Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































TEHNICI DE PLATI APLICATE IN TRANZACTIILE COMERCIALE INTERNATIONALE

comert




TEHNICI DE PLATI APLICATE IN TRANZACTIILE COMERCIALE INTERNATIONALE

1. Sisteme, modalitati, tehnici




Pentru “actorii” comertului exterior si alti profesionisti ai comertului international, aceste tehnici de plati, dar in aceeasi masura de finantare, au un impact direct asupra activitatii practice curente. Trebuie facuta distinctia clara intre:[1]

instrumente de plata;

tehnici (modalitati) de plata.

Prin instrumente de plata noi intelegem instrumentele pe care se sprijina toate sistemele de plati:[2]

viramentul;

cecul;

cardul bancar;

efectul de comert;

avizul de prelevare.

Aceste instrumente se aplica pe pietele interne ca si pe pietele externe. Fiecare din instrumentele mentionate are unele avantaje (mai mult sau mai putin costisitoare, mai mult sau mai putin rapide, relative la initiativa de emisie, relative la recunoasterea datoriilor etc.) precum si unele inconveniente (initiativa de emisie, riscul de pierdere sau furt etc.). Pe baza acestor instrumente de plata, in cadrul SBI au fost dezvoltate mai multe tehnici si/sau modalitati de plata:

plata contra factura;

plata contra trata (scrisoare de schimb);

plata contra cec;

ordinul de plata;

biletul la ordin;

creditul documentar;

incassou-ul documentar;

alte tehnici si/sau modalitati de plata.

Fiecare tehnica de plata implica, in acelasi timp, avantaje si dezavantaje pentru cele doua parti din contractul de comert exterior:

vanzator (exportator);

cumparator (importator).

In general, creditul documentar (forma de acreditiv documentar) echilibreaza pretentiile celor doua parti si poate garanta punerea in practica a obligatiilor asumate de fiecare parte (sarcinile asumate d 545d39f e contractanti).

2. Plata contra factura

In cadrul tehnicii de plata contra factura, exportatorul (vanzatorul), dupa ce a expediat marfa, incredinteaza bancii sau direct importatorului documentele convenite prin contract. Printre aceste documente, factura comerciala este cel mai important document prin care se fixeaza pretul; alte documente care pot sau nu insoti factura comerciala:

documentul de transport (contractul de transport, scrisoarea de trasura etc.);

certificatul de asigurare;

certificatul de provenienta etc.

“Este posibil sa se ceara plata marfii exportate prin simpla prezentare a facturii comerciale importatorului sau cand creditul convenit cumparatorului ajunge la termen”.[3] Factura comerciala (si eventual celelalte documente) pot fi insotite sau nu de un efect de comert (de exemplu: trata), care va fi dat importatorului contra platii sau acceptarii. In virtutea acestor documente, importatorul trebuie sa faca un virament bancar international prin care da ordin bancii sale sa-i debiteze contul pentru a credita contul exportatorului. Viramentul bancar poate avea loc prin telex sau prin sistemul SWIFT. In cazul platii contra factura, importatorul poate foarte bine sa nu plateasca niciodata, chiar daca banca pastreaza documentele; deci securitatea este foarte redusa pentru vanzator (risc de non-transfer, risc logistic etc.).

“Faptul de nu pune in aplicare securitatea platii, evita o greutate birocratica si administrativa, dar trebuie stiut ca, in caz de litigiu, nefiind prevazuta nici o bariera de protectie, cumparatorul isi poate impune vointa sa modifice in mod unilateral conditiile de plata”.[4] Aceasta tehnica de plata poate fi utilizata in cazul unor sume mici sau in tranzactiile intre societati care dau dovada de incredere reciproca sau fac parte din acelasi grup.

3. Plata contra trata (scrisoare de schimb)

Scrisoarea de schimb sau trata este un inscris prin care o persoana numita tragator (creditorul-exportatorul) da un ordin unei alte persane numite tras (debitorul-importatorul) sa plateasca o suma oarecare, unei alte persoane numite beneficiar, adesea tragatorul el-insusi sau banca sa. Partile implicate in emiterea unei trate si schema simplificata a functionarii acestei tehnici de plata sint prezentate in figura 1. Mentiunile obligatorii pentru o trata sunt:

cuvantul “scrisoare de schimb” sau “trata” inserat in chiar textul titlului;

ordinul de plata a unei sume;

numele trasului;

numele beneficiarului;

scadenta (sau la vedere);

locul platii (sau domiciliul trasului);

data si locul crearii (sau domiciliul tragatorului);

numele si semnatura tragatorului.

Figura 1. Schema simplificata a functionarii unei trate




Cambia serveste ca:[5]

instrument de plata: tragatorul are de incasat o suma de la tras dar are in acelasi timp de achitat o datorie altei persoane (beneficiarul);

instrument de credit: in intervalul de timp ce survine de la emiterea cambiei si pana la plata ei efectiva (care uneori este foarte mare) aceasta circula in conditii specifice, ca instrument de credit. Cambia trebuie sa contina: denumirea de cambie, ordinul neconditionat de a plati o suma, termenul de scadenta (30, 60, 90, 180 zile) etc. Daca nu se mentioneaza scadenta, cambia este platibila la vedere; daca nu se mentioneaza locul platii acesta este domiciliul trasului, iar daca nu se mentioneaza locul de emitere - domiciliul tragatorului.

In perioada cat circula ca instrument de credit, exista o serie de operatiuni sau tehnici specifice aplicate cambiei:

avalizarea – este o operatiune care apare in situatia in care tragatorul nu este sigur de solvabilitatea trasului, motiv pentru care apeleaza la o garantie, denumita aval, din partea unei terte persoane (o banca), care se inscrie sub semnatura pe una din partile cambiei;

andosarea – este tehnica de transmitere a cambiei prin gir sau andosare si se realizeaza printr-o dispozitie scrisa pe cambie de beneficiar, care ordona trasului sa achite suma aratata unei alte persoane (sau la ordinul ei) mentionate expres;

scontarea – operatie prin care posesorul cambiei obtine de la o banca comerciala, inainte de scadenta, suma inscrisa pe cambie minus:

dobanda aferenta sumei inscrisa din acel moment si pana la scadenta;

valoarea de scont drept comision al bancii

rescontarea – operatie prin care banca comerciala prechimba cambia in bani la banca centrala, care percepe pentru aceasta taxa oficiala a scontului (de aici se influenteaza nivelul aproximativ al ratei dobanzii);

forfetarea – vinderea cambiei, indiferent de scadenta, la o institutie financiara specializata, alta decat bancile comerciale, care preiau riscul de neplata, contra unei taxe de forfetare superioare taxei de scont.

In operatiunile de comert exterior, plata contra trata se utilizeaza mai ales in corelatie cu alte modalitati de plata (credit documentar, factura etc.).[6]

Beneficiarul platii este in general exportatorul el-insusi si trata poate fi la vedere sau la termen. In aceasta din urma ipoteza, trata este un titlu de credit; exportatorul isi poate mobiliza creanta prin scontarea tratei la o banca comerciala. Totusi, exista unele inconveniente pentru exportator cand utilizeaza numai o simpla trata ca mod de plata (risc de pierdere sau furt, riscul neplatii, poate sa nu fie utilizat in toate tarile etc.). In plus, exportatorul poate sa-si mobilizeze creantele rezultate si prin alte instrumente si tehnici mai favorabile din punctul sau de vedere (credit documentar).

4. Plata contra cec

Cecul este un ordin scris si neconditionat de plata dat de o persoana (tragator) unei alte persoane (o banca cel mai des), pentru a plati o suma unui beneficiar. Ca tehnica de plata in comertul exterior, beneficiarul cecului este exportatorul. Bineinteles, banca nu accepta sa plateasca decat daca exista fonduri suficiente in contul clientului sau (importator sau tragator). Existenta fondurilor la banca, in numele importatorului, constituie provizia cecului (trebuie sa fie facut de tragator).[7]

In comertul exterior, cecul este un mijloc de plata mai putin rapid, deoarece, emis de importator, este expediat exportatorului care il va transmite apoi bancii sale. Suma cecului este debitata din contul importatorului in contul exportatorului. Utilizarea cecului ca modalitate de plata in comertul extern implica unele riscuri: riscul de cec fara resurse, risc de pierdere sau de furt, risc de opozitie din partea tragatorului, risc de schimb etc. Aceasta tehnica de plata poate fi utilizata in cazul unor sume mici (plata avansurilor, comisioanelor etc.).

5. Biletul la ordin

Biletul de ordin este un inscris prin care o persoana numita subscriptor (debitorul-importator) recunoaste datoria si se angajeaza sa plateasca beneficiarului (creditorul-exportatorul) o suma oarecare, la o data determinata. Mentiunile obligatorii pentru biletul de ordin sunt:

formula “bilet de ordin” inserata in chiar textul biletului;

promisiunea (angajamentul) de plata a unei sume determinate;

scadenta (sau la vedere);

locul platii (sau domiciliul subscriptorului);

numele beneficiarului;

data si locul de emitere;

semnatura subscriptorului.

Sunt aplicabile biletului de ordin, in masura in care ele nu sint incompatibile prin natura lor, toate dispozitiile relative la scrisorile de schimb (scadenta, acceptare, aval, andosarea, scontarea etc.).

Biletul de ordin poate fi la vedere sau la termen (in ipoteza a doua, el este un titlu de creanta care devine un ordin de plata la scadenta creditului convenit de exportator). Plata biletului de ordin la termen se efectueaza in acelasi fel ca pentru o trata. “Acest mod de plata este de fapt putin utilizat in comertul international”.[8]

Ordinul de plata

Ordinul de plata este un inscris prin care o persoana numita ordonator (importator) da un ordin bancii sale sa plateasca o suma oarecare in favoarea unei alte persoane numite beneficiar (exportator). In general, pentru realizarea ordinului de plata exista inscrisuri adecvate puse la dispozitie de banci pentru facilitarea abordarii operatiunii. In cadrul SBI, in virtutea ordinului de plata, va fi efectuat un virament bancar international intre cele doua conturi tinute intr-o singura banca sau tinute de doua banci deferite (in acest din urma caz, operatiunea are loc prin viramente intre cele doua banci si/sau o compensare intra-bancara).[9]

In practica comertului exterior, ordinul de plata este putin folosit; se recomanda pentru plata si incasarea avansurilor, comisioanelor etc. Daca intre importator si exportator exista relatii de incredere si au loc tranzactii foarte frecvente, importatorul poate autoriza creditorul (exportatorul) sa preleveze din contul sau, printr-o prelevare automata, toate sumele datorate (in acest caz, exportatorul prezinta avize de prelevare automata bancii importatorului, care va plati daca sunt resurse in cont). Acest mod de plata este bine adaptat mijloacelor moderne de lucru in cadrul SBI (de exemplu: SWIFT) si este foarte rapid, dar prezinta inconvenientul de a genera litigii cand creditorul face prelevari abuzive sau eronate.

7. Creditul documentar

Creditul documentar sau documentary credit este un mijloc (tehnica) de plata conditionata si, in acelasi timp, un instrument de credit care poate fi utilizat in comertul international in doua formule:

acreditiv documentar (numit curent credit documentar);

scrisoare de credit comercial.

Trebuie facuta mentiunea ca, in cadrul SBI precum si in practica comertului exterior, pentru creditul documentar (acreditiv documentar) se aplica Regulile si uzantele uniforme ale creditului documentar puse in aplicare sub egida Camerei de Comert Internationale Paris (RUU 500); aceste reguli sint universal recunoscute si constituie un veritabil cod mondial in materie de comert international.[10]

q       Creditul documentar (documentary credit)




Creditul documentar sau acreditivul documentar a aparut progresiv din practica comertului exterior si din practica Sistemului Bancar International, ca o garantie de plata emisa de o banca in favoarea unui exportator. Termenii acestei garantii sint exprimati intr-un document denumit deschiderea creditului documentar. “Principiul de baza al creditului documentar este sistemul de troc: se schimba documente contra unei plati”.[11]

Un credit documentar este un angajament conditionat de plata dat de o banca; mai precis, este un angajament luat de o banca (emitenta) si dat vanzatorului (beneficiar-exportator), la cererea si conform instructiunilor cumparatorului (ordonator-importator), de a opera sau de a cere operarea unei reglementari, fie efectuand o plata, fie acceptand sau negociind unele efecte de comert pana cand apare concurenta unei sume specificate, aceasta cu o intarziere determinata si sub prezentarea unor documente precizate. Creditul documentar s-a dezvoltat in functie de nevoia de securitate simtita simultan si de exportator si de importator. “Creditul documentar este singura metoda universal admisa care permite realizarea unui compromis acceptabil intre obiectivele vanzatorului si cele ale cumparatorului”.[12] Partile care intervin in punerea in aplicare a creditului documentar:

ordonatorul (cumparator-importator);

beneficiarul (vanzator - exportator);

banca emitenta (banca cumparatorului);

banca notificatoare (banca corespunzatoare bancii emitente, in principiu situata in tara vanzatorului);

banca vanzatorului, eventual o banca confirmatoare.

Schema simplificata a functionarii unei operatiuni de credit documentar este prezentata in figura 2..

In practica comertului exterior, exista diferite tipuri de credit documentar:

creditul revocabil (care poate fi amendat sau anulat in orice moment fara aviz sau notificare prealabila adresata vanzatorului);

creditul irevocabil (care nu poate fi amendat sau anulat decat cu acordul tuturor partilor implicate, inclusiv beneficiarul);

creditul irevocabil si confirmat (un credit irevocabil care este in plus confirmat de banca notificatoare si/sau alta banca situata in tara vanzatorului);

Figura 2. Schema simplificata a creditului documentar


un credit special de tip innoibil sau revolving, care se reinnoieste automat cand suma initiala a fost utilizata sau cand s-a terminat o perioada determinata;

un credit special de tip transferabil (o parte din creditul deschis in favoarea exportatorului este “transferata” furnizorului real al marfii);

un credit special de tip contra-credit sau back to back, care este ca si precedentul (beneficiarul cere bancii sale sa deschida un alt credit documentar in favoarea furnizorului sau a intermediarului sau, dar al doilea credit este “sprijinit” de primul care ii slujeste de garantie);

un credit special de tip plata anticipata sau red clause, care este pus in aplicare cand importatorul face avansuri de plata exportatorului sau;

alte tipuri de credite documentare speciale si aranjamente particulare intre importator si exportator.

Pentru fiecare tip de credit documentar mentionat, schema de functionare (figura 2.) se prezinta de o maniera mai complicata; dar principiul ramane acelasi.

Pe de alta parte, Sistemul Bancar International asigura pentru fiecare tip de credit toate garantiile de functionare conforme cu Regulile si uzantele uniforme ale CCI (RUU 500). In practica comertului exterior si a SBI, modalitatile de functionare a creditului documentar sint urmatoarele:[13]

documente contra plata la vedere: sint modalitatea cea mai simpla, cand banca notificatoare (emitenta) se angajeaza sa plateasca suma creditului contra documente cu conditia ca acestea sa fie in ordine (conforme cu conditiile de credit documentar, de contract etc.);

documente contra acceptarii: cand banca notificatoare sau confirmatoare se angajeaza sa accepte tratele trase de beneficiar sau sa-si asume responsabilitatea de a se accepta;

documente contra negocierii: cand banca notificatoare sconteaza efectul de comert tras de fiecare persoana mentionata la credit;

documente contra plata diferita: cand banca (emitenta, notificatoare sau confirmatoare) se angajeaza, in scris, sa efectueze plata la scadenta (diferenta principala in raport cu cele doua cazuri precedente consista in faptul ca beneficiarul creditului nu poate sconta acest document).

Pentru fiecare modalitate de functionare a creditului documentar si, de asemenea, pentru fiecare tip de credit special, beneficiarul trebuie sa tina cont de:

data de validitate care indica ziua dupa care creditul este caduc;

intervalul prezentarii documentelor, care incepe sa curga de la data expedierii marfii, conform contractului;

locul prezentarii documentelor (banca emitenta sau banca notificatoare).

In comertul international, importatorul utilizeaza creditul documentar mai ales cand nu e sigur ca vanzatorul isi va indeplini obligatiile si/sau cand el doreste sa obtina un avantaj de la vanzator (pret, intarziere etc.); in acelasi timp, exportatorul utilizeaza creditul documentar mai ales cand doreste sa-si acopere riscul comercial si politic si/sau doreste sa fie platit in momentul expedierii marfii.

Problemele care pot apare in aplicarea unui credit documentar:

data limita de expediere a marfii si/sau data validitatii creditului nu au fost respectate;

suma si/sau cantitatea sint diferite de cele care sint mentionate in credit;

documentele nu sint conforme cu cele cerute de credit si de contract.

La nivelul intreprinderilor de comert exterior, la punerea in aplicare a unui credit documentar, beneficiarul trebuie sa fie prudent pentru a se achita de angajamente si a evita problemele mai susmentionate. Creditul documentar prezinta, pentru exportator, doua avantaje foarte importante: acoperirea creantei in strainatate si o mare securitate de plata prin garantii bancare. Oricum, exista un inconvenient in acest caz al tehnicii de plata prin credit documentar: greutatea de a manipula toate aceste documente cerute si complexitatea procedurii. “In schimbul securitatii aduse exportatorului, creditul documentar face sa-i apara bancii un risc tehnic rezultat dintr-o eroare in verificarea documentelor, un risc constand din eventuala insolvabilitate a bancii emitente si un risc politic inerent pentru toate angajamentele luate in contul unei entitati straine”.[14] Dar, printre alte activitati, SBI are un rol de perfectionare si acoperire a unor riscuri care insotesc operatiunile de comert exterior. Totusi, in practica comertului international, cel mai adesea se implica tehnica de plata prin credit documentar (formula de acreditiv documentar), in raport cu celelalte tehnici de plata.



q       Scrisoarea de credit (Letter of credit)

Ca tehnica de plata in comertul international, scrisoarea de credit (letter of credit) seamana cu creditul documentar, deoarece ea este in acelasi timp un mijloc de plata conditionat si un instrument de credit acordat de o banca clientului sau importator; in plus, documentele utilizate in acest caz sint comparabile cu documentele specifice ale creditului documentar. Oricum, exista diferente fundamentale intre cele doua tehnici de plata:

scrisoarea de credit este trimisa de banca emitenta direct firmei de comert exterior (la exportator sau la beneficiar);

scrisoarea de credit nu aduce o securitate similara de plata exportatorului;

scrisoarea de credit este putin utilizata in comertul international.

Scrisoarea de credit comercial, emisa in favoarea exportatorului de banca importatorului, autorizeaza beneficiarul sa traga asupra acestei banci sau alta desemnata o trata documentara. Oricum, ea prezinta totusi mai putine garantii pentru exportator, deoarece plata va fi efectuata la banca emitenta ceea ce lasa sa existe riscul de non-transfer (riscul comercial spre banca emitenta este total). Pentru evitarea riscului comercial, scrisoarea de credit trebuie confirmata de banca exportatorului, cand tehnica de plata prin scrisoare de credit se apropie de un credit documentar.

Un caz particular al scrisorii de credit este scrisoarea de credit stand by, care serveste de garantie cand cumparatorul nu face fata angajamentelor sale (este, de fapt, o garantie pusa in practica de SBI; si ea nu trebuie sa fie confundata cu un mijloc de plata).

Incassou-ul documentar

Tehnica de plata prin incassou documentar se numeste uneori “remiza documentara” si consista intr-o operatie prin care exportatorul, dupa ce a expediat marfa, incredinteaza bancii documentele convenite si destinate a fi remise contra plata si/sau acceptare. Diferenta incassou-ului fata de plata contra factura: in acest caz exportatorul mandateaza banca pentru incasarea sumei datorata de cumparatorul sau la momentul prezentarii documentelor reprezentand marfa.

Documentele care pot fi convenite intre cei doi sunt:

documentele de transport (conosament, scrisoare de trasura, document de transport combinat etc.);

factura comerciala;

certificatul de asigurare;

alte documente.

In general, sint utilizate doua forme de incassou documentar:

documente contra plata (remiterea se face contra platii imediate);

documente contra acceptare (o trata etc.).

Tehnica de plata prin incassou documentar este putin utilizata in comertul international (marfurile sunt expediate fara nici un angajament de plata din partea cumparatorului; riscul de non-transfer, risc logistic etc.). “Garantiile oferite de acest mijloc de plata sint departe de a fi perfecte”.[15]



A. Barelier, coord. – Exporter, 11e Edition, Foucher, Paris, 1995

S. Gaftonic – Practici bancare internationale, Ed. Economica, Bucuresti, 1995

D. P. Monod – Moyens et techniques de paiement internationaux, 2e Edition, Ed. ESKA, Paris, 1995

D. P. Monod – Op. cit.

G. Kingsburg – An introduction to World Financial Market, Open University, 1996

*** – Manual de operatiuni documentare in comertul exterior, Union de Banques Suisses, Chisinau, 1993

*** – Manual de operatiuni documentare in comertul exterior, Union de Banques Suisses, Chisinau, 1993

Y. Simon – Techniques financières internationales, 5e Edition, Economica, Paris, 1988

I. Popa, coord. – Tranzactii comerciale internationale, Ed. Economica, Bucuresti, 1997

*** – Manual de operatiuni documentare in comertul exterior, Union de Banques Suisses, Chisinau, 1993

Y. Simon – Techniques financières internationales, 5e Edition, Economica, Paris, 1988

Y. Simon – Op. cit.

A. Barelier – Exporter, 11e Edition, Foucher, Paris, 1993

Y. Simon – Op. cit.

Y. Simon – Op. cit.



loading...










Document Info


Accesari: 3675
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )