Proiect productie

1. DATE INITIALE

1.1 Tema proiectului

Programarea si conducerea productiei pentru fabricare unui set de repere din componenta produsului Pompa dubla HP43 (P).

Cererea bruta pentru produsul P este de 2670buc/an (se considera ca anul are 52 de saptamani).

Termenele de livrare stabilite de client sunt:

• 240 bucati la sfarsitul trimestrului 1;
• 540 bucati la sfarsitul trimestrului 2;
• 810 bucati la sfarsitul trimestrului 3;
• bucati la sfarsitul trimestrului 4.

Vor fi analizate 3 repere din cadrul produsului P, fiecare reper fiind obtinut in urma unui proces tehnologic:

-reperul "15-capac intermediar"(P2)

• P2 cu procesul tehnologic PT1;
• P5 cu procesul tehnologic FT5;
• P3 cu procesul tehnologic FT3.

1.2 Conditii generale

Beneficiar: S.C. Hesper S.A.

Cadru legislativ: anul 2009

Se cunosc urmatoarele date privind produsul si constituentii sai:

Produsul P se livreaza in 4 transe, la sfarsitul saptamanilor 13,26,39,52.

Durata stadiului de asamblare a produsului P(din componentele de pe nivelul 1) este de 2 saptamani.

Durata stadiului de asamblare a ansamblurilor A1,A2,A3(din componentele de pe nivelul 2) este de 1 saptamana.

Durata stadiului de asamblare a ansamblurilor A4,A5(din componentele de pe nivelul 3) este de 1 saptamana.

Stocul initial al fiecarui articol de pe nivelurile 0 si 1 este de 0 bucati.

Stocul initial al fiecarui articol de pe nivelul 2 este de 30 bucati.

Stocul initial al fiecarui articol de pe nivelul 3 este de 60 bucati.

Stocul initial al fiecarui articol de pe nivelul 4 (semifabricat SF) este de 0 bucati.

Alte date:

• numarul de zile lucrate saptamanal, zile / saptamana;
• numarul de schimburi dintr-o zi de lucru, schimb / zi;
• numarul de ore lucrate pe schimb, ore / schimb;
• programa de productie pentru cele trei repere este:P2-5400 buc/an;P5-2670 buc/an;P3-5400 buc/an;

2. Analiza proiectului de productie

2.1 Structura de degradare a produsului SDP

Produsul unui proiect poate fi considerat ca structura unui sistem. De aceea se poate imagina dezagregarea produsului in structuri de ordin inferior, numite subsisteme. La randul lor, subsistemele pot fi dezagregate in amsambluri, iar acesta, n subansambluri.

Activitatea de dezagregare poate fi efectuata pana la nivelul entitatilor individuale din sistem, numite, conventional, piesa. Structura de dezagregare a produsului - SDP e prezenta in figura 2.1.

P A1 P1 A2 P2 P3 P4 P5 P6

Fig.2.1 Structura de dezagregare a produdsului

2.2 Sructura de dezagregare a lucrarilor SDL

O etapa importanta in managementul proiectului este aceea de a identifica cu precizie tot ce trebuie realizat pentru atingerea obiectivului propus, adica identificarea tuturor lucrarilor ce conduc la realizarea proiectului.

P2. PT1

Tabelul 2.2.1

P5. FT5

Tabelul 2.2.2

P3. FT3

Tabelul 2.2.3

Activitati comune programei de productie:

Tabelul 2.2.4

P ACTIVITATI P2 ACTIVITATI P3 ACTIVITATI P5 ACTIVITATI ADMINISTRATIVE F11 D31 D21 APROBARE INCEPUT PROIECT PC12 S32 PC22 APROBARE FINALA S13 I33 G23 G14 G34 G24 B15 PC35 Sp25 Sp16 Sp36 I26 I17 I37 CD27 CD18 CD38

Fig.2.2.5 Structura de dezagregare a lucrarilor SDL

2.3 Calculul necesarului brut

Necesarul brut de componente, determinat in functie de produsul care se livreaza P si de numarul de componente (amsamble, subamsamble, piese) utilizate pentru formarea unei bucati de produs poate fi observata in cadrul programului de productie director.

Cererea bruta pentru produsul P este de 2670 bucati pe an.

Avand in vedere cererea bruta pentru fiecare reper in parte.

Reperul P5 - 2760 buc/an;

Reperul P2 - 5400buc/an;

Reperul P3 - 5400 buc/an.

2.4 Calculul necesarului net

Calculul necesarului net se va realiza luand in considerare atat necesarul brut cat si stocurile de materii prime, materiale si productie neterminata.

NN=NB-S

Unde: NN=cererea neta

S= stocuri.

Reperul P2 NN_P2= buc / an;

Reperul P5 NN_P5=buc/an;

Reperul P3 NN_P8=buc/an;

2.5 Elaborarea Planului de Productie Director (PPD)

Planul de productie director este principalul element de la care porneste planificarea productiei.

Obiectivele planului de productie director sunt:

utilizarea optima a resurselor;

minimizarea costurilor de productie;

respectarea termenelor de livrare;

minimizarea costurilor.

Pentru atingerea obiectivelor mentionate, PPD trebuie sa permita:

determinarea necesarului de componente (subansambluri, piese finite, semifabricate);

stabilirea sarcinilor de productie ce revin posturilor de lucru in vederea realizarii necesarului de componente;

determinarea capacitatilor de productie induse de sarcinile de productie;

evidentierea capacitatilor existente, a excedentelor de capacitate si a locurilor "inguste".

In functie de aceste elemente, PPD permite definirea politicii de productie. Aceasta productie precizeaza modul de desfasurare a productiei care poate fi:

in regim de capacitate constanta si formare de stocuri;

adaptarea capacitatii de productie la sarcini (prin ore suplimentare, lucrul in mai multe schimburi etc).

Planul de productie este prezentat in tabelul 2.5.1.

Tabelul 2.5.1

2.6 Determinarea tipului de productie

Tipologia productiei este determinata de un ansamblu de factori independenti care, prin actiunea lor, determina proportiile obiective ale desfasurarii proceselor de productie in spatiu si timp.

Dintre acesti factori se remarca, prin influenta deosebita pe care o exercita: volumul productiei, complexitatea constructiva si tehnologica a produselor, nivelul si formele specializarii productiei, nivelul tehnic al utilajelor din dotare, nivelul de pregatire profesionala a resursei umane.

Una din metodele de larga circulatie, utilizata pentru determinarea tipului de productie la nivel de reper-operatie, este metoda indicilor de constanta. Aceasta este o metoda cantitativ-calitativa care ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor ce se executa pe locurile de munca.

Gradul de omogenitate si continuitate poate fi cuantificat, pentru fiecare reper g, si operatie k, cu ajutorul unui indicator , care poate fi calculat cu relatia:

, unde:

- ritmul mediu de fabricatie al reperului (min / buc);

- timpul unitar, de prelucrare al reperului la operatia .

Daca se noteaza cu cantitatea de piese de tip , ritmul mediu se determina cu relatia:

, unde:

- cantitatea de piese (repere) de tip , in bucati.

Fondul nominal de timp se determina cu relatia:

, unde:

- numarul de zile lucratoare din perioada de productie considerata;

Perioada de productie include 49 de saptamani,conform PPD.

- numarul de schimburi dintr-o zi de lucru;

- numarul de ore dintr-un schimb; .

Astfel fondul nominal de timp, , este:

Incadrarea unei anumite operatii intr-unul din tipurile de productie serie sau masa se face dupa cum urmeaza:

daca , operatia corespunde productiei de masa;

daca , operatia corespunde productiei de serie.

Productia de serie poate fi impartita astfel:

daca productie de serie mare - SM;

daca productie de serie mijlocie - Sm;

daca productie de serie mica - sm.

In tabelul 2.6.1 sunt prezentate caracteristicile tipologice ale productiei pentru cele trei repere:

Tabelul 2.6.1

Este posibil ca nu toate operatiile unui anumit reper sa se incadreze in acelasi tip de productie. De aceea, se pune problema determinarii tipului de productie predominant, specific fabricarii reperului .

Este posibil ca nu toate operatiile unui anumit reper sa se incadreze in acelasi tip de productie. De aceea, se pune problema determinarii tipului de productie predominant, specific fabricarii reperului .

In acest scop, se calculeaza ponderea operatiilor, corespunzator fiecarui tip de productie:

- numarul total de operatii din procesul tehnologic de fabricatie al reperului ;

- numarul de operatii ce se incadreaza in tipurile masa, serie mare, serie mijlocie si serie mica.

In tabelul 2.6.2 este prezentata tipologia fiecarui reper.

Tabelul 2.6.2

2.7 Stabilirea formei de organizare a productie

Recomandari:

in cazul in care productia de serie mica este preponderenta se alege forma de organizare succesiva;

in cazul in care avem productie de serie mare sau mijlocie se alege forma de organizare mixta.

Pe baza datelor din tabel precum si a recomandarilor se ajunge la concluzia urmatoare:

pentru reperul P2 Þ forma de organizare mixta;

pentru reperul P5 Þ forma de organizare succesiva cu ritm liber;

pentru reperul P3Þ forma de organizare mixta.

2.8 Aprovizionarea cu semifabricate (tarife regresive)

Numarul de semifabricate se face calculand costul total de aprovizionare (CTA):

, unde:

- cantitatea anuala necesara;

- pretul de achizitie;

- costul de lansare al comenzii, ;

- rata costului de posesie a semifabricatelor, ;

- cantitatea optima de aprovizionare, ;

Pretul unitar de facturare in functie de marimea comenzii de aprovizionare cu semifabricate se calculeaza cu formula:

, unde:

- pretul unitar maxim de cumparare a semifabricatelor, ;

[lei / buc];

[lei / buc];

=890[buc]

=1780[buc]

Pentru reperul P5:

valoare optima;

nu poate fi luata in considerare;

nu poate fi luata in considerare.

Fig. 2.8.1 Variatia costului total de aprovizionare (CTA) cu cantitatea aprovizionata (q)

Se observa ca este minim pentru , dar nu permite un numar intreg de apovizionari pe an (N_g/q_min Z). In consecinta se alege o valoare q_ec care sa permita un numar intreg de aprovizionare si sa asigure CTA mic.

Se alege . n=1 aprovizionari

Pentru reperul P2,P3:

valoare optima;

nu poate fi luata in considerare;

nu poate fi luata in considerare.

Fig. 2.8.2 Variatia costului total de aprovizionare (CTA) cu cantitatea aprovizionata (q)

Se observa ca este minim pentru . Se alege . n=1 aprovizionari

3. Programarea si conducerea productiei in conditii de resurse nelimitate si fara date impuse

3.1. Ipoteze de baza

Resursele destinate fabricatiei se considera nelimitate astfel incat fiecare operatie se va realiza cu un numar necesar de resurse distincte. Nu exista date impuse privind realizarea operatiilor de fabricatie.

3.2. Stabilirea resurselor de productie

Stabilirea resurselor de productie presupune calculul numarului de MU si a gradului de incarcare.

Calculul numarului de MU se determina cu relatia:

unde:

m_i = numarul de masini unelte

= ritmul mediu de fabricatie

= timp unitar pe operatie

Numarul de MU, m_i este de forma m_i = a+b, in care a reprezinta partea intreaga iar b partea zecimala.

Aceasta se majoreaza sau se reduce la o valoare intreaga m_ai astfel:

Daca b≠0 atunci m_ai = a+i

Daca b atunci m_ai = a

Pentru fiecare loc de munca se va calcula gradul de incarcare K_ii cu relatia:

K_ii =

Corespunzator celor trei repere, numarul de masini-unelte si gradul de incarcare se prezinta in tabelul urmator:

3.3. Determinarea lotului de fabricatie optim si a lotului de fabricatie economic

3.3.1. Lotul de fabricatie: reprezinta cantitatea de piese identice lansate in fabricatie, simultan sau seccesiv, care consuma un singur timp de pregatire-incheiere.

Calculul lotului de fabricatie optim necesita determinarea functiilor matematice care exprima costurile de productie raportate la unitatea de produs.

Acestea sunt:

costuri fixe

costuri curent

costuri anterioare prelucrarii

Relatia utilizata in practica este: (3.3.1)

unde:

N_g - volumul productiei

C_L - costurile fixe ale prelucrarii

C_m - costurile anterioare prelucrarii

C₁- costuri curente;

E - coeficient ce cuantifica pierderea suportata de intreprindere la o unitate monetara imobilizata in circuitul productiv pe durata fabricarii volumului de productie N_g.

Z - termen specific formei de organizare adoptata pentru repere.

Costurile fixe - se mai numesc si costuri dependente de lotul de fabricatie. Caracteristic acestor costuri este faptul ca marimea lor este constanta la nivelul lotului de fabricatie.

Raportate la unitatea de produs, aceste costuri variaza invers proportional cu numarul obiectivelor muncii din lot.

Costul total la nivel de lot C_L se calculeaza cu urmatoarea relatie:

C_L=A+B

Componenta A reprezinta costurile de pregatire incheiere a fabricatiei si pentru activitatii administrative de lansare a lotului. Aceste costuri se calculeaza cu relatia:

A = [RON/lot]

unde:

T_piK = timpul normat pentru pregatirea-incheierea lucrarilor la fiecare operatie K, in minlot

S_rK = retributia orala a operatorilor reglori, de la fiecare operatie K, in RON/ora

P = coeficient ce tine seama de cota parte a costurilor pentru activ. Administrative de lansare a lotului.

Componenta B reprezinta costurile de intretinere si functionare a capacitatilor de productie pe durata pregatirii-incheierii fabricatiei.

Aceste costuri se calculeaza cu relatia:

B = [RON/lot]

unde:

a_k - reprezinta cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatilor de productie, pentru fiecare operatie K, in RON/ora;

m_k - numarul resurselor de productie de acelasi tip, care participa la realizarea fiecarei operatii K.

Pentru cele 3 repere se obtin urmatoarele valori ale costurilor componentelor fixe:

A_P5 =9.05 RON/lot

A_P2 =16.21 RON/lot

A_P3 = 15.95 RON/lot

B_P5 = 7 RON/lot

B_P2 =12.53 RON/lot

B_P3 =12.33RON/lot

Costurile fixe pentru cele trei repere au urmatoarele valori:

C_LP5 = 9.05+7 = 16.05 RON/lot

C_LP2 = 16.21+12.53=28.74 RON/lot

C_LP3 = 15.95+12.33=28.28 RON/lot

Costurile curente - aceste costuri se mai numesc si independente de lotul de fabricatie. Ele se repeta la prelucrarea fiecarei piese din lot. Relatia de calcul a acestor costuri este:

C₁ = C_m + C_r + C_ij + C_ind [RON/buc]

unde:

C_m - costul semifabricatului

C_T - costul implicat de retributia personalului direct productiv care poate fi exprimat cu relatia:

C_T = [RON/buc]

unde:

T_uK - timp unitar consumat pentru executarea fiecarei operatii K in min/buc;

S_K - retributia orala a producatorilor directi ce participa la executia fiecarei operatii K, in RON/h.

C_if - costuri de intretinere si functionare a capacitatii de productie, pe durata lucrului efectiv. Aceste costuri se determina cu relatia:

C_if =

unde:

a_K - cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatii de productie pentru fiecare operatie K, in RON/h;

m_K - numarul resurselor de productie de acelasi tip, care participa la realizarea fiecarei operatii K.

T_uk-timpul unitar consumat pentru executarea fiecarei ecuatii k, in min-buc.

C_ind -costurile indirecte (de regie) ale sectiei de productie, care se exprima cu relatia:

[RON/buc]

unde:

R_f - regia sectiei in care se prelucreaza lotul de piese identice.

Costul implicat de retributia personalului direct productiv

C_rP5 = 1.62 RON/buc

C_rP2 = 1.56 RON/buc

C_Rp3= 1.93 RON/buc

Costul de intretinere si functionare a capacitatii de productie, pe durata lucrului efectiv:

C_ifP5 = 1.86 RON/buc

C_ifP2 = 1.79 RON/buc

C_ifP3 = 2.20 RON/buc

Costul indirect al sectiei de productie.

C_indP2 = = 2.91 RON/buc

C_indP5 = = 2.8 RON/buc

C_indP8 = = 3.47 RON/buc

Valorile costurilor anterioare prelucrarii pentru cele trei repere sunt:

C_mP5 = = 7.20 RON/buc

C_mP2 = =7.39 RON/buc

C_mP3 = =7.39 RON/buc

Valorile costurile curente corespunzatoare celor trei repere sunt:

;

13.54 ;

14.99 .

In functie de forma de organizare adoptata (succesiva, paralela, mixta) se introduc valorile corespunzatoare pentru Z:

Pentru Z=;

Valorile coeficientului Z, pentru cele trei repere sunt:

;

Se adopta E = 0,3.

Pentru cele trei repere, loturile optime de fabricatie au urmatoarele valori:

;

Determinarea lotului de fabricatie optim si a lotului de fabricatie economic

Valoarea lotului optim, prin calcul, trebuie rotunjita, in plus sau in minus, la o valoare intreaga, care sa se cuprinda de un numar exact de ori in valoarea volumului de productie N_g . Aceasta noua valoare, notata cu N_e, reprezinta lotul economic.

Raportul reprezinta numarul de loturi ce se lanseaza in fabricatie, in perioada analizata.

Trebuie respecta urmatoarea conditie:

3.3.4. Calculul lotului de transport optim si a lotului de transport economic

Daca pentru organizarea procesului de fabricatie s-a adoptat forma de organizare mixta, se impune si determinarea lotului de transport, N_t.

Lotul de transport poate varia intre limitele: . Valoarea optima a lotului de de transport se calculeaza cu relatia :

Unde: C_l = costul mediu al unui transport pe intregul flux tehnologic.

Se adopta C_t=3 RON/ lot

Calculul lotului de transport economic

Se pune conditia ca , dar nu trebuie sa fie acelasi pentru toate cele trei repere, ca in cazul lotului de fabricatie economic. Pentru cele trei repere avem urmatoarele valori:

3.5 Determinarea duratei ciclului de productie

In procesul de productie, obiectele muncii sunt supuse unor transformari succesive in conformitate cu procesul economic adoptat. Aceste transformari se repeta identic pentru fiecare lor, formand un ciclu de productie.

Indicele de baza al ciclului de productie este durata sa. Aceste reprezinta timpul calendaristic masurat de la intrarea obiectului muncii in primul stadiu de fabricatie pana la obtinerea produselor finite.

Durata ciclului de productie depinde de tipul de organizare adoptat pentru fiecare reper in parte. In cazul de fata pentru organizarea mixta, durata ciclului de productie are urmatoarea formula:

in care diferentele se vor lua in considerare.

Pentru cele trei repere valorile sunt:

3.6 Determinarea perioadei de repetare a loturilor

Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa lansarea in productie a doua lotuir succesive ce contin obiecte ale muncii de acelasi fel.

Repetarea la intervale de timp riguros determinate a loturilor de productie constitue conditia de baza a respectarii principiului ritmicitatii in productia de serie. Sub acest aspect, perioada de repetare indica data CMT, cel mai tarziu, de lansare a fiecarui lot in fabricatie.

Pentru calculul perioadei de repetare T_r se utilizeaza relatiile:

, daca ;

daca

Daca F_n= 1960 ore si N_L= 15, atunci:

Ø                pentru reperul P₂, ;

Ø                pentru reperul P₅, ;

Ø                pentru reperul P₃, .

Deoarece trebuie indeplinita conditia: se va adopta ore.

3.7. Elaborarea programelor de lucru si a planurilor de sarcina cumulata

Desfasurarea partial paralela a fabricatiei implica unele decalaje minime in circulatia obiectelor muncii. Aceste decalaje sunt necesare pentru completarea lotului de transport si inceperea prelucrarii la fiecare operatie urmatoare,in cadrul organizatiei mixte.

Completarea lotului de transport este necesara ori de cate ori duratele vecine se gasesc in relatia . In astfel de situatii se impune un decalaj intre operatiile k si k+1, care se calculeaza cu relatia:

.

Evitarea micropauzelor neproductive se poate realiza cand duratele operatiilor vecine se gasesc in relatia . In aceste cazuri marimea decalajului se calculeaza cu relatia:

Decalajele minime sunt prezentate in tabelul 3.7.1.

Rerzultatele obtinute pentru cele doua sunt prezentate grafic in figurile urmatoare:

3.8. Elaborarea tabelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina cumulata

Tabelul de sarcina cumulata evidentiaza, pe fiecare interval, atat sarcina curenta, cat si sarcina cumulata a fiecarei resurse.

Graficul de sarcina cumulata este o reprezentare grafica plana care pune in evidenta cumulul de sarcina al unei resurse: aceste grafice sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Pentru reperul P2:

Tabelul 3.8.1

Fig.3.8.2. Graficul de sarcina cumulate pentru reperul P2

Pentru reperul P3:

Tabelul 3.8.3

Fig.3.8.4. Graficul de sarcina cumulate pentru reperul P3

Pentru reperul P5:

Tabelul 3.8.5

Fig.3.8.6. Graficul de sarcina cumulate pentru reperul P5

3.9. Corelarea programelor de lucru cu PDD

Corelarea programelor de lucru cu PDD presupune determinarea stocurilor asociate fiecarui reper, dupa livrarile efectuate in fiecare trimestru.

Stocurile se determina cu relatia:

= , unde:

[X] este partea intrega a variabilei reale X

- cererea neta cumulate pana in saptamana t;

- fondul nominal de timp disponibil pana in saptamana t.

Pentru fiecare reper se va calcula cu relatia:

Daca atunci se va folosi in calculul stocurilor.

Pentru reperul P2:

Pentru reperul P3:

Pentru reperul P5:

Deoarece dupa toate livrarile effectuate au existat stocuri nule sau positive de component, rezulta ca programa de lucru satisface PPD.

3.10. Calculul costului de productie

Costul de productie pentru fabricarea unui reper se calculeaza cu relatia:

[lei/buc].

Categoriile de costuri care intra in componenta costului total au urmatoarele semnificatii si cunt calculate cu relatiile:

- costuri curente, , unde:

- costul obiectului muncii pana la intrarea lotului in stadiul respectiv de prelucrare,

- costul cu retributia personalului direct productiv,

- retributia orara a operatorilor directi ce participa la executia fiecarei operatii (=3,5 lei/ora);

- costuri necesare intretinerii si functionarii capacitatilor de productie pe durata lucrului efectiv,

- costuri indirecte (de regie) ale sectiei de fabricatie,

- regia sectiei in care se prelucreaza lotul de piese identice (=180);

- costuri fixe - sunt dependente de lotul de fabricatie, , unde:

L - costul total la nivel de lot, L= A + B, unde:

A - costuri determinate de pregatire-incheiere a fabricatiei si pentru activitatile administrative de lansare a lotului, , unde:

p - coeficientul de pondere a costurilor activitatilor administrative de lansare in fabricatie (p=15);

- timpii de pregatire-incheiere;

- retributia orara a operatorilor reglatori (=4,5lei/ora );

- numarul de masini adoptat la fiecare operatie;

B - cheltuieli cu intretinerea si functionarea capacitatilor de productie pe durata pregatirii-incheierii fabricatiei, , unde:

- timpii de pregatire-incheiere;

- cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatilor de productie (=4lei/ora);

- numarul de masini adoptat la fiecare operatie;

- costuri de imobilizare a capitalului circulant - variaza direct proportional cu numarul produselor din lot, , unde:

U - costurile suportate de intreprindere pe durata fabricatiei produselor , ca urmare a imobilizarii capitalului circulant, , unde:

V - coeficient ce cuantifica angajarea treptata a capitalului circulant,

M - coeficient ce exprima numarul loturilor care se gasesc simultan in fabricatie,

E - coeficientul asociat pierderilor cauzate de imobilizarea capitalului circulant in productie (E=0,3);

- costuri de amortizare a resurselor de productie, , unde:

n - numarul de operatii;

- rata de amortizare anuala a resurselor de productie (=0,15);

- valoarea medie actuala a resurselor de productie (= 80.000lei);

- coeficientul de repartizare a amortizarii, .

Rezultatele calculelor se prezinta in tabelul 3.10.1.

Se calculeaza costul mediu al celor trei repere cu relatia:

4. VARIANTA A II-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE LIMITATE SI DATE IMPUSE

4.1. Ipotezele de baza

Managementul operational al productiei celor trei repere se va realiza pentru situatia in care:

numarul de masini de o anumita marca va fi limitat, fiind egal cu numarul de masini necesar pentru realizarea activitatilor din proiect;

unele masini alocate proiectului sunt indisponibile periodic in anumite intervale de timp pe parcursul fiecarui ciclu de productie;

datorita caracterului limitat al resurselor utilizate, duratele operatiilor de fabricatie se vor majora astfel incat sa includa si timpii de transport ai reperelor intre operatii, precum si alti timpi de intrerupere ai operatiilor din diverse motive (pene ale masinilor, rebuturi irecuperabile, etc.).

se fac urmatoarele precizari care vor reprezenta datele impuse ale proiectului: activitatile de frezare realizate pe Masina de frezat FUS 32 pot incepe nu inainte de () ore si pot sa se termine nu dupa () ore, pe parcursul fiecarui ciclu de productie, (datele impuse).

4.2. Stabilirea resurselor de productie si a calendarelor corespondente

Inaintea lansarii in fabricatie a pieselor se analizeaza sarcinile de productie si se stabilesc resursele necesare. Pentru fiecare operatie se aloca resurse corespondente, cu o anumita intensitate, in functie de disponibilitatile de capacitate din perioada respectiva.

Durata majorata a activitatilor are valoarea ,unde T_k sunt duratele normate ale op/lot , preluate din capitolul 3.7.

Astfel se va calcula

Pentru reperul P₃:

Pentru reperul P₅:

Pentru reperul P2:

Numarul de resurse necesare se calculeaza cu relatia: unde:

- durata rotunjita a operatiei;

- numarul de lansari;

- numarul adoptat de resurse (masini unelte);

- fondul nominal de timp;

- durata indisponibilitatii resursei u in cazul fiecarui ciclu de productie.

Pentru resursa P2:

Valoarea obtinuta pentru se rotunjeste in plus la .

Se va adopta valoarea , unde:

Reprezentarile grafice ale datelor de mai sus sunt prezentate in figura 4.2.1.

Fig. 4.2.1.

4.4. Structura organizatorica a atelierului de productie

Primul obiectiv al structurii de dezagregare a organizatiei este acela de a preciza cine face si ce anume face. In cadrul acestei structuri accentul se pune pe identificarea responsabilitatilor ce decurg din structura de dezagregare s lucrarilor (fig. 4.4.1).

Fig. 4.4.1.Structura organizatorica a atelierului de productie

4.5. Elaborarea retelei logice a proiectului de productie

Legatura este o relatie intre doua evenimente: inceputul sau sfarsitul predecesorului si inceputul sau sfarsitul succesorului. Semnificatia generala a legaturii este urmatoarea: evenimentul succesor poate avea loc in acelasi timp cu evenimentul predecesor sau mai tarziu.

Legatura poate fi caracterizata prin valoarea duratei sale, durata indicand timpul minim care separa evenimentul succesor de predecesor. Identificarea duratelor legaturii presupune determinarea timpului dintre inceputul activitatii succesoare si sfarsitul activitatii predecesoare.

Legaturile din reteaua logica a proiectului sunt de tip sfarsit-inceput, iar valoarea negativa a legaturii semnifica faptul ca activitatea succesoare poate incepe inainte de sfarsitul activitatii predecesoare cu acea valoare.

Valorile legaturilor este: , pentru organizarea succesiva, iar pentru organizarea mixta se calculeaza cu relatia:

unde:

Reprezentarea grafica a retelei logice este prezentata in figura 4.5.1.

4.6. Managementul proiectului in functie de timp

4.6.1. Calculul datelor "cel mai devreme" (CMD)

In calculul datelor CMD timpul se scurge in sens natural. In consecinta succesiunea starilor fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea nu este inceputa - inceputul activitatii - activitatea este in curs de desfasurare - sfarsitul activitatii - activitatea este terminata.

Pentru efectuarea calcului CMD activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp, care are ca origine momentul si se deruleaza spre viitor.

Reprezentarea grafica a CMD cu date impuse este prezentata in figura 4.6.1.1.

Fig. 4.6.1.1. Reprezentarea grafica CMD cu date impuse

4.6.2. Calculul datelor "cel mai tarziu" (CMT)

In calculul datelor CMT timpul se scurge in sens invers celui natural. In consecinta succesiunea de stari a fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea este terminata - sfarsitul activitatii - activitatea este in curs de desfasurare - activitatea nu este inca inceputa.

Activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp cu originea in si care se deruleaza spre trecut.

Reprezentarea grafica a CMT cu date impuse este prezentata in figura 4.6.2.1.

Fig. 4.6.2.1. Reprezentarea grafica CMT cu date impuse

4.6.3. Calculul marjelor si stabilirea drumului critic

"Durata CMD este egala cu durata CMT" este o regula generala in afara de cazul cand proiectul contine date impuse. Calculul marjelor se bazeaza pe punerea in corespondenta a scarilor CMD si CMT.

In mod obisnuit se considera numai corespondenta intre punctul de plecare al datelor CMT si punctul de sosire al datelor CMD. Aceasta este numai o conventie, aplicata frecvent in practica.

In acest caz .

Corespondenta intre punctul de plecare al datelor CMT si punctul de sosire al datelor CMD se mai numeste suprapunerea scarilor CMD si CMT. Aceasta suprapunere permite compararea rapida a datelor CMD cu datele CMT, precum si calculul marjelor.

Prin definitie, marja unei activitati este diferenta dintre data sa de la inceputul CMT si data sa de la inceputul CMD.

Calculul marjelor, tinand cont de datele impuse, este prezentat in tabelul 4.6.3.1.

Drumul critic se obtine din scara CMD retinand numai activitatile cu marja nula.

In mod obisnuit, o activitate critica (care face parte din drumul critic) este interpretata ca avand urmatoarea proprietate: daca ea se prelungeste cu o anumita durata, intregul proiect se va prelungi cu durata respectiva.

In acest caz nu exista drum critic (nici una dintre activitatile proiectului nu are marja zero).

4.7. Managementul proiectului in functie de resurse

4.7.1. Definirea calendarului resurselor implicate in proiect

In cadrul programarii si conducerii proiectelor termenul "resursa" desemneaza un mijloc necesar derularii si indeplinirii unei activitati.

Orice resursa se prezinta simbolic sub forma unui calendar. Termenul "calendar" reprezinta descrierea esalonata in timp a numarului de unitati de lucru pe care resursa il poate consacra activitatilor din proiect.

Partea din calendarul resursei disponibilizata pentru scopul mentionat este denumita conventional sarcina.

Sarcinile se masoara in unitati de munca (ore-persoana, zile-persoana, saptamana-persoana, etc.). Aceeasi resursa poate fi alocata mai multor activitati, ale aceluiasi proiect sau ale unor proiecte diferite. Totodata, mai multe resurse pot fi alocate uneia si aceleiasi activitati.

Alocarea unei resurse pentru o anumita activitate capata diferite interpretari, in functie de intensitatea participarii la activitatea respectiva.

Termenul "intensitate" desemneaza procentul din calendarul resursei alocat unei activitati.

In modelul de programare si conducere PERT - sarcini, activitatile sunt exprimate prin durate si intensitati ale resurselor.

4.7.2. Elaborarea planurilor de sarcini ale resurselor

Stabilirea planurilor de sarcini ale resurselor consta in proiectarea duratelor activitatilor pe calendarul resurselor componente tinand cont de intensitatea fiecaruia dintre acestea.

Rezultatul acestei etape este un ansamblu de planuri de sarcini. Un plan de sarcini este un calendar - resursa pe care sunt incarcate activitatile.

Planurile de sarcini cumulate sunt reprezentari ale cumulului de sarcini prevazute pentru o resursa incepand cu debutul proiectului.

Se poate trage concluzia ca analiza proiectului prin resurse pune in evidenta atat supraincarcarile, cat si subincarcarile resurselor. Aceasta permite efectuarea unor evaluari obiective asupra derularii proiectului.

In general, existenta supraincarcarilor creeaza dificultati in realizare proiectului. Atunci cand potentialul de resurse disponibile este limitat, supraincarcarile trebuie eliminate.

In figurile 4.7.2.1 si 4.7.2.2 sunt prezentate planurile de sarcini cu supraincarcari obtinute prin programarea si conducerea prin resurse CMD si CMT.

Fig. 4.7.2.1. Planurile de sarcini cu supraincarcari CMD

Fig. 4.7.2.2. Planurile de sarcini cu supraincarcari CMT

4.7.3. Lisajul

Lisajul planurilor de sarcini este acea operatie care are ca scop diminuarea supraincarcarilor resurselor. Atingerea acestui scop se face prin decalarea activitatilor spre viitor.

Decalajul trebuie sa fie cat mai mic posibil pentru a nu prelungi prea mult durata de realizare a proiectului.

De obicei, la aparitia unei supraincarcari, intr-o anumita perioada de timp, doua sau mai multe activitati se desfasoara in paralel. Problema de baza care se pune este aceea de a decide care dintre activitati trebuie decalata pentru a realiza lisajul.

Decalarea unei activitati poate antrena si decalarea succesorilor sai. Astfel este posibil sa apara alte supraincarcari.

Faptul ca se rezolva o supraincarcare locala nu constituie o garantie a optimizarii programului si conducerii proiectului. Chiar daca nu exista garantia unei rezolvari optime, regula de baza a lisajului consta in decalarea, cu prioritate, a activitatilor cu marja cea mai mare.

In figurile 4.7.3.1 si 4.7.3.2 sunt prezentate planurile de sarcini dupa CMD si CMT cu date impuse, iar in figurile 4.7.3.3 si 4.7.3.4 programele de lucru aferente.

4.8. Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor

Ordonantarea este de doua tipuri:

a)      ordonantare INAINTE (CMD);

b)      ordonantare INAPOI (CMT).

Criteriile in baza carora se determina prioritatea de incarcare a activitatilor si, deci,

comform carora de elaboreaza lista sunt ierarhizate astfel:

a1. orodnantarea inainte in functie de marja curenta (CMD):

C1. Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu orice predecesor se plaseaza in lista inaintea succesorilor sai;

C2. Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data "nu dupa";

C3. Criteriul marjei curente. Potrivit acestui criteriu activitatile cu marja cea mai mica au prioritate in lista de activitati;

C4. Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de debutul proiectului;

C5. Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista.

a2. ordonantarea inainte in functie de ordinea de declarare a activitatilor (CMD):

C1. Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu orice predecesor se plaseaza in lista inaintea succesorilor sai;

C2. Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data "nu dupa";

C3. Criteriul ordinii de declarare a activitatii. Potrivit acestui criteriuprioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de debutul proiectului;

C4. Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista.

b1. ordonantarea inapoi in functie de marja curenta (CMT):

C1. Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu orice succesor se plaseaza in lista inaintea predecesorilor sai;

C2. Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data "nu inainte";

C3. Criteriul marjei curente. Potrivit acestui criteriu activitatile cu marja cea mai mica au prioritate in lista de activitati;

C4. Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de momentul terminarii proiectului;

C5. Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista.

b2. ordonantarea inapoi in functie de ordinea de declarare a activitatilor (CMT):

C1. Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu orice succesor se plaseaza in lista inaintea predecesorilor sai;

C2. Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data "nu inainte";

C3. Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de momentul terminarii proiectului;

C4. Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista.

a. Ordonantarea INAINTE (CMD)

a1. Ordonantarea inainte in functie de marja curenta

Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul 4.8.1.

a2. Ordonantarea inainte in functie de ordinea de declarare a activitatilor

Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul 4.8.2.

Selectarea scenariului optim.

Utilizarea diferitelor tehnici de programare si de conducere a productiei a condus la elaborarea mai multor variante de programe de ordonantare a productiei celor trei repere, conform tabelului 4.8.1.

Tabelul 4.8.1

Din cele patru variante se alege varianta cinci care respecta toate conditiile.

4.9. Corelarea programelor de lucru cu PPD

Corelarea programelor de lucru cu PPD presupune stocurilor asociate fiecarui reper, pentru fiecare trimestru.

Stocurile se determina cu urmatoarele relatii:

Pentru fiecare reper se va calcula F_n(t)_max cu relatia:

Daca , atunci se va folosi F_n(t)_max in calculul stocurilor.

T_cmP2=258 ore;

T_cmP3=170ore;

T_csP5=223 ore;

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Valorile stocurilor pentru cele trei repere se prezinta in tabelul 4.9.1

Tabelul 4.9.1

4.10. Elaborarea tabelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina cumulata

Tabelul de sarcina cumulata (tabelul 4.10.1) evidentiaza, pe fiecare interval, atat sarcina curenta cat si sarcina cumulata pe amsamblul proiectului. Sarcina este exprimata in ore-persoana.

Tabelul 4.10.1

Graficul de sarcina cumulata pe amsamblul proiectului se prezinta in fiura 4.10.1

Fig. 4.10.1 Graficul de sarcina cumulata

4.11. Amplasarea optimala a resurselor

Intrucat fluxurile tehnologice ale celor trei produse, care se fabrica sunt diferite, amplasarea grupelor de masini, care participa la fabricarea acestora se optimizeaza aplicand metoda verigilor.

In tabelul urmator sunt prezentate loturile economice si loturile de transport pentru fiecare reper

Tabelul 4.11.1

Intrucat fluxurile tehnologice ale celor trei produse, care se fabrica sunt diferite, amplasarea grupelor de masini, care participa la fabricarea acestora se optimizeaza aplicand metoda verigilor.

Numarul de loturi de fabricatie se determina din urmatorul raport:

Tabelul 4.11.2

a.      Elaborarea matricei de amplasare.

Matricea de amplasare, completata cu indicii de fluxi totali si cu numarul de verigi corespunzator fiecarei resurse ce se amplaseaza, se prezinta in figura 4.11.1

Criteriile pe baza carora se realizeaza ierarhizarea sunt:

Max (numarul de verigi ce corespunde grupului de resurse care se amplaseaza);

Max (densitatea de flux).

Fig 4.11.1

Matricea de amplasare

b.      Reprezentarea amplasarii teoretice.

Reprezentarea amplasarii teoretice se realizeaza prin amplasarea secventiala a resurselor in ordinea prioritatilor. Se urmareste ca:

lungimea verigilor create sa fie in concordanta cu indicii de flux totali ai acestora;

sa se evite aparitia unor intersectii in retea.

Reprezentarea amplasarii teoretice se evidentiaza in figura 4.11.2

Fig.4.11.2

      pentru reperul P₂

Fig. 4.11.3

      pentru reperul P₅

Fig. 4.11.4

      pentru reperul P₉

Fig. 4.11.5

4.12 Calculul costului de productie

Relatia de calcul a costului curente este:

[RON/buc]

In care: [RON/buc]

C_m - costul semifabricatului;

P - numarul de repere diferite, fabricate simultan pe aceleasi resurse de productie;

[RON/buc]

Costurile cu retributia operatorilor direct productivi C_r se determina tinand cont de timpul efectiv de utilizare a fiecarei resurse in parte:

[RON/buc]

Unde: s_i - retributia orara a operatorilor directi ce deservesc resurselor de productie i;

s_i=4 [RON/buc];

h_i - numarul orelor de utilizare pentru fiecare resursa i, in vederea prelucrarii tuturor reperelor j;

[ore];

N_j - lotul de fabricatie specific fiecarui reper j;

[RON/buc]

Costurile de intretinere si functionare C_if se determina cu relatia:

[RON/buc]

Unde: a_i - cota orara de intretinere si functionare a fiecarei resurse de productie i;

a_i=3 [RON/buc];

[RON/buc]

Pentru determinarea costurilor indirecte (de regie) C_ind se utilizeaza relatia:

[RON/buc]

In care R_f este regia sectiei in care se prelucreaza loturile de piese N_j.

[RON/buc]

[RON/buc]

Categoriile de costuri fixe A si B se determina la nivelul lotului echivalent N_T.

Componenta A se calculeaza cu relatia:

A = [RON/lot]

Unde:

T_piK = timpul normat pentru pregatirea-incheierea lucrarilor la fiecare operatie K, in minlot

S_rK = retributia orala a operatorilor reglori, de la fiecare operatie K, in RON/ora

p = coeficient ce tine seama de cota parte a costurilor pentru activ. Administrative de lansare a lotului

m- numarul de resurse de acelasi timp i.

A = [RON/lot]

Componenta B se calculeaza cu relatia:

B = [RON/lot]

B = [RON/lot]

Valoarea integrala a costurilor fixe este:

L= A+ B

L=51.84 Ron / lot;

Raportate la buc, costurile fixe se calculeaza cu relatia:

[RON/buc]

[RON/buc]

Costurile C₃, de imobilizare a capitalului sunt:

[RON/buc]

Unde: N_gT - rezulta din insumarea volumelor de productie ale tuturor reperelor j:

buc

Valoarea imobilizarii totale U, se calculeaza la nivelului lotului echivalent N_t cu relatia:

[RON]

Costul de amortizare a resurselor C₄ se calculeaza cu relatia:

[RON/buc]

Unde:

n - numarul resurselor de productie;

a_m - valoarea medie a ratei de amortizare anuala a resurselor;

k_m - coeficient de traansmitere a amortizarii;

V_m - valoarea medie actuala a resurselor de productie.

Costul total pe unitatea conventionala se calculeaza cu relatia

[RON/buc]

5. Compararea variantelor

5.1. In functie de durata ciclului de productie

Pentru prima varianta durata ciclului de productie corespunde duratei procesului tehnologic cel mai lung:

T_cm = max(T_cm1,T_cm2,T_cm3)=max= 139.46 ore/lot

Durata productiei pentru varianta a doua este T_cm=257 ore/lot.

Se observa ca varianta I prezinta o durata a ciclului de productie mai mica decat cea de la varianta II.

5.2. In functie de numarul de resurse si gradul de utilizare a acestora

Unde: m_k= numarul de resurse calculate pentru fiecare operatie a fiecarui reper;

m_T= numarul de resurse adoptat

Varianta I: k_iT=10.22%;

Varianta II: k_iT=20.75%;

Se observa o incarcare mai buna a resurselor in varianta a 2- a.

5.3 In functie de sarcina raportata la unitatea conventionala

[ore/ buc]

Varianta I: S_n=15.53%

Varianta II: S_n=28.61%

Se observa ca sarcina de productie raportata la unitatea conventionala este mai mare in cazul celei de-a doua variante.

5.4 In functie de costul de productie

Varianta I:costul total este: C_t=27.33 [RON/buc]

Varianta II: costul total este: C_t=25.57 [RON/buc]

Astfel ,diferenta dintre costurile celor doua variante va rezulta pozitiva,fapt ce permite ralizarea unei economii anuale in cazul variantei aII-a:

ΔC_p=2670*(27.33-25.57)=4699.2 lei/an.

6. Concluzii finale

Rezultatele proiectului vor fi sintetizate in tabelul urmator:

In urma analizei rezultatelor obtinute la cele doua variante se constata ca:

o       Varianta I prezinta o durata a ciclului mai mica decat cea de la a doua varianta;

o       Gradul de utilizare a resurselor este mai mare la varianta a-II-a, in comparatie cu cel de la varianta I;

o       Sarcina de productie raportata la unitatea conventionala este mai mare la varianta a-II-a;

o       Costul de productie este mai mic in cazul variantei a-II-a.

Analizand datele centralizate mai sus se retine ca varianta optima de proiectare este varianta a-II-a:Managementul in functie de resurse limitate si date impuse CMD-lisaj.