Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Efectele pe care le-au avut investitiile straine in anii 1990 asupra economiilor in tranzitie pot fi urmarile la nivel micro si macroeconomic

Finante




Pe plan general, investitiile straine directe constituie o modalitate de a compensa anumite deficiente ale pietelor locale si de asigura transformarea economica si integrarea lor mai eficienta īn 535s1820f procesul de globalizare.



I. Efectele pe care le-au avut investitiile straine īn anii 1990 asupra economiilor īn tranzitie pot fi urmarile la nivel micro si macroeconomic.

La nivel microeconomic tarile cu economie īn tranzitie au avut nevoie īntr-o masura mult mai mare de investitii decāt tarile cu economie consolidata. Astfel, dupa 1990 economiile īn tranzitie s-au confruntat cu o criza structurala, avand o nevoie urgenta de crearea de capacitati de productie noi sau modernizarea celor vechi.

Era nevoie, de asemenea, de o reducere a investitiilor interne efectuate de stat si o preluare a investitorilor straini a unei bune parti din aceasta, ceea ce ar fi avut ca rezultat o mai buna situatie a balantei de plati prin reducerea volumului de bunuri de capital importate.

O alta influenta pozitiva a investitiilor straine o reprezinta contributia lor la cresterea economica prin īmbunatatirea nivelului tehnic si o mai buna organizare a productiei.

Īn cazul unei investitii noi, contributia la cresterea economica este evidenta prin aceea ca se creeaza o noua capacitate de productie, locuri de munca noi, un nou consumator si platitor de taxe īn economie.

Īn cazul participarii unui investitor strain la privatizare, efectul pozitiv la cresterea economica ramāne, chiar daca, de cele mai multe ori, preluarea unei īntreprinderi de catre investitori a īnsemnat reducerea numarului de locuri de munca. Aceasta deoarece investitia straina, chiar daca restrānge activitatea, mentine un agent economic care īn alte conditii poate nu ar fi supravietuit pe termen lung.

Investitiile straine au o influenta directa asupra privatizarii pentru economia īn tranzitie. Aceasta deoarece, fara investitii straine nu se poate vorbi despre o privatizare pe scara larga, care sa se desfasoare īn domenii ca: telecomunicatii, energie, apa, posta, deoarece este nevoie de sume foarte mari de bani.

Pe lānga efectele pozitive exista si unele aspecte mai putin placute, legate de aceste investitii, cum ar fi: reducerea drastica a personalului si reducerea capacitatii de productie. Īnsa privind īn istorie, efectul acestor investitii este net pozitiv deoarece, pe de-o parte are loc o crestere a productivitatii muncii si calitatii īntreprinderii privatizate, dar pe de alta parte exista o alta posibilitate pentru mentinerea personalului si a īntreprinderii īn forma mostenita de la sistemul central planificat.

Cānd investitia straina produce prioritar pentru export, atunci īn functie de destinatia īncasarilor este foarte posibila o crestere a balantei comerciale. De asemenea investitiile straine participante la privatizare pot avea efecte pozitive asupra balantei de plati externe, producānd importante rezerve de capital pentru perioadele critice.

Efectele la nivel macroeconomic ale investitiilor straine sunt mult mai vizibile si concrete, īn special īn economiile īn tranzitie. Accesul la tehnologiile moderne, la management, la piete de desfacere s-au observat mai ales la īntreprinderile uzate fizic si moral din economiile īn tranzitie. Iar modernizarea īntreprinderilor prin capital strain mobilizeaza si īntreprinderile autohtone.

Practic, īn toate cazurile, s-a observat ca investitiile straine au fost īnsotite de modernizarea managementului, modificarea nomenclatorului de fabricare si instruirea personalului. De asemenea s-a observat o restructurare si o reorganizare mult mai hotarāta si rapida, chiar daca aceasta a necesitat anumite costuri sociale.

II. Atragerea investitiilor straine īn Romānia

Se poate observa foarte bine existenta a doua perioade diferite īn activitatea de atragere a investitorilor straini: 1991-1996 si 1997-2000.

O activitate de atragere a investitorilor straini īn tara noastra a īnceput īn martie 1991, cānd a aparut legea nr. 35/1991 - Legea Investitiilor Straine si cu īnceperea activitatii Agentiei Romāne de Dezvoltare.

Romānia pornea de la 0 īn acest domeniu atāt de complex, si un element important īn exprimarea dorintei tarii de a actiona pentru atragerea investitiilor straine l-a constituit publicarea īn 1992 a unei declarati a Guvernului romān privind īncurajarea, sprijinirea si garantarea investitiilor straine.

Īn perioada 1991-1996 activitatea de atragere investitiilor straine a ARD a constat īn:

furnizarea de materiale de referinta si informare privind cadrul institutional si legislativ al investitiilor straine īn Romānia;

furnizarea de servicii de consultanta complexa catre potentialii investitori straini;

asistarea īntreprinderilor romāne īn pregatirea proiectelor de investitii conform cerintelor practicii internationale;

asigurarea de catre investitorii romāni a unor evaluari echitabile ale participarii straine.

Atragerea investitiilor straine īn Romānia a fost realizata prin 2 mecanisme: acordarea unor stimulente (scutiri de impozit pe profit si de la plata taxelor vamale pentru aportul īn natura) care au fost reduse foarte mult īncepānd cu 1 ianuarie 1995 si acordarea prin ARD a unui sprijin direct catre investitorii straini īn demersurile acestuia privind īnfiintarea societatilor comerciale cu participare straina.

III. Evolutia investitiilor straine directe īn Romānia īntre anii 1990-2000

Īn perioada 1990-2000, investitiile straine directe īn Romānia au atins nivelul de 4,68 miliarde de dolari (la care se adauga īnca circa 2 miliarde dolari investitii īn privatizare), un nivel foarte scazut fata de potentialul real al economiei, dar si de situatia īnregistrata īn tarile vecine: Polonia (40 miliarde dolari), Ungaria (23 miliarde de dolari), Cehia (14 miliarde dolari).

Īn continuare vom analiza cauzele care au determinat aceasta nedorita diferentiere. Analiza evolutiei datelor statistice trebuie corectata prin luarea īn considerare a ciclului lung al negocierilor, mai ales īn cazul investitiilor mari, care face ca la nivelele īnregistrate īntr-un an sa fie, de multe ori, datorate activitatilor din anii anteriori. Reprezentarea grafica a evolutiei investitiilor straine īn Romānia marcheaza si ea un traseu caracterizat de o tendinta descrescatoare pe termen mediu.

Explicatia acestei evolutii nefavorabile a investitiilor straine directe īn Romānia poate fi gasita īn doua mari categorii de factori interdependenti: oferta Romāniei catre investitorii straini si factorul politic sau ciclurile electorale.

Pentru a īntelege rolul ofertei Romāniei catre investitorii straini trebuie remarcat faptul ca marile intrari de capital strain īn tarile vecine (Polonia, Ungaria, Cehia) īn perioada 1992-1996 au fost determinate, īn special, de privatizarea unor companii ca: Skoda, īn Cehia, a unor utilitati publice (retele de telecomunicatii, de electricitate), linii aeriene sau banci de stat.

Din acest punct de vedere, oferta Romāniei a fost mult mai putin atragatoare si mai saraca, iar efectuarea ei dupa 1997 a fost deja tardiva, afectata si de situatiile internationale negative dar si de o instabilitate legislativa, institutionala si chiar politica.

2. Factorul politic sau ciclurile electorale.

Analiza evolutiei pe ani a investitiilor straine directe īn Romānia īn relatie cu ciclurile electorale si abordarile legislative pentru fiecare perioada ar fi urmatoarea:

a)    Pāna īn 1996 īn Romānia a existat un cadru legislativ stabil si chiar atractiv īn domeniul investitiilor straine, dar oferta de privatizare a fost foarte redusa si nu a inclus practic deloc utilitatile publice sau bancile. Astfel, s-a īnregistrat un mare numar de investitori straini (peste 50000), de fapt cel mai mare din īntreaga Europa Centrala si de Est, dar investitori mici, majoritatea dintre ei fiind persoane fizice.

Anul

Īnmatriculari de societati cu participare straina la capital

Valoarea capitalului social subscris

din care: capital social īn valuta

Numar societati

īn milioane lei

īn mii USA

Total





Faptul ca acesti mici investitori straini au venit īn Romānia īntr-un numar atāt de mare este cel mai bun indiciu ca ei nu se confruntau cu un nivel foarte mare al birocratiei. Dat fiind faptul ca investitorii mici nu dispun de influenta pe care o pot avea investitorii mari de tipul Coca-Cola, Siemens sau Renault si sunt nevoiti sa suporte un nivel ridicat si descurajant al birocratiei.

b)    Īn perioada 1997-1999 se produce o inversare de situatie, deoarece īn timp ce oferta de privatizare creste considerabil, cadrul legislativ si institutional devine extrem de instabil. Efectul negativ s-a putut observa īn evolutia foarte redusa a investitiilor  īn anii 1999-2000.

Instabilitatea cadrului legislativ si institutional, īncepānd cu anul 1997, a afectat puternic investitorii straini atāt direct, cāt si indirect: īn mod direct prin descurajarea initiativei de investitie īn cazul īn care nu se poate pregati un plan de afaceri si indirect prin afectarea sistemului de afaceri dar si a īntregii evolutii economice care a devenit total neatractiva (scaderea puterii de cumparare, reducerea investitiilor īn economie).

Practic īn aceasta perioada de trei ani, 1997-1999, s-a īnregistrat o scadere a PIB cu peste 14%, scadere anormala īn timp de pace, ceea ce a influentat negativ atitudinea investitorilor straini īn tara noastra.

Factorul principal, care se adauga celor prezentati mai sus, īn legatura cu atragerea investitiilor straine directe este modul īn care s-a facut reforma īn Romānia.

Principala limita, atāt īn atragerea de investitii straine cāt si evolutia economiei īn general, a fost absenta īn tot acest timp, 1990-2000, a unei politici industriale care ar fi putut stabili o serie de prioritati pentru dezvoltarea ramurilor si sectoarelor industriale si ar fi permis o politica activa de stimulare a activitatii economice pe baza de criterii calitative.

Absenta unei politici industriale a determinat si lipsa instrumentelor prin care aceasta sa fie adusa la īndeplinire (pārghii fiscale, financiare, oferirea accesului investitorului romān pe piata), facānd ca activitatea de atragere a investitorului strain sa se realizeze, īn special, prin actiuni de acordare de servicii, consultanta si promovarea unor proiecte la nivel macroeconomic.

Absenta unei politici industriale a determinat o actiune nu mereu prietenoasa din partea organelor fiscale, vamale, administrative fata de investitor.

Dar poate ca efectul cel mai intens asupra volumului investitiilor straine īn Romānia a fost produs de ritmul lent al privatizarii. Īn tarile vecine mentionate mai sus se poate observa o corelatie directa īntre ritmul privatizarii si volumul investitiilor straine, peste 80% din aceste investitii fiind determinate de cumpararea unor mari īntreprinderi de stat.

Nivelul ridicat al fiscalitati, dar si lipsa de transparenta a acesteia a reprezentat un factor mai putin īncurajator pentru investitori.

Mentinerea pāna la īnceputul anului 1997 a unei neclaritati fata de posibilitatea investitorului strain de cumparare a terenurilor disponibile investitiei straine īn Romānia a reprezentat o alta limita.



Īn perioada 1997-2000 o alta dificultate a fost reprezentata de instabilitatea legislativa si institutionala care a īmpiedicat investitorii straini sa faca anumite evaluari pe termen mediu si lung asupra profitabilitatii investitiilor īn Romānia.

O rezerva a investitorilor straini fata de Romānia s-a creat si datorita ezitarilor īnregistrate īn gestionarea reformei, dar si repetatele depunctari ale Romāniei īn perioada 1997-2000 de catre agentiile internationale, ca urmare a declinului economic.

Lipsa unui mandat clar acordat Agentiei Romāne de Dezvoltare īn perioada 1991-1996 si desfiintarea ei īn 1997 a determinat īn prima perioada o eficienta relativ redusa a investitiilor straine iar īn a doua perioada o stare de confuzie, deoarece nu se poate ca un domeniu sa fie prioritar atāta timp cāt institutia de profil este desfiintata.

Faptul ca Romānia nu a fost mai deloc promovata pe plan international īn domeniul investitiilor straine. Acest fenomen a devenit mai pronuntat dupa 1997, cānd practic nu s-au mai acordat fonduri pentru sustinerea acestei activitati, iar prin desfiintarea institutiei de profil, AGA, Romānia a fost exclusa de la finantarea efectuata de UE pentru atragerea de investitii straine, fondurile respective distribuindu-se celorlalte tari vecine.

Īn 1998, Romānia a devenit singura tara din Europa si poate si din lume care nu mai dispunea de o institutie specializata īn atragerea investitiilor straine. Reīnfiintarea īn 1999 a unei institutii de profil dar cu atributii diferite, nu a mai putut compensa pierderea acestei institutii atāt de necesare pentru atragerea investitiilor straine directe.

Anul 2000 a adus practic disparitia completa a oricarei activitati de atragere a investitiilor straine, exact īn momentul cānd o serie de actiuni internationale (integrarea īn UE, Pactul de Stabilitate īn Balcani) solicitau existenta unei agentii de atragere a investitorilor īn Romānia. Deciziile Guvernului sunt tot mai greu de īnteles: īn momentul īn care Romānia atinge, īn anul 2000, nedoritul record de circa 3 milioane dolari investitie straina pe luna, decizia este nu de a stimula aceste investitii ci dimpotriva, desfiintarea oricarei activitati de acest gen.

IV. Investitiile straine īn privatizare

Īn perioada 1993-2000 investitiile straine īn privatizare sunt de circa 2 miliarde dolari, cifra care nu este deloc satisfacatoare daca se au īn vedere numarul de tranzactii īncheiate dar si conditiile si pretul la care s-au īncheiat aceste privatizari.

si īn domeniul privatizarii exista mai multi factori care au determinat lipsa de atractivitate a tarii noastre pentru investitorii straini:

P aparitia tārzie a Romāniei pe piata (practic dupa 1996), cānd interesul pentru zona fusese deja satisfacut, fie scazuse considerabil. Evenimentele din fosta Yugoslavie au jucat si ele un rol oarecum negativ prin temperarea sau amānarea interesului unor investitori straini pentru zona balcanica;

P īncheierea unor contracte sub presiunea timpului, si mai ales a constrāngerilor financiare, sau pe baza altor criterii decāt cele economice, care au facut ca acestea sa nu fie foarte avantajoase sau sa nu prevada un mecanism de controlare a respectarii obligatiilor de catre cumparatori;

P instabilitatea legislativa a facut ca o serie de contracte de privatizare sa nu se mai finalizeze sau sa se finalizeze cu mari īntārzieri.

Aspecte structurale specifice ale investitiilor straine īn Romānia

O trasatura a investitilor straine directe īn Romānia o reprezinta faptul ca investitiile peste 500 mii dolari reprezinta peste 80% din totalul investitiilor. Doar 7,7% din investitorii straini si 8,3% din partenerii romāni sunt persoane juridice, restul de 92,3% si respectiv 91,7% fiind persoane fizice.

Īn ceea ce priveste structura capitalului īn valuta subscris īn societatile comerciale cu participare straina de capital īn perioada 1990-2000 pe tipuri de investitori, 81,1% apartin unor persoane juridice iar 18,9% unor persoane fizice.

Formarea unor societati foarte mici sau foarte mari se explica prin faptul ca Romānia se afla īnca īntr-o perioada de tranzitie, iar functionarea mecanismelor de piata si a institutiilor este deficitara.

Se observa ca marii investitori pot actiona pe o piata imperfecta chiar daca aceasta implica pierderi īn primii ani de functionare. Aceste firme pot avea acces la institutiile guvernamentale, judecatoresti necesare solutionarii anumitor probleme care pot aparea.

De asemenea firmele mici si investitorii individuali pot actiona si ei pe o piata imperfecta deoarece ei nu dispun de capacitati mari de productie dar se pot adapta mult mai usor diferitelor situatii favorabile.

Din aceasta cauza vom considera ca economia Romāniei va fi una normala īn momentul īn care ea va detine īn majoritate investitii de natura mijlocie.

O explicatie simpla a diferentei foarte mari īntre nivelul investitiilor straine īn tarile vecine aflate īn tranzitie si Romānia este tocmai evolutia diferita a procesului de privatizare. Ţarile aflate īn tranzitie īn care nivelul investitiilor straine este ridicat au sprijinit privatizarea īnca din 1994-1995 īn domeniile publice (energie electrica, comunicatii telefonice), a bancilor de stat, marilor īntreprinderi industriale. Īn Romānia aceste mari privatizari au debutat abia īn 1998 (Romtelecom, BRD, Dacia-Pitesti), īn conditii nefavorabile din punct de vedere al situatiilor interne si internationale.

Principalele domenii de activitate īn care s-au concentrat investitiile straine īn Romānia au fost: industria (extractiva, prelucratoare, constructii de masini, utilaje si echipamente) cu un procent de 25,9%; servicii profesionale 20,6%; comert cu ridicata 14,5%; industrie alimentara 13%; industrie usoara 10,8%; comert cu amanuntul 7,8%; agricultura 2,7%; transporturi 2%; constructii 1,9%; turism 0,8%.

De mentionat ca īn perioada 1990-2000 investitiile straine s-au concentrat īntr-un procent de circa 51,3% īn municipiului Bucuresti.

Orientarea capitalului strain investit īn Romānia īn perioada mentionata īn teritoriu, pe provincii istorice a fost. Transilvania - 10,5%, Muntenia - 8,7%, Banat - 7,6%, Oltenia - 4,6%, Crisana - 3,1%, Dobrogea - 3%, Maramures - 1,3%.

Repartitia capitalului investit din punct de vedere al originii geografice este: Europa 79,4%, Asia 10,2%, America de Nord 8,3%, America de Sud 1,1%, Africa 0,5%, Oceania 0,5%.

Ca societati īnfiintate mentionam: Europa 57,2%, Asia 34,6%, America de Nord 4,6%, Africa 2,5%, America de Sud 0,6%, Oceania 0,5%.

V. Importanta investitiilor straine directe

De cele mai multe ori investitiile straine pot ajuta la obtinerea de resurse necesare acoperirii nevoilor de capital sau achizitionarii de valuta;

Īn raport cu investitorii straini, firmele gazda detin echipamente si tehnologii uzate fizic si moral ceea ce determina obtinerea de bunuri de calitate inferioara. Investitia straina va rezolva problema concurentei produselor respective, pe piata internationala, prin aducerea de tehnologii avansate si tehnici de productie.

Odata cu investitia, investitorul strain va aduce si accesul la canalele de distributie si experienta, privind vānzarile pe piata mondiala. De aici rezulta cresterea īncasarilor din exporturi.

Anumite tipuri de privatizare pot necesita volume mari de capital si capacitatea de a realiza analize economice complexe. Investitorii pot contribui īn acest sens, nu numai prin posibilitatile lor de a mobiliza sume mari de bani pentru cumpararea unei īntreprinderi dar si prin posibilitatea de a face investitii ulterioare si a obtine o eficienta rapida prin īntreprinderile privatizate.

BIBLIOGRAFIE

"
TRIBUNA ECONOMICĂ"





UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
Facultatea de Studii ale Integrarii Economice Europene






Clinici de specialitate
INVESTITII INTERNATIONALE
EVOLUŢIA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE
ĪN ROMĀNIA ĪNTRE ANII
1990-2000"

Profesor coordonator:
Florin BONCIU


Student:
Alexandru BUDURESCU
Anul III, Seria A, grupa 113











Document Info


Accesari: 696
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )