Definirea și structura imobilizarilor. Locul imobilizarilor corporale in cadrul entitații

Definirea și structura imobilizarilor. Locul imobilizarilor corporale in cadrul entitații

Necesitatea unei contabilitații a averii a aparut și s-a manifestat diferit pe treptele de dezvoltare a societații umane, baza constituind-o dorința de a cunoaște și comensura valoarea bunurilor deținute de persoanele fizice și juridice, atat sub aspectul existenței și starii acestora cat și sub aspectul schimburilor de proprietate.

Forme rudimentare de contabilitate, mai precis de evidența economica se practicau cu multe mii de ani in urma cand oamenii au inceput sa consemneze fapte și intamplari sub forma crestaturilor pe oase de animale, pe pereții grotelor, pe tablițe de argila, pe papirus, cu ajutorul sforilor inodate.

Inceputurile contabilitații și insași existența ei din cele mai vechi timpuri se confunda cu inceputurile activitații economice a primelor colectivitați omenești.

Dovezile descoperite de arheologi dovedesc ca ținerea registrelor și implicit a conturilor este tot atat de veche ca și acea a primelor productive și inceputurile schimbului.

Cele mai vechi urme de consemnare a diferitelor operațiuni economice apar cu peste de 20 de mii de ani in urma sub forma crestaturilor facute pe oase de animale sau al dungilor verticale sapate pe pereții grotelor preistorice. Ori de cate ori ucideau un animal, vanatorii consemnau acest eveniment facand o crestatura pe oase sau o dunga verticala pe pereții grotelor.

In antichitate,grecii, perșii și incașii țineau socotelile cu ajutorul unor sfori inodate de diferite culori. Ansamblul acestor sfori constituiau veritabile registre de evidența. Pastorii și-au numarat turmele gravand linii verticale pe bucați de lemn.

La Susa a fost descoperit codul regelui Hammurabi. Din textele codului reiese faptul ca asiro-caldeenii foloseau tablițele de argila pentru inventarierea depozitelor. Aceste tablițe erau apoi uscate și pastrate ca documente justificative. Ei cunoșteau  noțiunea de activ și pasiv. De asemenea, ei aveau cunoștința și de modalitatea de calcul a dobanzilor pentru sumele imprumutate și de inregistrare in conturi.

,,Dezvoltarea relațiilor de afaceri cu alte popoare a impus, inca acum 4000 de ani, utilizarea scrisorilor de credit pentru a inlatura astfel riscul transportarii banilor efectivi in calatoriile pe care le faceau la distanțe mari.

Cea mai veche contabilitate memorabila a fost ținuta de bancherii din Florența, inca din anul 211, cand se foloseau termenii de ,,dare și ,,avere , deveniți mai tarziu ,,debit și ,, credit.

In prima sa forma, contabilitatea in partida simpla se limita numai la inregistrarea raporturilor cu terțe persoane, eludand complet operațiile privind modificarile valorilor materiale ale unitaților patrimoniale.

Introducerea treptata a creditului comercial a dus la introducerea conturilor de terți: furnizori, clienți și a conturilor de stocuri: materiale și marfuri.

In anul 1994 calugarul franciscan Luca Paciolo, nascut in Toscana, matematician renumit și prieten al lui Leonardo da Vinci, a publicat, la Veneția, enciclopedia matematica Summa de arithmetica, geometria, proportion et proportionalita. In capitolul noua al acestei lucrari, intitulat ,, tractatus de computis et scripuris (tratat de conturi și insrisuri), Paciolo prezinta principiile fundamentale ale contabilitații in partida dubla. De numele lui Luca Paciolo este legata prima definire a obiectului contabilitații: ,,tot ceea ce, dupa parerea negustorului ii aparține, pe lume, precum și toate afacerile mari și marunte, in ordinea in care au avut loc.[1]

Luca Paciolo nu este inventatorul contabilitații in partida dubla, el a fost cel care a promovat-o și a popularizat-o. Ideile din Tratatul de contabilitate și inscrisuri al lui Luca Paciolo au influențat timp de peste trei secole lucrarile de contabiltate ale autorilor din diferite țari ale Europei.

In perioada cuprinsa intre sec. XVI-lea și al XVIII-lea contabilitatea in partida dubla s-a generalizat in Europa. Ea este consacrata in literatura de specialitate și este studiata in invațamantul economic.

Activele imobilizate cuprind bunurile și valorile economice de investiție cu durata de folosința indelungata ( mai mare de un an ) in activitatea unitații economice, care nu se consuma la prima utilizare. Dupa natura și destinație economica se disting urmatoarele subgrupe:

Imobilizari corporale ( numite și active tangibile sau fixe ) sunt bunuri materiale de folosința indelungata pentru entitate. Ele formeaza sursa capacitații de exploatarea intreprinderii.

Imobilizari necorporale ( numite și active intangibile sau nemateriale) sunt active nonmonetare identificabile, fara suport material și deținute in scopul utilizarii in activitatea productiva, aprovizionarii sau furnizarii de bunuri ori servicii sau in scopuri administrative.

Imobilizari financiare denumite și investiții financiare, reprezinta valorile financiare investite in capitalul altor intreprinderi și creanțele generate de aceste investiții.

Imobilizarile necorporale

Imobilizarile necorporale prezinta urmatoarea structura:

1. Cheltuieli de constituire cuprind cheltuieli cu inființarea, dezvoltarea și fuziunea entitații cum sunt: taxe de inregistrare și inmatriculare, cheltuieli privind emiterea și vanzarea de acțiuni, cheltuieli de prospectare a piaței, de publicitate, etc.

2. Cheltuieli de dezvoltare cuprind costurile aferente realizarii

unor obiective individualizate cum ar fi tehnologii noi, produse noi, utile și eficiente pentru activitatea viitoare a entitații.

3. Concesiuni, brevete, licențe, marci de fabrica, alte drepturi și valori similare cuprind cheltuielile aferente achiziționarii drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu, in cazul concesiunilor, a unui brevet, know-how, a unei licențe, marci a altor drepturi similare de proprietate intelectuala și industriala.

4. Fondul comercial se concretizeaza in elemente specifice cum sunt: clientela, vadul comercial, reputația, marca, segmentele de piața, etc. Fondul comercial este frecvent intilnit sub denumirea ,, goodwill, atunci cand este pozitiv și degaja profit.

5. Avansurile și imobilizarile necorporale in curs de execuție cuprind active necorporale care nu au fost terminate la sfarșitul perioadei de referința, precum și sume de bani platite in avans pentru achiziții viitoare.

6. Alte imobilizari necorporale cuprind active nenominalizate mai sus, cum ar fi programele informatice create in entitate sau achiziționate de la terți in scopul utilizarii pentru nevoi proprii.

Imobilizarile corporale

Reglementarile contabile din Romania definesc imobilizarile corporale ca fiind obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza independent in activitatea entitații și care indeplinesc cumulativ doua condiții:

-au valoarea mai mare decat limita stabilita prin lege

-au durata normala de utilizare mai mare de un an

In Standardul Internațional de Contabilitate IAS 16 ,,Imobilizarile corporale , aceastea sunt definite ca fiind active care:

-sunt deținute pentru a fi utilizate in producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate terților sau pentru fi folosite in scopuri administrative

-se așteapta sa fie utilizat pe o perioada mai mare de un an.

In structura imobilizarilor corporale se disting:

1. Terenuri și construcții. In categoria terenuri se face distincție intre terenuri propriu-zise și amenajari de terenuri, deoarece se considera ca primele au durata de viața nelimitata și nu se supun amortizarii, pe cand amenajarile și investițiile aferente acestora sunt amortizabile. Construcțiile reprezinta cladiri achiziționate de la terți sau realizate in regie, supuse amortizarii datorita duratei de viața limitata. Este important ca in contabilitate sa se evidențieze distinct construcția de terenul aferent, in vederea evaluarii reale a valorii amortizabile.

2. Instalații tehnice și mașini cuprind echipamente tehnologice ( mașini, utilaje și instalații de lucru ), aparate și instalații de masurare, control și reglare, mijloace de trasport, animale și plantații. Obiecte care formeaza loturi, seturi sau un singur corp se inregistreaza avand in vedere valoarea sa ca intreg. Se amortizeaza de la punerea in funcțiune, potrivit duratei de viața reglementata prin norme legale.

3. Alte instalații, utilaje și mobilier cuprind active nenominalizate in grupele anterioare, cum ar fi: mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale.

4. Avansurile și imobilizarile corporale in curs de execuție includ imobilizarile corporale nefinalizate realizate de entitate sau achiziționate de la terți, precum și sumele achitate in avans pentru achiziții viitoare.

Imobilizarile financiare

Ca atare, imobilizarile financiare cuprind doua categorii de valori:

1. Titluri de valoare , sub forma acțiunilor deținute in capitalul altor intreprinderi in diferite proporții . Ele genereaza pentru investitor venituri financiare sub forma de dividende. Marimea acestor venituri este variabila de la un an la altul, uneori veniturile lipsind daca intreprinderea la care s-au facut investițiile inregistreaza pierderi.

2. Creanțele imobilizate sub forma imprumuturilor acordate altor intreprinderi și altor creanțe imobilizate cum ar fi garanțiile depuse la terți, imobilizarile inchiriate in leasing financiar. Ele genereaza pentru finanțator venituri financiare sub forma de dobanzi. Spre deosebire de dividende, veniturile din dobanzi sunt certe, indiferent de rezultatele financiare ale intreprinderii afiliate careia i s-a acordat imprumut.