Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Datoria externa-concept, indicatori de apreciere

Finante




Datoria externa-concept, indicatori de apreciere

8.3.1. Conceptul de datorie externa




Deoarece īmprumuturile externe pot fi contractate nu numai de persoane de drept public, ci si de alte persoane fizice si juridice, conceptul de datorie externa este mai cuprinzator decāt cel de datorie publica externa.

Prin urmare, datoria externa se defineste prin totalitatea obligatiilor banesti pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le au fata de strainatate la un moment dat.

Formele de manifestare ale datoriei externe sunt:

datoria publica externa contractata direct de catre stat;

datoria publica externa contractata de anumiti subiecti de drept public sau privat, cu garantia expresa a statului;

datoria externa privata, negarantata de catre stat.

Din cele prezentate, mai sus, rezulta ca notiunea de datorie externa este mult mai larga decāt aceea de datorie publica externa si are mai multe sensuri, astfel:

datorie externa bruta īn sens larg;

datorie externa bruta īn sens restrāns;

datorie externa īn interpretarea Bancii Mondiale;

datorie externa neta.

1. Datoria externa bruta īn sens larg cuprinde sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza strainatatii la un moment dat.

Īn aceasta interpretare exhaustiva, datoria externa include:

sumele datorate strainatatii de catre stat, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice;

obligatiile banesti ale unitatilor economice, angajate din str 20320q168u ainatate cu sau fara garantia statului;

datoriile fata de creditorii straini ale persoanelor fizice rezidente din tara analizata.

Aceste datorii sunt expresia unei diversitati de īmprumuturi contractate īn strainatate, a achizitiilor de bunuri, executarilor de lucrari si prestarilor de servicii pe credit, a investitiilor directe de capital, precum si a īndeplinirii altor obligatii care deriva din contractele īncheiate sau din diverse reglementari.

Creditorii straini pot fi: organisme internationale, guverne, bancile nationale ale unor tari si alte institutii publice, bancile private, firmele si alti creditori institutionali, precum si unele persoane fizice.

Deoarece "inventarierea" tuturor obligatiilor banesti ale rezidentilor unei tari fata de strainatate este foarte dificila, nu toate aceste obligatii au scadente precise, sunt exprimate valoric, datoria externa bruta īn sens larg nu are aplicabilitate practica.

2. Datoria externa bruta īn sens restrāns cuprinde obligatiile banesti fata de strainatate ale persoanelor fizice si juridice, dintr-o tara, cu urmatoarele exceptii:

īmprumuturile pe termen scurt (sub un an), deoarece acestea reprezinta operatii financiare curente, indispensabile derularii activitatilor de comert exterior;

investitiile straine directe, deoarece nu au stabilite termene de rambursare sau de lichidare;

ajutoarele financiare (nerambursabile), primite īn cadrul unor programe de asistenta publica bi- si multilaterala;

īmprumuturile externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani sau mai mare;

īmprumuturile acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau altor reprezentante ale acestora īn conditii mai avantajoase decāt cele practicate pe piata mondiala;

creditele contractate de persoane fizice sau juridice, fara a avea garantia autoritatilor competente.

3. Datoria externa īn interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul sau cuprinde atāt sumele datorate, de stat, unor creditori publici si privati (obligatii exprimate īn valuta, bunuri sau servicii) cu o perioada de rambursare de peste un an, cāt si sumele datorate strainatatii de persoane private si garantate de autoritatile publice din tara analizata.

Potrivit acestei interpretari, datoria externa nu cuprinde:

datoriile persoanelor private catre strainatate, care nu sunt garantate de autoritatile publice;

datoriile statului rezultate din Tranzactiile cu Fondul Monetar International;

datoriile care pot fi achitate fata de strainatate, la optiunea debitorilor, īn moneda tarii lor;

sumele datorate, de persoanele fizice si juridice din tara analizata, unor creditori straini, pentru care nu s-au stabilit termene concrete de achitare.

Structura datoriei externe totale privita dupa termen, debitor si creditor, īn interpretarea Bancii Mondiale, se prezinta ca īn figura 8.3.


Figura 8.3. - Datoria externa si componentele sale (īn interpretarea Bancii Mondiale)

4. Datoria externa neta este egala cu diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari īn strainatate si activele detinute de rezidentii straini īn tara analizata.

Aceasta acceptiune a datoriei externe se utilizeaza īn cazul tarilor care apar atāt īn calitate de debitoare, cāt si de creditoare fata de strainatate, prin angajamentele fata de strainatate si, respectiv, prin activele constituite īn strainatate.

Activele rezidentilor tarii analizate īn strainatate cuprind:

īmprumuturile subscrise si/sau acordate īn strainatate;

titlurile aferente plasamentelor īn strainatate;

investitiile directe de capital realizate īn diverse tari;

disponibilitatile valutare din conturile deschise la banci din strainatate.

Activele apartinānd rezidentilor straini īn tara analizata sunt constituite din:

īmprumuturile acordate de organismele publice din alte tari (guverne, agentii guvernamentale, banci nationale s.a.);

creditele angajate de la banci private, de la anumite organisme financiare si de la alti creditori straini;

investitiile de capital ale strainilor;

titlurile de plasament ale strainilor;

disponibilitatile valutare si alte valori ale persoanelor publice sau private din strainatate.

Īn timp, īn raportul dintre angajamentele externe ale unei tari si creantele sale asupra strainatatii pot sa intervina modificari astfel īncāt aceasta sa-si schimbe pozitia, devenind din debitor extern net creditor extern net sau invers (vezi cazul S.U.A., care pāna īn 1984 au fost cel mai mare creditor al lumii, pentru ca din anul urmator sa devina cel mai mare debitor, īn conditiile īn care Japonia a devenit prima tara creditoare a lumii).

8.3.2. Indicatorii de apreciere a datoriei externe

Īn legatura cu datoria externa a unei tari se utilizeaza, īn practica internationala, indicatori care evidentiaza, atāt gradul de īndatorare fata de strainatate, cāt si efortul valutar pe care aceasta īl reclama, precum si capacitatea de onorare a datoriei.

Marimea datoriei externe se calculeaza atāt īn expresie absoluta, cāt si relativa.

Marimea absoluta a datoriei externe reflecta suma totala datorata, de stat si de rezidentii unei tari, creditorilor externi, la un moment dat. aceasta marime se exprima fie īntr-o valuta straina (forte), fie īn moneda nationala, prin transformarea valutelor īn care a fost angajata datoria īn moneda tarii debitoare, prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Centrala.

Semnificatia acestui indicator este scazuta, deoarece nu are nici o legatura cu potentialul financiar-valutar al tarii debitoare si cu esalonarea, īn timp, a rambursarii datoriei pe care o caracterizeaza.

Expresiile relative ale datoriei externe au o semnificatie informationala relevanta, īntrucāt datoria externa se raporteaza la alti indicatori. Īn acest sens, se calculeaza:

marimea medie a datoriei externe pe un locuitor (se determina prin raportarea datoriei externe totale, exprimate īntr-o valuta forte, la numarul populatiei; se utilizeaza īn comparatii pe plan national si international);

ponderea datoriei externe īn produsul intern brut;

ponderea datoriei externe īn exportul de bunuri si servicii (arata īn cāt timp s-ar putea rambursa datoria unei tari fata de strainatate, pe seama valutei īncasate din vānzarile de bunuri si prestarile de servicii peste granita; acest indicator are numai o valoare teoretica, īntrucāt nici un stat nu foloseste īntreaga valuta pentru restituirea datoriei externe).



Capacitatea de īndatorare externa exprima posibilitatile unei tari de a angaja credite din strainatate pentru care plata dobānzilor si a comisioanelor aferente, precum si rambursarea la scadenta nu creeaza dificultati economico-financiare greu de depasit.

La un moment dat, capacitatea de īndatorare externa se determina atāt retrospectiv, cāt si prospectiv, avāndu-se īn vedere:

volumul exporturilor de bunuri si servicii, realizat īn perioada anterioara considerata, previzionānd pentru anul curent si perspectivele evolutiei acestuia;

rata maxima īntre serviciul datoriei externe si volumul exporturilor mentionate;

volumul serviciului datoriei externe contractate (angajate).

Capacitatea de īndatorare creste odata cu sporirea exporturilor si se diminueaza īn conditiile īn care īmprumuturile angajate majoreaza ponderea serviciului datoriei īn totalul exporturilor.

Efortul valutar generat de datoria externa este evidentiat de serviciul datoriei externe, care include atāt rambursarea ratelor īmprumuturilor externe, exigibile īn anul considerat, cāt si plata dobānzilor, comisioanelor si a altor cheltuieli aferente datoriei externe, exigibile īn acelasi an.

Cu cāt efortul financiar-valutar, reclamat de datoria externa, este mai mare, cu atāt mai reduse vor fi resursele valutare ale unei tari ramase pentru achitarea importurilor destinate aprovizionarii acesteia cu bunuri de consum indispensabile si dezvoltarii sale economico-sociale.

Capacitatea de onorare a datoriei externe se bazeaza pe ansamblul fluxurilor determinate de schimburile economice internationale ale tarii debitoare, fiind cuantificabila prin relatia:

unde:

Code   - capacitatea de onorare a datoriei externe;

Dven - disponibilitati valutare externe nete, īn timpul perioadei analizate;

Sdbpe - soldul balantei de plati externe;

Crs   - credite scadente;

R - rezervele īn aur si īn devize;

Sde   - serviciul datoriei externe.

Potrivit metodologiei Bancii Mondiale, tarile īn curs de dezvoltare debitoare se grupeaza astfel:

1. īn functie de marimea venitului (produsului intern brut) ce revine īn medie pe un locuitor, īn dolari S.U.A., īn:

a)      tari cu un venit mic (al caror P.I.B./locuitor este de pāna la 625 de dolari S.U.A.);

b)     tari cu un venit mediu (al caror P.I.B./locuitor este cuprins īntre 725 si 8.955 de dolari S.U.A.)

Ţarile cu un P.I.B./locuitor mai mare de 8.955 de dolari S.U.A. sunt considerate ca avānd venituri ridicate.

2. īn functie de gradul de īndatorare a tarii analizate fata de strainatate, distingem:

a)      tari puternic īndatorate (sunt considerate tarile cu un venit mic si cele cu un venit mediu, la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si exporturile de bunuri si servicii este de peste 220% sau cele la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si produsul intern brut este mai mare de 80%);

b)     tari moderat īndatorate (sunt considerate tarile cu un venit mic si cele cu un venit mediu, la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si exporturi este mai mic de 220%, dar mai mare de 132%, sau cele la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si produsul intern brut este mai mic de 80%, dar mai mare de 48%);

c)      tari putin īndatorate (sunt tarile cu un venit mic si cele cu un venit mediu, la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si exporturi este mai mic de 132%, iar raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si produsul intern brut este mai mic de 48%.

Cu titlu ilustrativ, īn tabelul 8.5. sunt cuprinse 34 de tari īn curs de dezvoltare debitoare, clasificate pe cele trei grade de īndatorare.

Tabelul 8.5. - Indicatori privind gradul de īndatorare a 34 de tari īn curs de dezvoltare debitoare, medii pe perioada 1992-1996

Nr. crt

Ţara

PIB/loc.
īn dolari SUA

Īn %

SDEA/Exp.

Īn %

SDEA/PIB

Nr. crt

Ţara

PIB/loc.
īn dolari SUA

Īn %

SDEA/Exp.

Īn %

SDEA/PIB

A. Ţari cu venit mic puternic īndatorate

1

Mozambic

80

1.039

337

4

Vietnam

290

524

162

2

Etiopia

100

383

49

5

Nicaragua

380

2.579

720

3

Tanzania

170

719

228

6

Guyana

690

345



405

B. Ţari cu venit mic moderat īndatorate

7

Ciad

160

195

34

10

Laos

400

214

41

8

Bangladesh

260

202

32

11

Pakistan

480

204

39

9

India

380

214

26

12

Zimbabwe

610

170

68

C. Ţari cu venit mic putin īndatorate

13

Burkina-Faso

230

104

20

15

Bhutan

390

54

18

14

Mongolia

360

67

67

16

Armenia

630

51

5

D. Ţari cu venit mediu puternic īndatorate

17

Bulgaria

1.190

241

120

20

Mexic

3.670

224

33

18

Algeria

1.520

226

56

21

Brazilia

4.400

311



32

19

Polonia

3.230

228

45

22

Argentina

8.300

406

29

E. Ţari cu venit mediu moderat īndatorate

23

Indonezia

1.080

186

54

26

Turcia

2.830

188

37

24

Filipine

1.160

163

56

27

Venezuela

3.020

198

60

25

Federatia Rusa

2.410

158

19

28

Ungaria

4.340

212

63

F. Ţari cu venit mediu putin īndatorate

29

Ukraina

1.200

20

3

32

Croatia

3.800

21

11

30

Romānia

1.600

63

14

33

Malayezia

4.370

38

34

31

Thailanda

2.960

96

39

34

Cehia

4.740

46

27

Sursa: Īntocmit pe baza datelor din World Bank Atlas, 1998 si World Debt Tables, 1996



loading...








Document Info


Accesari: 5316
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )