Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload


























Metode specifice de analiza financiara utilizate pe plan international


METODE SPECIFICE DE ANALIZA FINANCIARA UTILIZATE PE PLAN INTERNATIONAL


Voi prezenta in continuare doua modele utilizate de finantatorii americani si cei europeni. Intre cele doua metode de analiza exista numeroase elemente comune (ambele au la baza analiza fluxurilor de numerar) insa exista si importante specificitati care le diferentiaza.

Modelul american se potriveste mai bine intreprinderilor mijlocii, in timp ce modelul european este utilizat pe scara mai larga pentru finantarea microintreprinderilor si intreprinderilor mici.

a) Modelul american de analiza financiara presupune analiza capacitatii de rambursare a imprumutatului pe baza informatiilor cuprinse in planul de afaceri, analiza financiara fiind realizata pe baza datelor din documentele financiare oficiale, ajustate in functie de situatia reala, precum si pe baza proiectiilor privind fluxurile reale de numerar pe perioada de creditare. Pentru a lua decizia de creditare, analiza financiara presupune parcurgerea mai multor etape.



Mai intai se realizeaza analiza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere, ceea ce presupune transpunerea tuturor pozitiilor bilantiere existente in documentele contabile oficiale ale societatii, pentru trei perioade anterioare de raportare, intr-un format specific, activele si pasivele societatii fiind ordonate dupa natura lor si gradul de lichiditate, respectiv exigibilitate, iar veniturile si cheltuielile aferente produselor vandute, activitatilor administrative si cu caracter general ale intreprinderii, exceptionale si fiscale.

Dupa transpunere, pentru o evaluare cat mai exacta a datelor financiare, analistul bancii trebuie sa ajusteze datele din documentele financiare ale firmei. Aceste ajustari trebuie bine documentate si explicate in raportul de prezentare a creditului pe care il intocmeste. Ajustari obligatorii:

• creante nerecuperabile: creantele firmei trebuie clasificate in functie de vechimea lor, precum si de calitatea debitorului. Creantele mai vechi de un an, precum si cele care sunt in litigiu sunt considerate nerecuperabile si de aceea ele vor fi tratate drept cheltuieli exceptionale pe perioada analizata. Ca urmare:

- se reduce soldul debitor al contului „clienti” cu suma respectiva;

- se maresc cheltuielile exceptionale cu suma corespunzatoare.

• stocuri ce nu pot fi valorificate: in aceasta categorie intra stocurile care sunt deteriorate sau care nu mai pot fi vandute din diverse motive (de exemplu, faina mucegaita, metraje prost croite, etc.). Valoarea acestor stocuri va fi considerata cheltuiala exceptionala si se vor ajusta si completa in mod corespunzator. Ca urmare:

- se reduce soldul debitor al contului „stocuri” cu suma respectiva;

- se maresc cheltuielile exceptionale cu suma corespunzatoare.

• avansuri de trezorerie: avansurile luate de catre actionari / asociati in contul dividendelor vor fi considerate cheltuieli pentru firma. Ca urmare :

- se reduce soldul debitor al contului „avansuri de trezorerie” cu suma respectiva;

- se maresc cheltuielile exceptionale cu suma corespunzatoare.

• venituri din productia neincasata: exista societati comerciale care inregistreaza anumite venituri si costurile aferente, in momentul in care materia prima este introdusa in procesul de productie. Aceste venituri sunt inregistrate la cost, nu la pretul de vanzare, in contul 711. Drept urmare, valoarea veniturilor din productia neincasata trebuie scazuta din cheltuielile de exploatare.

Indicatorii financiari nu sunt singurul element care se ia in considerare la analizarea unei solicitari de creditare. Daca o firma are indicatori slabi, administratorul de credit sta de vorba cu clientul si incearca sa afle si sa inteleaga ce anume a determinat o astfel de situatie. In functie de rezultatul investigatiilor, administratorul de credit decide daca se continua sau se intrerupe analiza cererii de creditare.

Indicatorii utilizati in analiza de bilant si a contului de profit si pierderi sunt urmatorii :total active circulante

1) lichiditatea curenta = ————————

total datorii curente


total active circulante – total stocuri

2 ) lichiditatea imediata =———————————————

total datorii curente


media soldurilor contului „Clienti” la inceputul si

3) durata medie de incasare  sfarsitul perioadei analizate

a creantelor (zile) =————————————————————

cifra de afaceri / 365


media soldurilor contului „Clienti” la inceputul si

sfarsitul perioadei analizate

4) rotatia stocurilor   = ———————————————————

costul marfii vandute


media soldului contului „Furnizori” de la inceputul si

5 ) perioada medie de  sfarsitul perioadei analizate

plata a furnizorilor (zile) = ——————————————————————

costul marfii vandute / 365


profit net

6 ) marja profitului net (%) = —————— Χ 100

cifra de afaceri


total datorii

7 ) gradul de indatorare = —————————

total capitaluri asociati


In cazul in care se apreciaza pozitiv istoricul activitatii firmei, pe baza estimarilor si discutiilor cu reprezentatul intreprinderii, insotite eventual de documente justificative, se trece la o a doua faza de analiza, in care se realizeaza proiectiile de venituri si cheltuieli reale ale societatii pe perioada de creditare si in baza acestor proiectii, la realizarea fluxului de numerar (cash-flow) pe perioada de creditare.

Fluxul de numerar este format din patru parti, care contin:

linii privind intrarile de numerar, defalcate pe surse;

iesirile de numerar pentru desfasurarea activitatii curente, defalcate pe tipuri de cheltuieli;

obligatiile de plata fata de banca, ce decurg din imprumutul solicitat, cheltuielile de investitii si alte obligatii financiare estimate;

indicatori privind fluxurile de numerar.

Prin realizarea acestui flux de numerar bancile urmaresc sa estimeze existenta numerarului disponibil in intreprindere pentru toate perioadele in care se inregistreaza obligatii fata de banca (de regula lunar), la un nivel care sa acopere aceste obligatii, pornind de la istoricul fluxurilor de numerar si estimarile realiste privind cifra de afaceri.

In functie de cele prezentate mai sus, se calculeaza, in partea a patra a acestui flux de numerar, mai multi indicatori, cei mai importanti fiind :


iesiri de numerar privind costuri fixe

———————————————

marja contributiei

8 ) pragul previzionat de profitabilitate = —————————————————

numar de vanzari


numerar din vanzari – iesiri de numerar privind costuri variabile

marja contributiei = ——————————————————————————

numerar din vanzari


numerar disponibil

9 ) acoperirea previzionata a serviciului datoriei = ———————————

rata+dobanda (total credite)


Dupa parcurgerea etapelor de mai sus si analiza rezultatelor, se verifica daca:

- evolutia indicatorilor de bilant si ai contului de profit si pierdere este favorabila;

- din analiza proiectiilor de cash flow rezulta ca pragul de profitabilitate este subunitar (se doreste a fi cat mai mic) si serviciul datoriei este de minim 1,1;

- intreprinderea inregistreaza valori pozitive ale numerarului existent la sfarsitul fiecarei perioade.

Daca aceste cerinte sunt indeplinite atunci, din punct de vedere al analizei financiare, creditul poate fi acordat, decizia de acordare fiind luata dupa ce se analizeaza si celelalte aspecte ale tranzactiei.

Programele de creditare derulate in Romania care au la baza acest tip de analiza financiara pun accentul in mod deosebit pe calitatea activitatii desfasurate de intreprindere si pe analiza aspectelor nefinanciare ale afacerilor pentru care se solicita finantarea (prezentate in planul de afaceri) si mai putin pe informatiile din documentele contabile oficiale sau pe gradul de acoperire cu garantii a creditului solicitat, existand posibilitatea creditarii unei intreprinderi chiar si in conditiile in care valoarea garantiilor este mai mica decat creditul solicitat, intrucat nu este prevazuta o cerinta minima de garantare a creditului.

b) Modelul european de analiza financiara, spre deosebire de cel american, se bazeaza pe cash flow-ul din perioada anterioara solicitarii creditului. Acest model tine seama de faptul ca IMM nu reprezinta o categorie de intreprinderi omogene si de aceea in aplicarea sa se are in vedere ca analiza intreprinderilor micro si mici, presupune o abordare diferita, raportat la cazul firmelor mijlocii si mari.

In cazul micilor intreprinzatori, asociatii familiale, persoane fizice autorizate sau societati comerciale cu raspundere limitata cu cifra de afaceri redusa si numar mic de angajati, abordarea trebuie sa fie cat mai explicita, experienta in domeniul lucrului cu banca fiind in marea majoritate a cazurilor absenta.

Inainte de demararea oricarei colaborari, din discutia cu solicitantul, se stabileste daca acesta indeplineste criteriile de eligibilitate si de garantare a creditului; abia dupa aceea este solicitata intocmirea documentatiei. Pe baza documentelor primite, se realizeaza o scurta pre-analiza (eventual se verifica pe ultima balanta gradul de indatorare, datorii la bugetul de stat, furnizori, imprumuturi, perioada de plata a furnizorilor, etc.), modul de evolutie a profitului (daca nu a inregistrat o crestere “spectaculoasa” si nejustificata in ultimele 2 luni), etc. Toate aceste informatii sunt necesare in vederea stabilirii daca este necesara continuarea analizei – prin stabilirea vizitei la sediul solicitantului ( in vederea optimizarii activitatii bancii, in cazul in care nu se indeplinesc conditiile generale de creditare dupa aceasta pre-analiza, se comunica refuzul bancii de a acorda creditul solicitat).

Analiza solicitarilor de credit este prezentata sintetic in cadrul referatului de credit intocmit de analistul de credit, care cuprinde urmatoarele aspecte:

1. Date despre intreprindere: denumire, intreprinderi legate, obiect de activitate, sediu/ puncte de lucru, conturi la banci.

Sursa de informatii: documente depuse la banca ( acte constitutive, etc.) si discutii cu clientul, verificarea informatiilor la punctele de lucru – contractele de inchiriere, etc.).

2. Date despre credit: destinatia acestuia, suma solicitata / propusa, perioada de creditare (cu / fara garantie), rata lunara – indicata de client / propusa de analistul bancii, suma necesara intregii investitii pe surse de finantare (sursa din credit, surse proprii, alte imprumuturi, etc.).

Sursa de informatii: cererea de credit, discutii cu solicitantul.

3. Istoric al imprumuturilor: imprumuturi de la banca la care face solicitarea (suma, perioada, dobanda, comentarii asupra platii), imprumuturi de la alte banci (suma, perioada, dobanda, comentarii asupra platii).

Sursa de informatii: discutii cu solicitantul, consultare CRB (Centrala Riscurilor Bancare) etc.

4. Analiza abilitatilor manageriale ale proprietarului / managerului: pregatirea profesionala, experienta in afaceri, statut social, functii detinute.

Sursa de informatii: discutii cu solicitantul creditului – administratorul firmei.

5. Comentarii privind firma / entitatea economica: scurt istoric al intreprinderii, activitatea companiei, structura actionariatului, companii legate, managementul, organizarea si capitalul uman, produse, servicii, piata, amplasament, marketing, clienti / furnizori, modalitati de plata / incasare, concurenta, planuri de dezvoltare, strategie de piata.

Sursa de informatii: documentatia de credit, discutii si vizitarea clientului in vederea verificarii informatiilor.

Referatul intocmit de analistul de credit al bancii cuprinde 3 anexe:

- Anexa1 - Indicatori financiari si situatia patrimoniala;

- Anexa 2 – Cash-flow-ul firmei;

- Anexa 3 – Proiectia de cash-flow a firmei.


6. Situatia patrimoniala

Tabelul nr.5.2.

Situatia patrimoniala S.C……..  la data de zi /luna /an

Active

0

100%

Pasive

0

100%

Total active imobilizate

0


Capitaluri proprii

0





Total datorii

0





Datorii pe termen lung

0


Bunuri imobile

0


Imprumuturi

0


Punct de lucru, proprietate






Mijloace de transport

0


Alte datorii pe termen lung

0


Alte active fixe

0





Echipamente






Masini, utilaje, instalatii






Obiecte de inventar






Total active circulante

0


Datorii pe termen scurt

0


Disponibil la banci



Imprumuturi



Numerar



Furnizori



Stocuri de marfuri/ materii prime/ produse finite






Creante de incasat

0


Datorii la bugetul statului

0


Economii



Alte impozite si taxe, fonduri speciale






CAS






Impozitul pe profit






TVA de plata



Alte active circulante

0


Alte datorii pe termen scurt

0


TVA de recuperat







In vederea obtinerii unei situatii cat mai apropiate de realitate, referitor la patrimoniul firmei sunt necesare o serie de ajustari a situatiilor financiar-contabile. Acestea constau in adaugiri sau reduceri atat pe activ cat si pe pasiv, pentru stabilirea unor valori cat mai apropiate de realitate a activelor luate in calcul.

Situatia patrimoniala trebuie sa reflecte toate resursele angajate de firma in activitatea sa. Ca urmare, activele utilizate de catre intreprindere, atat cele care-i apartin din punct de vedere legal (se regasesc in situatiile contabile) cat si cele care nu se regasesc in documentele financiare (dar care apartin proprietarilor intreprinderii sau au fost achizitionate de catre firma, dar aceasta nu dispune de documente doveditoare) trebuie sa se regaseasca in analiza patrimoniului. De asemenea, datoriile contractate de terti (proprietari) si destinate finantarii afacerii vor trebui incluse.

In documentatia solicitata clientului, sunt cuprinse urmatoarele situatii la zi: lista mijloacelor fixe si obiectelor de inventar (completa), lista stocurilor (reale), lista datoriilor la furnizori si a creantelor de incasat.

Acestea sunt cerute la zi, adica la data prezentarii documentatiei la analistul bancii, intrucat reflecta in mod corect situatia in momentul analizei, o situatie de la data ultimei balante intocmite si prezentate nemaifiind de actualitate (mai ales in ceea ce priveste activele circulante si datoriile pe termen scurt). In cazul in care ultima balanta intocmita este mai recenta de 10 zile si este completa, pot fi folosite informatiile de aici.

Pe baza acestor liste este intocmita situatia activelor imobilizate corporale, la o valoare de piata, iar daca nu poate fi obtinuta, la valoarea de inventar. Verificarea se face pe baza documentelor de proprietate, ale firmei sau ale asociatilor. Stabilirea valorii de piata a bunurilor se face in colaborare cu evaluatorul bancii, in functie de anul de fabricatie si de alte elemente corespunzatoare evaluarii fiecarui activ in parte. Din prudenta, in general se prefera o subevaluare a activelor existente, mai ales daca bunurile respective vor face obiectul garantiei.

In cazul imobilizarilor in curs, valoarea trecuta in situatia patrimoniala se determina pe baza procesului verbal de receptie partiala.

In cazul bunurilor inchiriate prin leasing – la activ se inregistreaza intreaga valoare a bunului (si valoarea reziduala), iar la pasiv se trec soldul si dobanzile ce urmeaza a fi platite societatii de leasing.

Alte tipuri de imobilizari (necorporale, financiare) se regasesc foarte rar in cazul IMM - urilor, iar in situatia in care apar, se iau din balanta (sold debitor cl.2)

Activele circulante – cuprind: disponibilul la banci (dovada fiind ultimul extras de cont – recent / sau sold debitor 512), numerar la data analizei (de regula se solicita numerarul aflat in casa de marcat la punctele de lucru, la data vizitei, care se numara in fata analistului bancii), stocul de marfuri si materii prime (la pret de achizitie fara adaos si TVA, se verifica la punctul de lucru atat marfa expusa cat si cea din magazie) - soldul conturilor 371 – 378 – 4428, stocul de produse finite (la costul de productie), stocul de semifabricate (la costul materiei prime), creante (mai putin cele fara data de scadenta convenita, precum si cele cu scadenta depasita; se verifica soldul de creante si termenul de plata cu veniturile din vanzari), “economii” ( bani obtinuti de proprietar din activitatea desfasurata si care nu figureaza in evidentele contabile – acestia trebuiesc numarati in fata analistului de credit – este numerarul aflat acasa la proprietar), avansuri de trezorerie (pentru analiza pe balanta), TVA de recuperat – din ultima balanta, debitori diversi – sold debitor.

Capitalurile proprii se determina intotdeauna ca diferenta intre total pasiv si datorii.

Datoriile pe termen lung sunt considerate cele care depasesc un an si cuprind angajamente din contracte de leasing, linii de credit reinnoite, credite pe termen lung (peste 1 an), indiferent daca sunt contractate de societate sau de catre asociati – in folosul si cu fondurile firmei. Toate acestea sunt verificate pe baza documentelor financiar – contabile si a contractelor prezentate la banca.

Datoriile pe termen scurt (sub 1 an), sunt structurate in: imprumuturi de la institutii financiare sau persoane fizice (neinregistrate) rambursabile in mai putin de 1 an; datorii catre furnizori – reale la data analizei, pe baza listei datoriilor cu furnizorii nominalizati (cu sumele aferente) – se verifica soldul datoriei si termenul de plata sa corespunda unui nivel mediu determinat al platilor pentru achizitii; datorii la bugetul statului care cuprind asigurarile sociale, impozitul pe profit/venit, TVA de plata , alte impozite si taxe, fonduri speciale – sursa de informatii este ultima balanta. Daca rulajul creditor al conturilor (clasa 4) este mai mic decat soldul creditor, exista restante la plata acestora. Aceasta nu se aplica contului 441 – platile efectuandu-se trimestrial.

In categoria „alte datorii pe termen scurt” se mai incadreaza si „creditorii diversi” (sold creditor 462 – se iau in calcul in situatia in care acestia nu sunt asociatii societatii) si „asociati conturi curente” – cont 455.

7. Analiza cash flow-ului intreprinderii (corespondent al contului de profit si pierderi conform normelor uzuale ale bancii).

Epicentrul analizei economico–financiare a IMM in vederea creditarii il constituie, desigur, cash flow-ul sau altfel spus fluxul net al intrarilor de numerar din incasarea veniturilor sale. Marimea, regularitatea, viteza etc., formeaza punctele de sprijin pentru orice decizie. Fara venituri, sau cu venituri precare, instabile si fara regularitate, intreprinderea, chiar daca este privita cu bunavointa, n-are nici o sansa pentru obtinerea unui credit. Pentru banci, cel mai important aspect in realizarea cash-flow-ului unei entitati economice este viabilitatea informatiilor de care dispune analistul lor de credit. Sub acest aspect, sursele de informare sunt reprezentate pe de o parte de documentele financiar – contabile puse la dispozitie de catre entitatea economica (bilant si balante contabile), iar pe de alta parte de informatiile obtinute in cursul analizei – prin vizita la punctele de lucru, prin declaratiile intreprinzatorului (precum si evidentele paralele tinute de acesta la punctele de lucru – unde in general se inregistreaza incasarile zilnice). Dupa colectarea informatiilor din cele doua surse, acestea sunt confruntate si au loc ajustarile ce se impun.

In situatia in care informatiile puse la dispozitie de evidentele contabile sunt complete si corecte (situatie destul de putin intalnita la IMM din Romania) cash-flow-ul firmei se determina calculandu-se NNAO–ul lunar, iar pe baza mediei NNAO pe perioada analizata se ia decizia de creditare.

Tabelul nr.5.3.

Indicatori utilizati pentru realizarea cash flow-ului pe fiecare luna:

Venituri din vanzari / prestari

Venituri din chirii

Alte surse de venit



Clasa 7

Total venituri

Σ Clasa 7

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu materiile prime

607

600

Total cheltuieli directe

Σ 607,600

MARJA COMERCIALA BRUTA

(pentru firme prestatoare nu se calculeaza)

Diferenta celor doua sume


Cheltuieli administrative (prezentate succint)

Toate din clasa 6


Cheltuieli cu materiale consumabile


Cheltuieli cu combustibili


Cheltuieli cu obiecte de inventar


Cheltuieli cu utilitatile


Cheltuieli de transport


Cheltuieli postale si de telecomunicatii


Servicii bancare


Cheltuieli cu terti


Impozite, taxe




Salarii


Asigurari sociale


Chirii


Alte cheltuieli de exploatare


TOTAL CHELTUIELI ADMINISTRATIVE


NUMERAR DIN ACTIVITATEA

OPERATIONALA (NAO)

Marja – Total cheltuieli administrative

Cheltuieli cu impozitul pe profit

691

Plati de dobanzi

666 + eventual 665

Cheltuieli familiale*


NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA

OPERATIONALA

= NAO – Impozit – Dobanzi – Cheltuieli familiale

Intrari financiare


Credite / Venituri din titluri de plasament / alte  venituri financiare


Total intrari


Iesiri financiare


Investitii - achizitii active, alte cheltuieli

financiare, plata ratelor la credit, etc.


Total iesiri


Sold final

= NNAO + Intrari financiare - Iesiri

financiare

Se iau in considerare numai daca la nivelul familiei intreprinzatorului nu exista alte surse de venit decat cele din afacerea analizata. Nivelul lor se determina pe baza cosului zilnic, a cheltuielilor de intretinere, functie de numarul membrilor din familie.

Dupa calculul pentru fiecare luna, se calculeaza o medie pentru perioada analizata, obtinandu-se un NNAO mediu de decizie, pe baza caruia se stabileste capacitatea de plata a unui credit la nivelul firmei.

In cazul in care datele contabile pe care le-a furnizat intreprinderea sunt viabile in vederea analizei de credit, dar perioadele de timp dintre momentul facturarii si al incasarii efective sunt destul de mari, analiza de cash-flow se poate realiza conform tabelului 5.4.:

Tabelul nr.5.4.

Incasari din vanzari

- incasari pe factura

- incasari cash

707 – rulaj creditor 411

rulaj debitor 411/1.19


Total incasari


Plati directe pentru achizitii

Rulaj debitor 401/1.19 –

Σ (chel.administrative1:6) – 8 – 12 – 13

Total plati


MARJA COMERCIALA BRUTA

(pentru firme prestatoare nu se calculeaza)

Total incasari - total plati


Cheltuieli administrative (prezentate

succint)

Analog cu exemplul anterior ( clasa 6 ),

mai putin:

1. Cheltuieli cu materiale consumabile


2. Cheltuieli cu combustibili


3. Cheltuieli cu obiecte de inventar


4. Cheltuieli cu utilitatile


5. Cheltuieli de transport


6. Cheltuieli postale si de telecomunicatii


7. Servicii bancare


8. Cheltuieli cu terti


9. Impozite, taxe

Rulaj debitor 446

10. Salarii

Rulaj debitor 421

11. Asigurari sociale

Rulaj debitor 431+Rulaj debitor 437

12. Chirii


13.Alte cheltuieli de exploatare


Total cheltuieli administrative

Σ Cheltuieli (1:13)

NAO

Marja – Cheltuieli administrative

Impozit pe profit/venit

Rulaj debitor 411

Plati de dobanzi

666

Cheltuieli familiale


NNAO

NAO – Impozit – Dobanzi – Cheltuieli familiale

Tabelul se continua asemanator celui anterior.


Aceste variante se utilizeaza atunci cand informatiile financiar – contabile sunt complete, in caz contrar aplicandu-se metoda directa – bazata pe ajustarea acestora pe baza informatiilor verificate din teren.



Situatiile in care datele financiar-contabile nu reflecta realitatea sunt uneori acele cazuri in care, comparand fluxul de numerar din balanta, rezulta ca societatea este pe pierdere, fie a inregistrat un profit minim, in timp ce patrimoniul firmei (bunurile dobandite prin investirea de sume mari in firma prin creditare – asociati conturi curente, creditori diversi ) este intr-o vizibila crestere , iar asociatii nu au alte surse de venit si nu au instrainat bunuri din patrimoniul personal.

Pe baza incasarilor ajustate (din datele oferite de client si verificarea incrucisata: vanzari lunare declarate, adaosul practicat – acelasi cu firmele din acelasi sector, numerarul net obtinut, destinatia profiturilor investite), se determina, scazand adaosul mediu calculat, marja comerciala bruta. Exista situatii in care, in realizarea analizei, pentru reducerea riscurilor, se utilizeaza un adaos comercial sub nivelul celui mediu calculat, astfel, chiar in situatia in care, prin diverse circumstante, firma este nevoita sa reduca preturile de vanzare, capacitatea acesteia de plata sa nu fie afectata.

Ajustarea cheltuielilor administrative se refera in special la urmatoarele categorii :

- cheltuieli salariale – in general este declarat pentru angajati salariul minim pe economie;

- cheltuielile cu chirii – sunt cazuri cand valoarea contractului de inchiriere este mai mica decat plata reala efectuata de firma, declarandu-se o suma mai mica de impozitat;

- cheltuieli cu materialele consumabile – nu pentru toate se primeste factura, iar in cazul in care achizitia se face fara factura, pretul este mai avantajos si ca urmare se incheie o intelegere verbala (de aici rezulta diferenta dintre stocul declarat si cel existent);

- pentru unele categorii de cheltuieli incluse in calculul NNAO este mai reprezentativa luarea in considerare (pentru reducerea riscului) a unei cheltuieli maxime, inregistrata pe una din lunile analizate, decat a mediei pe perioada analizata, etc.


Tabelul nr.5.5.

Indicatori utilizati pentru realizarea cash flow-ului pe fiecare luna :

Incasari din vanzari

Alte surse de venit

Incasari reale

Plati directe

Incasari/Adaos comercial

Marja comerciala bruta

Incasari – Plati

Cheltuieli administrative

- ajustate pe baza informatiilor obtinute

NAO

Marja – cheltuieli administrative

Plata impozitului pe profit / venit

Din balanta

Plata ratei si dobanzilor creditelor contractate


Cheltuieli familiale


NNAO

NAO – Impozit – Credite – Cheltuieli familiale

Tabelul se continua asemanator celui anterior.


La finalul analizei, daca in datele utilizate nu sunt erori, trebuie ca soldul final de lichiditati sa fie egal cu disponibilul pe care il detine la data analizei intreprinzatorul (economii + disponibil la banci). Acesta s-a obtinut scazand din profiturile nete lunare investitiile efectuate de intreprinzator atat in firma cat si in folos personal. Acestea sunt certificate cu facturi de achizitie, contracte de vanzare – cumparare, sau in cazul lipsei acestora prin vizionarea si evaluarea acestora de catre analistul de credit al bancii.

Pentru ca veridicitatea informatiilor financiare si de alta natura este capitala pentru orice demers de analiza financiara a unei intreprinderi, mentionam ca verificarea acestora presupune verificarea concordantei dintre :

- veniturile disponibile (soldul final) calculate de client si cele calculate de analistul bancii ;

- fluxul de numerar net si bunurile dobandite (nivelul de reinvestire in firma proprie);

- adaosul comercial care rezulta din analiza firmei si cel practicat de regula de firme din acelasi sector;

- valoarea imprumutului solicitat si nevoia de capital de lucru (daca au fost scosi bani din firma si investitii intr-un activ, firma ramanand cu un deficit);

- capacitatea de plata rezultata din analiza si capacitatea de plata indicata de client;

- vanzarile lunare declarate si achizitiile lunare, conditiile de piata.

Perioada pe care se realizeaza analiza de cash-flow depinde de suma pentru care se face cererea de credit. Analiza pe o perioada mai indelungata (ultimele 12 luni ) reduce riscul unor erori in determinarea NNAO mediu care este cel mai important criteriu pentru luarea deciziei.

8. Analiza proiectiei de cash-flow a firmei

Potrivit modelului european de analiza financiara specializata pentru creditarea IMM, a face proiectia de cash flow inseamna a extrapola datele obtinute pentru perioada anterioara (reprezentand cash flow - ul pe perioada dinaintea datei solicitarii creditului), fara a fi luate in considerare posibilele venituri viitoare, rezultate ca urmare a efectuarii unor investitii viitoare – chiar din creditul solicitat. Analiza proiectiei de cash flow inseamna a releva factorii de influenta a incasarilor veniturilor, a studia dinamica si influentele lor, a sesiza de ce acestea evolueaza intr-un anumit sens, care este sau nu de dorit, sa se sesizeze abordarea realista a problemelor, sa se evalueze in ce masura sunt sau nu satisfacatoare datele proiectiei pentru a permite intreprinderii sa beneficieze de creditul solicitat si sa-l poata restitui fara complicatii majore. In plus, toate acestea sunt interpretate pe baza datelor din trecut si capacitatii acestora de a contura concluzii fiabile privind sustenabilitatea in perioada urmatoare.

De fapt, proiectia de cash flow este un fel de a vedea viitorul pornind de la trecut, dar viitorul numai pe durata de restituire a creditului.

De aceea, in cadrul proiectiei de cash-flow sunt luate in considerare variatiile inregistrate de incasarile firmei pe perioada anterioara, ajustand graficul de rambursare, functie de capacitatea de plata a fiecarei luni. Rata si dobanda nu trebuie sa depaseasca 70% din NNAO - ul fiecarei luni.

De asemenea sunt luate in considerare in cadrul cheltuielilor administrative, acele modificari majore ale structurii existente. ( exemplu : angajarea de personal suplimentar), precum si platile impuse de investitiile viitoare, achizitii mai mari, etc. Acestea pot duce la diminuarea disponibilului (si economiilor ) existent la data analizei, neputand fi luate in calculul legat de capacitatea de plata.

Pe baza informatiilor furnizate de catre situatia patrimoniala a societatii, intocmita conform datelor de mai sus si pe baza datelor din cash-flow-ul firmei, se analizeaza schimbarile ce au avut loc in cadrul firmei – daca au crescut activele fixe, miscarile lunare ale creantelor, variatia aprovizionarilor lunare, etc.

Totodata, se calculeaza indicatorii financiari utilizati in vederea adoptarii unei decizii cu privire la oportunitatea acordarii creditului solicitat.


Tabelul nr.5.6.

Indicatori financiari




Cifra de afaceri lunara – media valorilor incasarilor actualizate in mii lei pe perioada:


Procentul ratei lunare a creditului fata de NNAO lunar in %






Profit net lunar – Media in mii RON pe perioada


Rata de indatorare (total datorii / total activ) in %,

inainte de credit :




dupa credit :


Numerar net rezultat din activitatea operationala (NNAO) – media pentru perioada :


Capitaluri proprii ajustat fata de active totale (%)






Capitaluri proprii neajustat (mii lei);


Capitaluri proprii ajustat si datorii pe termen lung fata de activele totale (%)


Capitaluri proprii ajustat (mii lei);


Creditul propus fata de activele imobilizate (%)


Total active (ajustat in mii ROL)


Creditul propus fata de activele circulante  (%)


Viteza de rotatie a stocurilor (zile)


Creditul propus fata de capitaluri proprii ajustate (%)


Coeficientul lichiditatii curente (active curente / datorii pe termen scurt)


NNAO / capitaluri proprii ajustate (%)



Aici vom preciza principalele corelatii, pe baza carora se ia decizia de creditare, sunt :

- coeficientul lichiditatii curente (raportul intre active circulante si datorii pe termen scurt) trebuie sa fie supraunitar pentru ca decizia de credit sa fie favorabila;

- raportul dintre rata lunara a creditului si numerarul net din activitatea operationala (NNAO) lunar din cash flow-ul ajustat trebuie sa se situeze la maxim 70% din NNAO pentru a se aproba creditul solicitat.

- rata de indatorare (total datorii / total activ) in % dupa credit – nu poate depasi 70%

Pentru situatia in care firma se constituie ca grup cu alta sau alte intreprinderi, intocmirea situatiei patrimoniale si calcului indicatorilor se face pe baza unei analize consolidate a tuturor entitatilor economice ce se constituie ca grup.

Concluzionand, se poate spune ca aceasta metoda de analiza a cererilor de credit urmareste identificarea elementelor situatiei patrimoniale exacte a entitatii solicitante de credit, fie ca acestea sunt inregistrate in contabilitate sau nu, la valoarea de piata pe care ele o au, precum si a fluxurilor reale de numerar, ajustate cu indicele de inflatie, astfel incat sa se determine NNAO cat mai aproape de realitate pe perioada istorica. Pornind tocmai de la aceasta situatie cat mai bine surprinsa pe perioada trecuta, se intocmesc proiectiile de cash flow pe perioada de creditare. Acordarea creditului, din punct de vedere al analizei financiare, se poate face numai daca obligatiile lunare de plata fata de banca, reprezentand rata de credit si dobanda aferenta, nu depasesc 70 % din NNAO pentru fiecare luna, pornind de la volumul de activitate pe perioada istorica. Cu alte cuvinte nu se mizeaza pe o crestere a volumului de activitate si o imbunatatire substantiala a eficientei economice, ci se urmareste determinarea reala a capacitatii de plata a intreprinderii, la aceiasi parametrii din perioada istorica, pornind de la premisa ca daca societatea si-ar fi putut onora obligatiile de plata fata de banca in trecut, exista sanse mari ca ea sa poata rambursa creditul si din activitatea viitoare.






Document Info


Accesari: 299
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )