizate ineficient, nu numai la mobilizarea si investirea libera a fondurilor populatiei, dar si la posibilitatea efectiva (nu numai legislativa) ca investitiile straine sa poata fi realizate atāt sub forma societatilor comerciale, cāt si īntr-o multitudine de alte forme ale investitiilor de portofoliu (fonduri mutuale, fonduri de plasament, negocierea actiunilor, obligatiunilor si altor hārtii de valoare etc.).

Īn acest fel, adoptarea legii investitiilor straine si, ulterior, a legii privatizarii, a reprezentat constituirea cadrului juridic de baza ce reglementeaza regimul capitalului investitional strain īn Romānia. Prin aceasta. Romānia a īnlaturat īn mare handicapul legislativ fata de celelalte tari est-europene si s-a aliniat reglementarilor prevalente de pe piata investitiilor internationale.

Īn luna aprilie 1997, Guvernul Romāniei a īnaintat Parlamentului un nou proiect de lege menit sa īmbunatateasca regimul investitiilor straine īn Romānia. Proiectul de lege stabileste conditiile pentru investitiile directe de capital strain, regimul investitiilor straine prin cumpararea actiunilor gestionate de FPS, a investitiilor de portofoliu, precum si modalitatile de atragere, promovare si īnregistrare a investitiilor straine.

Conform proiectului de lege, investitorii straini au urmatoarele drepturi: sa participe la conducerea si gestionarea investitiei, potrivit contractelor si statutelor societatilor comerciale īn cauza, sa īnstraineze drepturile si obligatiile lor contractuale catre alti investitori, romāni sau straini, prin acte de cesiune īncheiate pe teritoriul Romāniei; sa transfere integral īn tara īn care au domiciliul sau, dupa caz, sediul, dividendele sau profiturile nete cuvenite, precum si sumele rezultate din vānzarea titlurilor de valoare detinute legal; sa transfere īn strainatate sumele īncasate din dreptul de autor; cotele ce li se cuvin pentru asistenta de specialitate, expertize si alte servicii, potrivit contractelor īncheiate. De asemenea, investitorii straini au dreptul sa transfere integral īn tara īn care au domiciliul, sau, dupa caz, sediul sumele obtinute din vānzarea actiunilor si partilor sociale detinute īn urma efectuarii de investitii, precum si pe cele rezultate din lichidarea acestor investitii; sa transfere īn strainatate valuta īn care s-a efectuat investitia initiala, sumele obtinute cu titlu de despagubire; sa transfere īn strainatate salariile sau alte cāstiguri cuvenite cetatenilor straini care au, potrivit legislatiei romāne, calitatea de salariati īn cadrul investitiei straine īn Romānia, īn baza cererii exprese a acestora.

3.3. AVANTAJELE COMPETITIVE ALE ECONOMIEI ROMĀNEsTI

sI FACTORII CARE DESCURAJEAZĂ INVESTIŢIILE STRĂINE

ĪN ROMĀNIA

3.3.1. Avantajele competitive ale economiei romānesti

Īn spatiul economic european, Romānia detine o serie de avantaje competitive, dupa cum urmeaza:

a. Dimensiunea pietei interne constituie un potential major pe termen mediu si lung, care va asigura un volum substantial de investitii straine, interesate īn principal īn valorificarea posibilitatilor existente īn sectoarele industriale, bunuri de consum si infrastructura. De altfel, marea majoritate a investitiilor efectuate pāna īn prezent au avut īn vedere desfacerea pe piata interna;

b. Accesul pe pietele de export, facilitat īn principal de legaturile traditionale ale Romāniei cu unele piete vest-europene, dar īn principal cu pietele din tarile Comunitatii Statelor Independente.

Pozitia geografica a Romāniei, la intersectia drumurilor īntre Occident si Orient - dezavantajul relativ al distantei fata de pietele occidentale fiind compensat de apropierea de Orientul Mijlociu si pietele din rasarit - īi confera Romāniei o pozitie de tranzit īntre Emisfera Sudica si Europe. Īn plus, deschiderea la Marea Neagra si portul Constanta, precum si perspectiva Dunare - Rhin - Elba deschide posibilitatea accesului direct īn Europa pāna la Marea Nordului. De aceea, Romānia poate sa transforme avantajele oferite de potentialul pietei interne īn atragerea unor investitii care ulterior vor satisface si cererile pietelor de export.

c. Forta de munca este caracterizata prin calitati tehnice de baza si aptitudinale care permit dezvoltarea acelor aptitudini operationale si tehnice care sa-i confere competitivitate pe plan international. Studii sociologice recente īntreprinse īn tara arata ca forta de munca locala este potential adaptabila schimbarilor de mediu profesional si apta pentru un regim de lucru intens, daca sunt oferite motivatii si stimulente corespunzatoare. Pe de alta parte, majoritatea specialistilor care au studiat piata romāneasca a muncii si caracteristicile fortei de munca locale, īn context est-european, au concluzionat ca, īn special pentru Romānia, factorul uman reprezinta principalul atu; cu un management adecvat si investitii rational orientate spre programele de formare profesionala, el poate atinge niveluri de productivitate compatibile cu cele din unele tari vest-europene.

d. Cadrul juridic ce reglementeaza regimul investitiilor straine īn Romānia este, asa cum am aratat, competitiv īn multe privinte prin raportare la reglementarile similare ale tarilor concurente din zona. Īn plus, existenta unor proceduri flexibile de acordare de stimulente fiscale suplimentare si punerea deja īn practica a unei politici selective de īncurajare a marilor proiecte investitionale destinate atāt pietei interne, cāt si celei internationale, se constituie deja īntr-un avantaj competitiv al Romāniei pe piata investitionala est-europeana.

e. Accesibilitate resurselor naturale prezinta un alt important atu pentru Romānia. Din acest punct de vedere, valorificarea resurselor naturale trebuie sa reprezinte o prioritate a politicii economice romānesti, īntrucāt īn acest fel se creeaza pe piata romāneasca o gama larga de oportunitati de implementare pentru investitorii straini, īn special pentru aceia care opereaza, de regula, īn asociere cu parteneri sau firme locale.

3.3.2. Factorii care descurajeaza investitiile straine īn Romānia

Perceptia externa a climatului intern de afaceri.

Evolutiile curente din fluxurile mondiale de investitii arata ca liberalizarea legislativa si stimulentele investitionale traditionale (fiscale, vamale, financiare) sunt masuri cu eficienta tot mai mica īn atragerea unor fluxuri semnificative de investitii, īntrucāt īn prezent aproape toate tarile apeleaza la astfel de masuri. Factorii decisivi īn atragerea unui volum sporit de investitii straine sunt acum conditiile economice de baza din tarile gazda (marimea pietei interne, nivelul costurilor de productie, accesibilitate resurselor naturale etc.).

Dupa cum s-a vazut, din punctul de vedere al conditiilor economice de baza prevalente pe propria sa piata investitionala, Romānia detine cāteva avantaje comparative certe, īn special īn context est-european. Ar fi fost normal ca aceste conditii economice de baza sa permita si sa sustine un flux sensibil marit de investitii straine īn Romānia, comparativ cu cel īnregistrat efectiv pāna īn prezent.

Faptul ca nu s-a īntāmplat asa īn perioada 1990-1996 se explica prin handicapul imaginii nefavorabile pe care comunitatea internationala de afaceri si-a format-o asupra conditiilor investitionale din Romānia.

Schimbarea perceptiei externe este esentiala pentru realizarea unei mutatii semnificative īn atitudinea si interesul investitorilor straini pentru o crestere semnificativa si durabila a fluxurilor de capital investitional strain spre economia romāneasca.

Disfunctionalitati ale cadrului legislativ

patrunderea semnificativa a capitalului investitional strain īn economia Romāniei si manifestarea acestuia ca factor catalizator al proceselor de restructurare au fost obstructionate si de lipsa unor reglementari specifice vitale functionarii unei economii de piata: legislatia falimentului, reglementari privind concurenta, proprietatea industriala si intelectuala, regimul juridic al terenurilor si cladirilor, procedurile de reglementare a disputelor.

Totodata, modificarile prea frecvente care s-au produs īn ceea ce priveste conditiile de operare pe piata ("instabilitatea legislativa"), lipsa de transparenta a unor reglementari specifice, precum si acordarea unor drepturi prin lege, care īnsa practic nu au fost realizate, au reprezentat obstacole si dezavantaje cu caracter general ce au afectat procesul investitional extern īn economia romāneasca.

Conditiile de operare pe piata locala

Conditiile de operare pe piata locala au reprezentat un alt factor major ce a contribuit la descurajarea investitiilor straine īn Romānia. Obstacolele si dificultatile ce s-au manifestat īn aceasta privinta tin atāt de nivelul socio-cultural al conditiilor de operare pe piata, cāt si de cel strict economic.

Īn ceea ce priveste nivelul socio-cultural, dezavantajele au decurs īn principal din cea de reprezinta stadiul embrionar īn care se afla īn prezent cultura economica si compartimentele reprezentative pentru populatia tarii prin raportare la valorile si mecanismele economiei de piata. Sub acest aspect, societatea romāneasca este īnca īn formare, iar acest lucru este valabil pentru toti actorii scenei economice (producatori, consumatori, intermediari, patroni, salariati, functionari publici), cu toate consecintele nefavorabile ce decurg de aici īn planul relatiilor cu oamenii de afaceri din strainatate.

Cāt priveste nivelul strict economic de circumstantiere a conditiilor de operare pe piata, principalele disfunctionalitati au fost generate de:

lipsa unei infrastructuri adecvate: comunicatii, transport, telecomunicatii;

stadiul incipient al sistemului financiar-bancar si de asigurari, precum si prezenta nesemnificativa a institutiilor financiar-bancare straine;

lipsa spatiilor pentru birouri si locuinte pentru personalul strain;

aplicarea unor tarife diferentiate investitorilor straini la hoteluri, transportul aerian, taxe;

monopolizarea de catre unele ministere, departamente si alte institutii a activitatii de constituire de societati cu capital strain pentru unitatile din subordine, contrar prevederilor legii;

atitudinea negativa a conducerii societatilor cu capital de stat fata de participarea capitalului strain (īn special īn sfera comertului si turismului).

3.4. PROMOVAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE



Neutralizarea factorilor cu actiune majora īn descurajarea investitiilor straine īn Romānia reprezinta prioritatea absoluta a celei de-a doua jumatati a anilor '90. Ea vizeaza dinamizarea fluxurilor investitionale īn economia romāneasca, cāt si consolidarea rolului acestora de catalizator al proceselor de restructurare economica.

3.4.1. Elaborarea si aplicarea īn practica a unei politici guvernamentale coerente de promovare investitionala[2]

Perceptia externa negativa a climatului intern de afaceri reprezinta, pe termen scurt, principalul obstacol īn calea amplificarii fluxului de capital investitional spre economia romāneasca. Īn consecinta, efortul guvernamental prioritar īn acest domeniu trebuie canalizat spre doua directii de baza:

construirea (progresiva) a unei imagini externe a Romāniei care sa reflecte conditiile investitionale reale din tara;

construirea, de asemenea progresiva, a credibilitatii Romāniei ca piata potential avantajoasa pentru investitiile straine de capital.

a) Aducerea imaginii externe la dimensiunea realitatilor interne īnseamna, īn primul rānd, proiectarea si finantarea resurselor umane si financiare proprii a unei campanii active de diseminare masiva īn strainatate a informatiei specializate privind conditiile economico-investitionale din Romānia. Se vizeaza īn acest fel nu numai umplerea unui enorm "gol informational" de pe piata internationala privind economia romāneasca, dar si īnlaturarea unora dintre prejudecatile, atitudinile si reticentele pe care acest "gol informational" le-a alimentat sistematic īn rāndul investitorilor straini īn perioada de dupa decembrie 1989. Īn al doilea rānd, realizarea acordului īntre imaginea externa si realitatea interna īnseamna si proiectarea si finantarea unei campanii de presa si relatii publice (īncredintata eventual unei/unor firme internationale de specialitate), campanie menita sa recladeasca imaginea externa a Romāniei pe baza atuurilor concurentiale de care ea beneficiaza īn mod real.

b) Atragerea de investitii straine a devenit īn prezent un domeniu caracterizat printr-o extrem de severa concurenta internationala, īn conditiile īn care aproape fiecare tara europeana este puternic implicata īn aceasta activitate. Principalele tari concurente ale Romāniei sunt: Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia. Surmontarea pe termen mediu si lung a dezavantajelor comparative pe care Romānia le are īn prezent fata de principalii sai concurenti implica, pe lānga efortul profesional de cladire a unei noi imagini externe a tarii, si construirea treptata a credibilitatii Romāniei ca piata potential avantajoasa pentru investitorii straini.

3.4.2. Consolidarea si dezvoltare cadrului institutional ce circumscrie activitatea de promovare a investitiilor straine īn Romānia

Eficacitatea globala a eforturilor vizānd atragerea unui volum substantial sporit de investitii straine īn Romānia va depinde īn mare masura de eficacitatea strategiei de promovare investitionala. Mai mult, avānd īn vedere experienta internationala, dar si cea nationala deja acumulata, reiese cu claritate ca o strategie promotionala bazata pe valorificare avantajelor competitive relative ale tarii, care se concentreaza totodata pe corijarea dezavantajelor si punctelor slabe ale potentialului competitiv de care se dispune si care urmareste atingerea unui grad rezonabil de profesionalitate īn domeniul constructiei imaginii, o astfel de strategie poate conferi, prin ea īnsasi, un avantaj comparativ pentru Romānia īn context est-european.

Rezulta de aici importanta pe care o are consolidarea si dezvoltarea cadrului investitional ce circumscrie īntregul mecanism de punere īn miscare a strategiei de promovare a investitiilor straine īn Romānia, al carui "motor" trebuie sa fie Agentia Romāna de Dezvoltare. Altfel spus, consolidarea si īmbunatatirea statutului de functionare si a structurii organizatorice interne a Agentiei reprezinta componente-cheie ale unei strategii promotionale eficiente.

Agentia Romāna de Dezvoltare a fost īnfiintata īn martie 1991 ca organism guvernamental specializat, cu misiunea de a sustine procesul reformei economice, identificānd, directionānd si implementānd masurile ce vizeaza atragerea de capital strain.

Prin HG nr. 35/1993, Agentia Romāna de Dezvoltare a fost numita de Guvernul Romāniei sa promoveze si sa coordoneze actiunile de sprijinire a īntreprinderilor private mici si mijlocii.

Agentia reprezinta un veritabil partener pentru investitorii straini, orientānd si facilitānd proiectele de investitii īn Romānia. Ea prezinta investitorilor potentialul real de dezvoltare economica a Romāniei si asista īn mod activ investitorii straini care doresc sa desfasoare activitati economice īn tara noastra.

Activitatea Agentiei consta īn:

este o sursa de informatii īn materia investitiilor straine;

actioneaza ca un centru de referinta pentru investitorii straini;

furnizeaza informatii si documente privind conditiile economice, climatul investitional si cadrul legal;

colecteaza, analizeaza si distribuie informatii referitoare la activitatea societatilor si cadrul legal;

colecteaza, analizeaza si distribuie informatii referitoare la activitatea societatilor comerciale cu participare straina;

analizeaza politicile de investitii si reglementarile din alte tari si efectueaza studii micro- si macroeconomice īn materie de investitii straine,

identifica partenerii locali de afaceri;

ofera consultanta īntreprinderilor mici si mijlocii pentru dezvoltare si extindere.

3.4.3. Completarea si īmbunatatirea cadrului juridic, specific si general, care sa raspunda exigentelor unei economii de piata

Pe piata investitionala mondiala actuala, existenta unui cadru legislativ favorabil reprezinta cel mult o preconditie necesara pentru atragerea investitiilor straine. Lupta concurentiala tinde sa se mute tot mai mult din sfera conditiilor juridice de acces si operare pe piata īn sfera conditiilor economice de baza. Ca atare, o tara ce īsi propune sa concureze cu succes pe piata investitionala internationala trebuie sa-si asigure ca nivel minim de pornire un cadru juridic adecvat.

De-a lungul ultimilor ani, Romānia si-a creat o legislatie specifica competitiva pentru atragerea investitorilor straini. Existenta unor disfunctionalitati ale cadrului juridic specific este oarecum fireasca pentru o perioada de tranzitie cum este cea pe care o parcurge Romānia īn prezent, iar corijarea acestor disfunctionalitati este nu numai posibila si dezirabila, dar ea face parte din procesul natural de rafinare a unui aparat juridico-legislativ īn plina transformare. Īn aspectul legislatiei specifice, doua sunt domeniile principale īn legatura cu care este necesara aducerea unor corectii, si anume:

w modificarea sau īmbunatatirea unor prevederi ale Legii nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine;

w simplificarea actualului sistem de īnregistrare a investitiilor straine efectuate īn economia romāneasca (pe de o parte, prin flexibilizarea unor proceduri existente, pe de alta parte, prin renuntarea la una din verigile actualului lant procedural).

Īn acelasi timp, este necesara completarea si īmbunatatirea cadrului juridic general, astfel īncāt acesta sa poata raspunde īntr-o mai mare masura exigentelor unei economii de piata. Īn acest sens, exista īn prezent o serie de "goluri legislative" care afecteaza contextul de ansamblu al tranzitiei spre economia de piata si, prin aceasta, direct sau indirect, eforturile de atragere a unui volum sporit de investitii straine īn Romānia (cum ar fi: legislatia falimentului; regimul juridic al terenurilor si cladirilor; lipsa unor institutii specifice economiei de piata - bursa, leasingul si factoringul).

3.5. SPRIJINUL FINANCIAR sI INSTITUŢIONAL PRIMIT DE ROMĀNIA

DIN PARTEA UNIUNII EUROPENE

Asistenta financiara oferita Romāniei de catre Uniunea Europeana se īmparte īn trei categorii:

fonduri la care au acces diverse entitati, fie ele īntreprinderi mici si mijlocii, organizatii neguvernamentale, institutii publice sau private, īn cadrul unor programe,

investitii publice, categorie care include, īn cea mai mare parte, proiecte mari de infrastructura pentru transport si mediul īnconjurator si

sprijinul institutional direct, care consta, de obicei, īn asistenta tehnica si echipamente oferite institutiilor publice beneficiare (ministere, agentii etc.).

3.5.1. PHARE

PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeana pentru a sprijini Europa Centrala si de Est īn evolutia catre o societate democratica si o economie de piata. Programul a fost īnfiintat la īnceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria, dar s-a extins treptat, incluzānd īn prezent 13 tari partenere din regiune.

Programul PHARE vizeaza doua linii directoare, si anume:

sprijinirea administratiei tarilor candidate īn adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar si

investitiile destinate alinierii industriei si infrastructurii la standardele europene.

Īn perioada 1990-2000, Romānia a beneficiat de peste 1,5 miliarde euro prin programul PHARE. Pentru perioada 2000-2006, sumele alocate prin acest program se ridica la aproximativ 250 milioane euro anual, Romānia fiind cel de-al doilea mare beneficiar, dupa Polonia.

Īn anul 2002, ajutorul financiar acordat Romāniei s-a cifrat la 229 milioane euro. Prioritatile programului PHARE īn anul 2002 au vizat:

1.- īntarirea democratiei si a statului de drept. Īn acest sens, sprijinul financiar acordat prin programul PHARE a vizat sustinerea actiunilor īntreprinse īn domeniul protectiei copilului si īmbunatatirea situatiei tiganilor (19 milioane euro);

2.- īntarirea capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale ale pietei interne (2,5 milioane euro);

3.- īntarirea capacitatilor administrative. Īn acest domeniu, sprijinul vizeaza īmbunatatirea capacitatilor de gestionare a programelor comunitare, consolidarea serviciilor publice locale, continuarea dezvoltarii institutionale a Curtii de Conturi, sustinerea punerii īn aplicare a planului strategic al Ministerului Finantelor Publice si īntarirea organismelor īnsarcinate cu punerea īn aplicare a programului SAPARD (34 milioane euro);

4.- respectarea obligatiilor care decurg din calitatea de membru prin sprijinirea adoptarii acquis-ului īn ceea ce priveste piata interna, agricultura, finantele publice si statistica. Vor fi finantate proiectele axate pe twinning, asistenta tehnica si investitii (84 milioane euro);

5.- coeziunea economica si sociala prin finantarea programelor de dezvoltare regionala (107 milioane euro).

Īn plus, 30 milioane euro au fost destinati programelor de cooperare transfrontaliera cu Bulgaria (8 milioane euro) si Ungaria (5 milioane euro).

Romānia participa, īn egala masura, la programele multi-tara si programele orizontale finantate prin programul PHARE, un exemplu īn acest sens fiind programul TAIEX.

Programul PHARE a avut un impact pozitiv asupra economiei romānesti, prin intermediul acestuia fiind realizate un transfer efectiv de know-how, echipamente si resurse financiare īntr-o serie de domenii importante, precum:

a)     īntarirea capacitatilor pentru programele de dezvoltare regionala;



b)     pregatirea punerii īn aplicare a programelor ISPA si SAPARD;

c)     initierea unor masuri īn domeniul dezvoltarii resurselor umane, ca si īn domeniul educatiei si formarii profesionale;

d)     īntarirea colaborarii īntre autoritatile nationale si cele locale pentru punerea īn aplicare a strategiei nationale pentru īmbunatatirea situatiei romilor;

e)     sprijinirea darii īn folosinta a celor doua tronsoane de rute nationale (DN1 si DN2);

f)       sustinerea continua a societatii civile pentru dezvoltarea unor parteneriate durabile īntre ONG-uri si autoritatile locale;

g)     sustinerea initiativei europene pentru democratie si drepturile omului;

h)     sustinerea dezvoltarii serviciilor moderne de protectie a copilului.

3.5.2. ISPA

ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale pentru Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea tarilor candidate īn procesul de aderare la Uniunea Europeana. ISPA ofera sprijin financiar pentru investitii īn domeniul transporturilor si al protectiei mediului pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor candidate cu normele europene īn aceste doua sectoare.

Programul ISPA functioneaza din ianuarie 2000, pentru Romānia fiind alocate īn perioada 2000-20006 sume cuprinse īntre 208 si 270 milioane euro anual, īmpartite īn mod egal īntre cele doua domenii vizate: mediu si transporturi.

Obiectivele programului ISPA pentru Romānia vizeaza alinierea la standardele de mediu comunitare, extinderea si conectarea retelelor de transport proprii cu cele trans-europene si familiarizarea cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

Īn domeniul mediului, se impune necesitatea alinierii Romāniei la nivelul standardelor europene īn ceea ce priveste investitiile legate de sistemul de apa potabila, epurarea apelor uzate, administrarea deseurilor solide si poluarea aerului. Realizarea acestor obiective este strāns legata de protectia sanatatii si īmbunatatirii calitatii vietii populatiei.

Īn domeniul transporturilor, principalele obiective vizeaza proiectele legate de reteaua europeana de transport. Finantarea este destinata sprijinirii circulatiei persoanelor si a bunurilor si asigurarii unor bune legaturi īntre Uniunea Europeana si tarile candidate. Pentru realizarea acestor obiective, sunt necesare investitii majore pe linia īmbunatatirii tuturor cailor de transport.

3.5.3. SAPARD

SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil, conceput pentru a sprijini tarile candidate īn reformarea sectorului agricol si al dezvoltarii rurale, precum si īn implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricola Comuna si a legislatiei aferente.

Īn perioada 2000-2006, Romānia urmeaza sa primeasca 150 milioane de euro anual, fiind astfel al doilea mare beneficiar dupa Polonia. La aceasta suma se va adauga contributia de 50 milioane euro a Guvernului Romāniei.

Obiectivele generale ale programului SAPARD pentru Romānia:

a) implementarea acquis-ului comunitar privind politica agricola comuna si politicile conexe, protectia mediului si politicile din domeniul alimentatiei si protectiei consumatorului, sanatatea publica si sanatatea animalelor si plantelor.

b) protectia mediului, īn acest sens avāndu-se īn vedere adoptarea unor directive europene īn domeniu;

c) rezolvarea problemelor specifice legate de o dezvoltare rurala pe termen lung.

Prin intermediul programului SAPARD, īn Romānia vor fi finantate īn aceeasi perioada proiecte īn urmatoarele domenii:

w īmbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate;

w īmbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura;

w dezvoltarea economica a zonelor rurale;

w dezvoltarea resurselor umane.

Īn prezent, sunt finantate doar doua domenii, si anume īmbunatatirea procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole, si dezvoltarea si īmbunatatirea infrastructurii rurale. Celelalte masuri urmeaza sa fie finantate īn etapele a doua si a treia.

Evaluarea progresului realizat de Romānia īn utilizarea fondurilor europene

Finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene pentru perioada 2000-2006 se ridica īn total la 660 milioane euro anual sau aproximativ 2% din PNB-ul Romāniei si 7% din bugetul Guvernului.

Comitetul Mixt de Monitorizare a revizuit punerea īn practica a programelor PHARE din anii bugetari 1999, 2000 si 2001 care trebuie finalizate pāna īn 2004. Obiectivul acestor programe este sa acorde asistenta tehnica si sa sprijine investitiile pentru īndeplinirea de catre Romānia a criteriilor de aderare la Uniunea Europeana. Domeniile avute īn vedere au vizat: reforma judiciara si afacerile interne, combaterea coruptiei, dezvoltarea regionala si coeziunea economica si sociala, reforma administratiei publice, liberalizarea sectorului energetic, precum si programul PHARE-RICOP - care are ca obiectiv sprijinirea restructurarii industriale.

Īn ceea ce priveste programul SAPARD, dupa acreditarea Agentiei SAPARD la 31 iulie 2002, a fost demarata selectarea proiectelor īn domeniul infrastructurii rurale si al procesarii si comercializarii produselor agricole si piscicole. Īn prezent sunt īn curs de evaluare peste 500 de propuneri de proiecte pentru care sunt destinate investitii īn valoare de 390 milioane euro.

Situatia programului ISPA este īn ansamblu satisfacatoare: un numar de 26 de proiecte din domeniul transportului si al protectiei mediului au primit opinia favorabila a statelor membre ale Uniunii Europene. Aceste proiecte īnsumeaza 1,43 miliarde euro, din care contributia nerambursabila a Uniunii Europene este de circa 1,07 miliarde euro.

3.5.5. Programe comunitare

Programele comunitare au fost create de Uniunea Europeana pentru a promova cooperarea dintre statele membre īn diverse domenii legate de politicile comunitare, pe o perioada de cātiva ani. Aceste programe au fost extinse si asupra statelor candidate pentru a le sprijini īn procesul de pregatire pentru aderare, reprezentānd o completare adusa celor trei instrumente financiare care le sunt destinate īn exclusivitate (PHARE, ISPA si SAPARD).

Initial (1997), Romānia a participat la un numar redus de programe care au vizat educatia si īnvatamāntul (Socrates, Leonardo si Youth), pentru ca mai apoi sa ia parte la o multitudine de programe, precum: Kaleidoscope, Raphael si Ariane (īn domeniul culturii), MEDIA II (audiovizual), SAVE (energie), LIFE (mediu), Programul Cadru al Uniunii Europene (cercetare-dezvoltare).

Īn anul 2000, Romāniei i s-a deschis participarea si īn cadrul altor programe: FISCALIS (fiscalitate),CUSTOMS 2000 (administratie vamala), DAPHNE (lupta īmpotriva violentei), IDA II (schimbul de informatii īn cadrul administratiei) si ALTENER II (energie alternativa). Contributia totala a Romāniei la programele comunitare īn anul 2000 s-a ridicat la cca. 25,51 milioane de euro prin participarea la 12 programe.

Īn prezent Romānia participa efectiv la o serie de programe comunitare, precum Programul Cadru 5 - pentru cercetare si dezvoltare, LIFE - pentru protectia mediului, Leonardo da Vinci, Socrates si Tineret - īn domeniul educatiei si Cultura 2000.

Consiliul de Asociere Romānia - Uniunea Europeana a adoptat la 18 februarie 2002 decizia-cadru care stabileste conditiile generale de participare a Romāniei la programele comunitare, pe baze concurentiale, fara legatura īntre contributia financiara platita si sumele returnate prin proiectele selectate.

Aceasta decizie a intrat īn vigoare la 1 martie 2002 si permite simplificarea procedurilor de participare. Īn baza ei se vor negocia si īncheia Memorandumurile de īntelegere pentru fiecare program comunitar deschi statelor candidate, pentru care Romānia si-a exprimat interesul de a participa. De asemenea, se deruleaza o serie de negocieri īn vederea semnarii Memorandumurilor de īntelegere pentru un numar de 16 programe.

Contributia financiara pentru participarea la programele comunitare se suporta de la bugetul national si din fondurile Phare, īn procent stabilit de comun acord de tara noastra si Comisia Europeana.

3.5.6. Cofinantarea din partea institutiilor financiare internationale

Īn ianuarie 1997, Consiliul Uniunii Europene a hotarāt ca prin intermediul Bancii Europene de Investitii sa fie acordata o suma īn valoare de 3.520 milioane de euro tarilor din Europa Centrala si de Est īn perioada 1997-2000, urmānd ca aceste fonduri sa fie suplimentate ulterior. Aceste īmprumuturi vizeaza prioritar domenii precum: protectia mediului, energia, telecomunicatiile si transporturile, competitivitatea industriala si dezvoltarea regionala.

Īn martie 1998, Comisia Europeana a semnat un acord cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si cu Banca Mondiala īn vederea facilitarii cofinantarii diferitelor proiecte din Europa Centrala si de Est. Īn cofinantarea proiectelor est-europene au fost atrase si alte institutii financiare: Fondul Nordic pentru Finantarea Mediului, Banca Nordica de Investitii, Societatea Financiara Internationala si Fondul de Dezvoltare Sociala al Consiliului Europei.



Ioan Popa - Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1997.

Ioan Popa - Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica, op. cit.

Internet - www.infoeuropa.ro

*** Raport al Delegatiei Comisiei Europene īn Romānia.

*** Raport al Delegatiei Comisiei Europene īn Romānia.

Gheorghe Prisaaru - Romānia spre Uniunea Europeana, Editura Niculescu, Bucuresti, 2001.











Document Info


Accesari: 8653
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )