6.     Managementul specializat:

La stabilirea obiectivului si elaborarea proiectului participa evident si seful de proiect, care si-a exprimat acordul de aderare fara rezerve stiut fiind faptul ca el este cel care va raspunde de realizarea lui si va avea sarcina de a obtine adeziunea celorlalti participanti.

Intrucat exista mai multe obiecte de investitii, cu grade diferite de importanta, conducatorul proiectului trebuie sa cunoasca apriori structura arborescenta a sistemului de obiective, construita pe baza unui criteriu acceptat si reprezentativ, astfel incat sa nu existe confuzii de pilda, intre obiectivele principale (prioritare) si cele secundare (ulterioare).

S-a reconsiderat principiul managementul traditional potrivit caruia evaluarea este faza ce inchide ciclul si s-a adaptat managementului proiectului, astfel ca evaluarea sa fie o activitate continua ce debuteaza odata cu nasterea ideii de proiect. Scopul evaluarii continue este de a stabili cauzele generatoare de abateri, astfel incat, in faza imediat urmatoare, sa se poate lua masurile adecvate de corectie, pentru procesul monitorizat.

Managementul a fost considerat ca activitate specifica de 'pilotaj al proiectelui' care inglobeaza activitatile de evaluare si corectie, respectiv cuantificarea si analiza cantitativa si calitativa a rezultatelor, identificarea abaterilor (favorabile sau nefavorabile) si a cauzelor ce le-au provocat si stabilirea masurilor corective adecvate.

7.     Fazele de realizare a obiectivelor proiectului

Aceasta este faza de implementare a proiectului, sau altfel spus, perioada de timp in care resursele alocate se materializeaza intr-un obiectiv de productie, de servicii sau de lucrari. Realizarea proiectului se desfasoara conform prescriptiilor din documentatia tehnico-economica de proiect, prin executantii de specialitate care asigura constructia propriu-zisa a obiectivului. In aceasta etapa consumul de resurse investitionale este maxim in raport cu celelalte etape.

• Pregatirea tehnica si tehnologica a proiectului ;   
• Negocierea si incheierea contractelor cu diversii participanti la executia proiectului: finantatori, antreprenori, constructori, furnizori de echipamente, sau de utilitati, de materiale, precum si cu alti prestatori de servicii;
• Executia propiu-zisa a obiectivului proiectului prin mobilizarea tuturor resurselor investitionale, coordonarea pe santier, monitorizarea lucrarilor etc.;

• Pregatirea personalului necesar pentru exploatarea sau pentru gestionarea exploatarii proiectului;
• Executia obiectelor de investitii ca elemente structurale al proiectului, bine definite si delimitate spatial si functional (atelier, sectie, depozit, birou), care poate sa-si indeplineasca  functiunile pentru care a fost creat in mod autonom, daca i se asigura utilitatile necesare; alimentarea cu energie termica, electrica, cu gaze, cu apa etc.
• Punerea in functiune este etapa cu un pregnant caracter tehnic, de calitatea careia depinde eficienta in exploatare a noilor capacitati. Functionarea la parametrii scontati dovedeste ca proiectul a fost bine conceput, planificat si executat, si se incheie cu transferul de proprietate catre autoritatea publica.

Cele doua faze, de conceptie si de realizare nu sunt despartite in activitatea practica, deoarece scopul lor comun consta in crearea premizele necesare realizarii obiectivului de investitii urmarit prin realizarea proeictului.

8.     Graficul privind fazele realizarii obiectivelor proiectelor:

Raport de prefezabilitate

Studiu de fezabilitate

Ideia deDosar de realizare

Proces verbal de terminare lucrari

Elaborarea

Perfectarea Proces verbal receptie

contractelor

Inceperea lucrarilor

Transfer in exploatare

9.     Faza de exploatare

Aceasta faza este considerata durata de viata utila, adica perioada de timp in care se obtin, esalonat, rezultatele utile scontate.

Titularul a luat in considerare faptul terminarea executiei si trecerea la etapa de exploatare constituie momentul in care se realizeaza transferul proprietatii si al riscurilor intre antreprenorul executant si titular, ca beneficiar. Pentru aceasta in proiect sunt prevazute o serie de teste, fiind vorba de sisteme tehnice complexe, care constau in: probe mecanice, rodajul mecanic in gol si in sarcina, probe de performanta tehnologica, receptia lucrarilor de constructii-montaj, a punerii in functiune, respectiv a bunei functionari a echipamentelor si instalatiilor.

Finalizarea proiectului va fi momentul in care se trece de la faza de investitie (in care s-au consumat o serie de resurse), la faza de exploatare a obiectivului de investitii, in care se realizeaza productia de bunuri si servicii (din care se face rambursarea datoriilor). Complexitatea actiunilor si sarcinilor impun o logica stricta de desfasurare prin care specialistii definesc anumite momente de finalizare. Durata de viata utila a proiectului nu trebuie sa fie confundata cu durata de amortizare contabila a investitiei.

Proiectul este subiect al procesului de amortizare, prin depreciere care, din punct de vedere contabil, se constata si se evidentiaza prin diminuarea valorii sale in timp. Aceasta diminuare a valorii este rezultatul uzurii prin utilizare sau, datorita progresului tehnic, prin obsolescenta.

Numai din punct de vedere contabil s-a considerat ca durata de viata a investitiei este acel interval de timp in care imobilizarile corporale se amortizeaza complet, si este prestabilit prin acte normative.

S-a avut in vedere cazul amortizarii liniare, potrivit careia:

cladirile se amortizeaza in 20-25 ani,

echipamentele de lucru si utilajele trebuie amortizate in 10-15 ani,

materialul rulant poate fi amortizat in 5 ani.

10. Finalizarea proiectului:

Din punct de vedere fizic finalizarea proiectului inseamna terminarea lucrarilor deconstructie a diferitelor elementelor structurale ale unei unitati de productie inclusiv montajul echipamentelor si instalatiilor de lucru si deci finalizarea contractelor specifice.

Finalizarea tehnica defineste momentul in care obiectivul realizat intra in functiune la parametrii proiectati, ceea ce inseamna ca:

toate instalatiile proiectului sunt terminate conform criteriilor impuse prin caietul de sarcini si/sau prin contractul de constructie;

toate lucrarile efectuate sunt acceptate (receptionate) de beneficiarul proiectului;

toate autorizatiile si acordurile de functionare au fost obtinute;

testele tehnice facute de specialisti sau experti au fost trecute cu succes;

autoritatea competenta emite catre finantator certificatul care atesta ca toate conditiile de constructie au fost indeplinite; finantatorul isi insuseste certificatul primit de la expertul independent;

Finalizarea din punct de vedere financiar nu poate fi incheiata decat dupa finalizarea tehnica numai daca sunt indeplinite anumite conditii: s-au platit primele rate, s-a completat contul de rezerve etc.

Termenul global de terminare este un concept specific cazurilor de proiecte corelate intre ele, si reprezinta momentul in care, fiecare subproiect a fost terminat respectiv: s-a constatat finalizarea din punct de vedere tehnic, s-au efectuat testele s-au preluat dotarile comune, s-au indeplinit conditiile de protectie a mediului etc.

In cazul proiectelor cu finantare atrasa de la institutiile financiare al U.E. este necesar ca expertul tehnic imputernicit de finantator, de pilda o banca, sa certifice faptul ca au fost respectate toate conditiile, iar banca, la randul ei, sa accepte certificatul constatator.

In practica activitatea de achizitii (procurement) se desfasoara continuu, fiind necesara in toate fazele de executie a proiectului; in acelasi fel se realizeaza detaliile de executie, concomitent cu executia propriu-zisa a obiectivului.

11. Durata de viata a proiectului.

Durata de viata a unui proiect este dublu determinata de:

- evaluare oportunitatii si eficientei proiectului care din punct de vedere economic sta la baza deciziei investitorului de a realiza un unumit obiectiv de investitii;

- gestiunea implementarii proiectului, adica elaborarea, programarea, executarea urmarirea si controlul executiei lucrarilor, deoarece, din punct de vedere economic, proiectul reprezinta un instrument de atingere a scopurilor economice, care au determinat un agent economic sa realizeze proiectul.

Perioada de utilitate a proiectului se stabileste prin analiza urmatoarelor durate ce caracterizeaza un sistem tehnic:

1. Durata de viata fizica se refera la activele imobilizate, terenuri, echipamente, cladiri si se poate determina relativ exact pe baza carateristicilor tehnico-constructive care se exprima in timp de functionare (ore, luni, ani etc.); Prin modele adecvate, care iau in considerare, atat cheltuielile de intretinere si reparatii, cat si valoarea lor reziduala (de revanzare ), se poate stabili marimea optima a acestei durate.

2. Durata de viata tehnologica se refera la ritmul schimbarilor tehnologice in domeniul respectiv de activitate. Marimea acestei durate este data de intervalul de timp dintre momentul punerii in functiune a obiectivului si momentul estimat al aparitiei pe piata a unui nou obiectiv, cu aceleasi caracteristici functionale, dar cu performante tehnice superioare. Aparitia produselor tehnic superioare creeaza nevoia de schimbare a utilajelor si masinilor uzate moral, cu un slab randament chiar si mai inainte de expirarea duratei sale fizice de functionare;

3. Durata de viata a produselor sau serviciilor este perioada de succes comercial a produselor fabricate, sau a serviciilor prestate, sau perioada de exploatare rentabila a unui zacamant. Aceasta perioada are importanta mai ales in cazul proiectelor specifice pe produs (amenajari funciare, infrastructuri, exploatari miniere), deoarece partile componente ale obiectivului nu pot fi reconvertite in alt scop dupa disparitia produsului;

4. Durata de viata juridica. Aceasta durata trebuie avuta in vedere in cazul proiectelor supuse unei anumite reglementari juridice de exemplu: o activitate care se desfasoara pe baza de licenta, inceteaza in momentul in care expira termenul prevazut in licenta (prelungirea sa ulterioara fiind un act de vointa al partilor).

In calculele economice de evaluare a eficientei economice a proiectului se recomanda ca, sa se considere durata de viata utila a proiectului – cea mai scurta perioada dintre cele prezentate mai sus. Din punct de vedere al al gestionarii proiectului, ciclul de viata este cuprins intre momentul aparitiei ideii de proiect si momentul transferului in exploatare (desfiintarea echipei de proiectanti). In mod special se urmareste identificarea, pe fiecare etapa a participantilor si responsabilitatilor lor in procesul de transpunere in practica a conceptiei tehnice ce sta la baza proiectului.

Din perspectiva utilitatii publice, autoritatile administratiei trebuie sa evalueze atat efectele economico-financiare pozitive ale proiectulului (rentabilitatea, dezvoltare etc.), cat si efectele sociale ale acestuia, respectiv cantitatea si calitatea produselor noi, a serviciilor si a lucrarilor prestate in beneficiul cetatenilor.

Efectele economice scontate ale unui proiect impun respectarea cu strictete a perioadei de realizare; aceasta perioada este o componenta importanta a ciclului de viata al proiectului si se numeste durata de viata utila sau durata de exploatare economica. Caracteristic pentru ciclul de viata al proiectului, in abordarea economica, este curba de evolutie a cash flow-ului .

B U G E T U L P R O I E C T U L U I

„Societate comerciala de fabricare a hartiei si cartonului”

12.  Explicatii:

Bugetul proiectului s-a elaborat Conform Regulamentului Consiliului nr.1083/2006 care prevede ca o activitate co-finantata din Fondurile Structurale sau Fondul de Coeziune, nu poate primi asistenta din alte instrumente financiare comunitare.

In acest scop toate cheltuielile bugetare vor fi monitorizate de Autoritatea de Management creata special pentru gestionarea si implementarea Programului Operational Sectorial, in conformitate cu principiile unui management financiar sanatos.

2 .Fundamentarea bugetului:

In cadrul proiectului au fost considerate cheltuieli eligibile urmatoarele achizitii:

1. extinderea unui spatiu de productie al microintreprinderii, inclusiv utilarea si dotarea cu mobilier a acestuia

2. achizitionarea de echipamente si tehnologii noi, de tip BAT (best available technology):

Razboi Axmisnter de tesut covoare

Razboi de tesut covoare cu canale Wilton x 2

Masina de tesut covoare plusate x 2

Masina de fabricare a presurilor x 3

Echipament de intindere a covoarelor

Masina de ceruire si lustruire a covoarelor

Masina de vopsire si imprimare

Uscator pentru covoare si mochete

3. achizitionarea de sisteme IT (hardware si/sau software ori programe aferente):

Hard: 6 Calculatoare + 3 plottere +4 imprimanta + retea interna

Soft: dezvoltarea unui site al companiei + achizitia unui ERP pentru gestionarea activitatilor

4. cheltuieli aferente serviciilor de consultanta in limita a 5% din valoarea totala - realizarea si implementarea proiectului

5. cheltuieli diverse si neprevazute in limita a 10% din valoarea totala (numai in legatura

cu activitatile proiectului);

6. cheltuieli de implementare a proiectului.

Bugetul proiectului:

3. Justificarea cheltuielilor:

La elaborarea bugetului s-au respectat cerintele impuse de normele legale privind natura cheltuielilor fiind luate in considerare numai acele cheltuieli care intrunesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare la data formularii cererii de finantare:

Au fost considerate eligibile cheltuielile efectiv platite dupa intrarea in vigoare a contractului de finantare. Exceptie de la aceasta regula fac cheltuielile cu serviciile de consultanta care sunt eligibile de la data intrarii in vigoare a schemei de ajutor de minimis;

Au fost considerate eligibile cheltuielile insotite de documentele justificative, respectiv de facturi, in conformitate cu prevederile legislatiei nationale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalenta facturilor, pe baza carora cheltuielile sa poata fi auditate si identificate;

Au fost considerate eligibile chletuielile conforme cu prevederile Contractului de finanatare incheiat de catre Autoritatea de Management, prin intermediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala in calitate de Organism intermediar. Conform Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006: o cheltuiala cofinantata din Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European) sau Fondul de Coeziune nu poate primi asistenta din alte instrumente financiare comunitare). Autoritatea de management este responsabila de gestionarea si implementarea Programului operational, in conformitate cu principiul unui management financiar sanatos;

Titularul proiectului se angajeaza ca, orice cheltuiala neeligibila precum si orice cheltuiala conexa ce va aparea in timpul implementarii proiectului va fi suportata de catre solicitant/beneficiar

4. Cheltuielile neeligibile:

Nu au fost incluse in bugetul proiectului o serie de cheltuieli considerate neeligibile cum sunt:

taxa pe valoarea adaugata;

dobanda si alte comisioane aferente creditelor;

cheltuielile colaterale care intervin intr-un contract de leasing;

achizitia de echipament second-hand;

amenzi, penalitati si cheltuieli de judecata;

operarea obiectivelor de investitii;contributia in natura sau care este in legatura directa cu activitatile proiectului sinecesara pentru realizarea proiectului.

5. Sursele de finantare a proiectului

Titularul face dovada situatiei financiare cu copii de pe situatiile financiare inregistrate la Administratia finatelor publice din raza administrativ teritoriala in care isi are sediul solicitantul, respectiv cu copii de pe Bilantul contabil si Contul de profit si pierdere aferente intregului an fiscal precedent datei la care se depune cererea de finantare.

*) La cursul Inforeuro valabil la data depunerii cererii de finantare 4,3 Ron/euro

6. Modul de determinarea contributiei proprii si a valorii maxime a finantarii nerambursabile

Valoarea totala a proiectului se incadreaza intre limita minima (echivalentul in lei a 20.000 euro) si limita maxima (echivalentul in lei a 500.000 euro), la cursul Inforeuro valabil la data depunerii cererii de finantare.

Intrucat microintreprinderea nu a mai beneficiat de ajutor in regim de minimis, din surse publice (inclusiv fonduri comunitare), in ultimii 2 ani fiscali inainte de data depunerii cererii de finantare, titularul solicita valoarea maxima a finantarii nerambursabile.

Contributia proprie a solicitantului reprezinta diferenta dintre valoarea totala a proiectului si valoarea finantarii nerambursabile acordate.

Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si a celor neeligibile. In Bugetul proiectului a fost prezentata eligibilitatea categoriilor de cheltuieli.

Valoarea finantarii nerambursabile reprezinta 70% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 200.000 euro , respectiv 100.000 euro in cazul intreprinderilor din domeniul transportului rutier (de marfa sau de calatori pe cale rutiera).

Contributia proprie minima a solicitantului la valoarea eligibila a proiectului este de 30%. La aceasta se adauga valoarea neeligibila a proiectului, rezultand contributia proprie a solicitantului la valoarea totala a proiectului.

Calculul contributiei proprii si a valorii maxime a finantarii nerambursabile:

Microintreprinderea nu a mai beneficiat de ajutor de minimis in ultimii 3 ani fiscali) Valoarea maxima a finantarii nerambursabile ce poate fi obtinuta, in regim de minimis, este de 200.000 euro.

Valoarea totala a proiectului = 83.739 euro, din care:

1.     Valoarea cheltuielilor eligibile = 83.739 euro

2.     Valoarea cheltuielilor neeligibile = 0 euro

Valoarea maxima efectiva a finantarii nerambursabile = 70% x 83.739 euro = 58.617 euro. Aceasta se incadreaza in plafonul de minimis (200.000 euro)

Contributia proprie minima a solicitantului = contributia la valoarea eligibila a proiectului(30% x 83.739 euro) + valoarea neeligibila a proiectului ( 0 euro) =25.122 euro.

7. Certificarea cererii de finantare:

Titularul confirma ca informatiile incluse in cererea de finantare si detaliile prezentate in documentele anexate sunt corecte si asistenta financiara pentru care a aplicat este necesara proiectului pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea, confirma ca nu are cunostinta de nici un motiv pentru care proiectul ar putea sa nu se deruleze sau ar putea fi intarziat.

Titularul intelege ca daca cererea de finantare nu este completa cu privire la toate detaliile si aspectele solicitate, inclusiv aceasta sectiune, ar putea fi respinsa.

Prezenta cerere a fost completata avand cunostinta de prevederile articolelor 473, 474, 479-484 din Codul Penal adoptat prin Legea nr. 301/2004

8. Declaratia de eligibilitate:

Titularul proiectului in calitate de solicitant al co-finantarii isi asuma raspunderea pentru indeplinirea conditiilor referitoare la faptul ca proiectul:

se incadreaza in categoria microintreprinderilor, potrivit legislatiei in vigoare la data depunerii cererii;

se incadreaza in criteriile de eligibilitate;

nu a mai beneficiat de finantare publica in ultimii 5 ani inainte de data depuneriicererii de finantare, pentru acelasi tip de activitati (construire/ extinderemodernizare), realizate asupra aceleiasi infrastructuri (segment) din fonduri publice;

infrastructura si terenul pe care se face investitia indeplinesc conditiile cu privire la

exercitarea dreptului de proprietate.

9. Dovada proprietatii:

Intrucit proiectul prevede executia de lucrari, titularul depune in copie actele care dovedesc proprietatea asupra ternului si constructiei:

actul de proprietate in copie legalizata, documente cadastrale si extrasul de carte funciara asupra terenului/ infrastructurii pe care urmeaza a se realiza obiectivul proiectului;

certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice prin care se stabilesc conditii obligatorii privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si se stabilesc cerintele urbanistice ce urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii. Certificatul de urbanism a fost emis de primar cf. cu Legea 50/1991

termenul de valabilitate pentru un interval de timp cuprins intre 6 si 24 de luni acordat solicitantului in vederea demararii constructiei;

planuri topografice sau cadastrale la scarile 1/500 si 1/2000 vizate de Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara cu indicarea imobilului - teren si/sau constructii.

PLANUL DE AFACERI AL PROIECTULUI

„Societate comerciala de fabricare a hartiei si cartonului”

2.     Introducere:

Agentul economic se incadreaza in categoria Intreprinderilor Mici si Mijlocii asa cum sunt definite prin lege:

are un numar mai mic de 9 salariati

nu a depasit plafonul cifrei de afaceri de 100.000 Euro in anul fiscal anterior depunerii cererii.

Activitatea ce urmeaza a se desfasura dupa realizarea obiectivului se incadreaza in lista activitatilor prevazute de codul CAEN.

3.     Echipa de proiect va fi formata din:

Coordonatorul de proiect, care va avea atributii de manager. Acesta va avea urmatoarele obligatii:

sa coopereze cu autoritatea publica in ceea ce priveste atat stabilirea obiectivelor proiectului (de durata, de mentenanta, de siguranta a muncii sau de performanta tehnica atunci cand caietul de sarcini nu contine specificatii concrete), cat si in ceea ce priveste asigurarea cu resurse (materiale, financiare, informationale si umane);

sa elaboreze un program director cu toate documentatiile, informatiile si datele referitoare la obiective si mijloace ;

sa faca o apreciere a expunerii la riscuri, punerea la punct a procedurilor de supraveghere si de reactie la aparitia factorilor de risc;

sa asigure stimularea functionarilor si a celorlalti angajati antrenati la realizarea proiectului si sa coordoneze permanent activitatea lor;

sa intervina operativ pe parcursul derularii proiectului, in sensul actualizarii obiectivelor sau mijloacelor, daca datele oferite de gestiunea indica abateri de la previziunile initiale sau de risc.

Expertii; pentru activitati specifice necesare realizarii proiectului vor fi angajati experti in diferite domenii, proiectanti, constructori, tehnologi etc.;

Consultantii; echipa de proiect dispune de persoane competente in domeniul financiar-contabil si in domeniul juridic care vor participa in calitate de consultanti la realizarea obiectivelor propuse;

Administratorul de proiect, in cadrul proiectului o persoana va fi imputernicita sa reprezinte pe titular in relatiile cu furnizorii de echipamente, executantii/constructori si cu finantatorii proiectului.

4.     Forma de organizare a titularului de proiect:

Agent economic cu capital privat din categoria IMM-urilor

Societate comerciala cu raspundere limitata- asociat unic

5.     Elementele de identificare a titularului de proiect:

Numele: Copcealau Agripina

Localitatea: Bacau

6.     Obiectivele generale ale proiectului

stimularea dezvoltarii durabile a localitatii

accesibilitate mai mare pentru membrii colectivitatii locale la produse si

servicii noi;

amplificarea raporturilor economice cu colectivitatile din vecinatate;

stimularea mediului de afaceri prin cresterea competitivitatii;

cresterea importantei localitatii ca sediu pentru afacere

producerea de bunuri si de calitate superioara.

7.     Prezentarea principalelor carcaterisitici ale activitatii:

Importanta activitatii: Realizarea proiectului raspunde unor nevoi economice si

sociale specifice colectivitatii locale din unitatea administrativ teritoriala in care se va implementa obiectivul propus.

Tipul de tehnologie utilizat:

pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor si executarea lucarilor specifice se va utiliza cea mai buna tehnologie existenta pe piata coumna europeana BAT (best available technology);

aprovizionarea cu materii prime, utilaje, instalatii, echipamente, forta de munca, licente, know-how etc.

Etapele procesului de productie:

pregatirea tehnica si tehnologica a proiectului, printr-un studiu detaliat al propblemelor de ordin tehnic, prin stabilirea tehnologiilor de lucru, a amplasamentulului;

elaborarea graficelor de executie a lucrarilor (cu termene de incepere si de incheiere);

negocierea si incheierea contractelor cu diversii participanti la executia obiectivului: finantatori, antreprenori, constructori, furnizori de echipamente, sau de utilitati, de materiale, precum si cu alti prestatori de servicii (pentru a se crea cadrul tehnico-juridic de realizare a procesului de implementare;

executia propiu-zisa a obiectivului ce presupune mobilizarea celei mai mari parti a resurselor investitionale si coordonarea activitatilor pe santier;

executia obiectelor de investitii. In procesul de implementare a proiectului, se realizeaza obiectivele de investitii ca elemente componente: ansamblul constructiilor si al instalatiilor, amenajarile de teren pe amplasamentul stabilit, racordarea la utilitati (apa, canalizare, gaze, electricitate etc.), echiparea cu masini si instalatii. Fiecare obiect al obiectivului de investitii este tratat ca un element structural al proiectului si ca atare a fost bine definit si delimitat spatial si functional (pe ateliere, sectii, depozite, birouri etc.);

pregatirea (calificarea) personalului necesar pentru exploatarea si gestionarea exploatarii proiectului;

punerea in functiune prin efectuarea testelor cu caracter tehnic, de calitatea careiadepinde eficienta in exploatare a noilor capacitati.

Functionarea la parametrii scontati dovedeste ca proiectul a fost bine conceput, planificat si executat.

8.     Analiza pietei:

Clientii existenti si clientii potentiali:

Principalii beneficiari ai proiectului sunt cetatenii din unitatea administrativ teritoriala in care se va implementa obiectivul propus. Ca atare, titularul a luat in considerare urmatoarele caracteritici ale potentialilor beneficiari:

posibilitatea cetatenilor de a alege in functie de natura si destinatia proiectului

public realizat;

- posibilitatea unor categorii de cetateni de a beneficia de protectie sociala; copiii, femeile, pensionarii etc.

- posibilitatea cetatenilor de a-si realiza drepturile constitutionale: protectie sociala, asistenta de sanatate, dreptul la munca etc.

- posibilitatea cetatenilor de a-si asigura un anumit nivel de pregatire a profesionala, educationala, spirituala etc.

Alti potentiali clienti avuti in vedere sunt:

- Autoritatile publice locale sau centrale, precum si institutiile din subordinea acestora, care solicita producerea unor bunuri de interes public, prestarea unor servicii de interes general sau executarea unor lucrari de utilitate publica;

- Societatile comerciale cu capital public sau privat care asigura comertul en-gros respectiv distribuirea produselor si serviciilor de gen;

- Asociatiile sau fundatiile care-si desfasoara activitatea in domenii conexe.

• Cererea si oferta de produse:

Proiectul raspunde cerintelor economiei de piata pentru faptul ca a luat in consideratie efectele legii cererii si ofertei, atat in ceea ce priveste costurile resurselor materiale, informationale, financiare si umane necesare realizarii proiectelor, cat si in ceea ce priveste stabilirea cantitatii si calitatii produselor, serviciilor si lucarilor furnizate.

Managerul de proiect a procedat la identificarea si analiza cererii de pe piata locala pentru a-si putea dimensiona in mod eficient activitatea, luand in considerare urmatoarele caracteristici ale pietei:

1. marimea cererii determinata prin:

pretul serviciilor oferite pentru realizarea obiectivului; reducerea preturilor pentru produsele, serviciile si lucrarile furnizate titularului de proiect poate determina cresterea cererii;

pretul serviciilor de substitutie (daca exista obiective pentru produse si servicii, similare cetatenii vor apela la ele fara a fi interesati de realizarea unor proiecte cu acelasi obiectiv);

schimbarile care se produc in preferintele beneficiarilor ca urmare a progresului tehnic, nivelului informational, modificarii preferintelor consumatorilor pentru anumite produse; segmentul de populatie care beneficiaza de realizarea obiectivului;

capacitatea agentului economic de a investi pentru pentru realizare de obiective noi; autoritatile administrative nu dispun intotdeauna de resursele financiare necesare realizarii unor proiecte ;

capacitatea de a previziona marimea preturilor pentru produse, servicii si lucrari publice oferite ca urmare a realizarii proiectului;

pozitia titularului pe piata nationala si locala

2. marimea ofertei determinata prin:

costul proiectului; avand in vedere ca un pret ridicat al produselor scade interesul beneficiarului;

gradul de inzestrare tehnica al proiectantului si a executantului; cu cat este mai ridicat cu atat este mai atractiv;

preturile altor activitati conexe proiectului; proiectele care au o oferta diversificata de produse si servicii acopera o cerere mai larga si permite compensare pierderilor dintr-un sector, cu profiturile obtinute in alt sector;

capacitatea managerilor de a previziona costul proiectului in contextul pietei de materii prime, materiale, tehnologie, informatica, a fortei de munca etc.;

numarul furnizorilor de proiecte existent pe piata.

• Utilitatea sociala a proiectului:

Titularul a luat in considerare faptul ca cererea de proiecte publice este o componenta a pietei serviciilor care nu trebuie identificata cu nevoia sociala. Spre deosebire de nevoia sociala care defineste ansamblul necesitatilor de consum, dar si de bunuri ale cetatenilor, cererea de servicii publice are o arie mai restransa, deoarece cuprinde numai o parte a nevoii sociale.

Titularul a avut in vedere ca beneficiarii proiectelor publice cu caracter social nu sunt clienti, in sensul economiei de piata, deoarece ei beneficiaza de servicii oferite gratuit de stat sau de autoritatile publice locale. De aceea proiectul nu a preconizat realizarea activitatilor de acest gen.

• Orientarea activitatii spre client:

Titularul proiectului a luat in considerare rezultatele cercetarilor de marketing care au demonstrat ca proiectele pot fi imbunatatite calitativ daca relatia prestator-client este determinata de orientarea prestatorului de servicii spre client si nu de gradul de dependenta al clientului fata de prestator.

Proiectul reflecta principiul divizarii, respectiv a specializarii institutiilor si agentilor economici in sfera proiectelor publice, care poate determina satisfacerea mai completa a nevoilor sociale sau a cererii unui grup, subgrup si/sau segment de piata.

9.     Strategia de marketing

Strategia de marketing a titularului de proiect porneste de la faptul ca modificarea sistemului economic si a regulilor pietei care i-a pus pe agentii economici in situatie concurentiala.

Pe de alta parte, proiectul reflecta evolutia situatiei economice care a modificat sfera de nevoi a clientilor, care cer modificari esentiale de proiectare sau de realizare a proiectelor.

Din aceasta perspectiva, titularul proiectului a identificat doua optiuni strategice de extindere a pietei de desfacere pentru produsele si serviciile propii si anume, diversificarea serviciilor si globalizarea.

• Diversificarea produselor si servicilor:

In sens larg prin diversificarea produselor si serviciilor titularul are in vedere extinderea gamei de sortimente de produse, de activitati sau de lucrari oferite clientilor. In principiu, diversificarea este posibila in special pentru marile companii (care dispun atat de specialisti, cat si de tehnologia cea mai avansata), ceea ce nu inseamna ca diversificare trebuie eliminata din strategia de dezvoltare.

Titularul a tinut cont de faptul ca reglementarile din cadrul Uniunii Europene promoveaza finantarea proiectelor care utilizeaza cea mai buna tehnologie exista la un moment dat pe piata si a inclus tehnologia BAT in proiect.

Proiectul prevede o diversificare a produselor (si implicit a serviciilor) determinata de schimbarile aparute in volumul cererii si ofertei, precum si de modificarea intereselor si nevoilor clientilor, a preferintele acestora si/sau in relatiile lor cu alti furnizori de servicii similare.

Optiunea strategica privind diversificarea produselor si a servicilor prezinta urmatoarele avantaje pentru proiect :

atrage un numar mai mare clienti printr-o gama mai larga de produse si servicii ce vor fii oferite prin implementarea proiectului;

reduce pretul produselor si serviciilor ca urmare a realizarii obiectivului de investitii proiectat;

creste eficienta investitiei prin utilizarea resurselor materiale, umane, informationale si financiare existente pe plan local;

permite realizarea de economii la buget prin proiectarea unor obiective economice mai rentabile.

• Globalizarea produselor si serviciilor

Proiectul porneste de la premiza ca spre deosebire de piata interna in care diferentele de tehnologie, calitate si durata de realizare depind exclusiv de sistemul economic national, pe piata externa intra in concurenta agenti economici specializati care nu depind de factorii specifici tarii de destinatie.

Titularul considera ca problema principala a globalizarii o constituie formarea valorii si a tarifelor pe plan international, intrucat trebuie luate in calcul o serie de elemente specifice pietei internationale: costul transportului international de marfuri si persoane; costul asigurarilor internationale; costul brevetelor, licentelor si al altor drepturi de proprietate intelectuala de pe piata mondiala; costul tehnologiilor (know-how) de import; costul serviciilor internatiponale de consulting-engineering;

Proiectul ia in considerare faptul ca liberalizarea si dezvoltarea continua a pietei internationale constituie pentru agentii economici o oportunitate de dezvoltare pe de o parte si un semnal de alarma, pe de alta parte, deoarece impun schimbari radicale in sfera serviciilor de proiectare, in general, si in managementul acestora, in special.

Titularul a luat in consideratie faptul ca modurile cele mai rapide si mai facile de a patrunde pe piata internationala s-au dovedit a fi programele si proiectele derulate in sfera serviciilor de turism si transport, pe de o parte, pentru ca au fost promovate cu prioritate la nivel central, prin strategiile ministerelor de resort, iar pe de alta parte, pentru ca au fost sustinute de autoritatile administratei publice locale.

10.  Introducerea metodelor moderne de gestiune

Pentru asigurarea unui management performant titularul proiectului a constituit un serviciu propriu de elaborare a programelor sau proiectelor pentru dezvoltarea productiei si servicilor pentru optimizarea folosirii mijloacelor financiare, umane, materiale de care dispune pentru a-si atinge scopul socio-economic propus.

Pentru organizarea unui serviciu propriu de elaborare si implementare a programelor si a proiectelor proprii de dezvoltare a productiei de bunuri si servicii, titularul a aplicat urmatoarele solutii:

introducerea sistemelor moderne de gestiune, care sa poata fi adaptate activitatii;

stabilirea regulilor de organizare si functionare care sa permita introducerea managementului de tip comercial ;

folosirea procedurilor si instrumentelor eficiente de auto-gestiune ;

managementul bazat pe inalt nivel de competenta profesionala.

11.  Rezultate anticipate:

Realizarea obiectivului propus prin prezentul proiect va avea ca rezultat:

punerea in functiune a unei unitati productive, cu cea mai buna tehnologie disponibila pe piata europeana (best available technolgy);

cresterea productivitatii si deci a volumului de produse si servicii ce urmeaza a fi furnizate beneficiarilor (cetatenilor);

cresterea calitatii produselor si serviciilor furnizate;

stimularea mediului de afaceri zonal.

12.  Evaluarea utilitatii publice:

Evaluare utilitatii economico-sociale a proiectului a constituit temeiul deciziei adoptate de a realiza unui proiectul propus. Chiar ideea de proiect a aparut in mod firesc din necesitatea de a satisface un interes general, de a acoperi nevoia de produse si/sau de servicii curente, sau de viitor, a colectivitatilor locale.

La stabilirea obiectivului proiectului a participat evident si seful de proiect care si-a exprimat acordul fara rezerve, deoarece el este cel care va raspunde de realizarea lui si va avea sarcina de a obtine adeziunea celorlalti participanti.

Titularul proiectului considera ca managementul proiectului abordeaza evaluarea ca pe o activitate continua ce debuteaza odata cu nasterea ideii de proiect. Ea are un caracter pluridisciplinar si presupune o continua masurare si analiza a parametrilor de urmarire si control a proiectului.

Scopul evaluarii continue este de a stabili cauzele generatoare de abateri, astfel incat, in faza imediat urmatoare, sa se poata aplica masuri de corectie, adecvate. Aceasta cerinta de 'pilotaj al proiectelor' inglobeaza activitatile de evaluare si corectie, respectiv cuantificarea si analiza cantitativa si calitativa a rezultatelor, identificarea abaterilor (favorabile sau nefavorabile) si a cauzelor ce le-au provocat si stabilirea masurilor corective adecvate.

13.  Evaluarea temporala:

Titularul proiectului a efectuat mai multe tipuri de evaluare temporala:

Evaluarea antefactum care a servit la fundamentarea deciziei cu privire la realizarea proiectului, si se face din mai multe puncte de vedere;

- evaluarea fezabilitatii tehnice a proiectului, respectiv, daca din punct de vedere al solutiilor tehnice si tehnologice proiectul este realizabil. Dintr-un inventar de solutii tehnice admisibile (din punct de vedere al obiectivului proiectului sau al sanselor de succes) a fost aleasa solutia cea mai adecvata conditiilor existente. La acest nivel de cunoastere al proiectului, gradul de detaliere a fost redus insa a crescut ulterior pe masura ce s-a marit gradul de stapanire a tehnologiei.

- evaluarea eligibilitatii proiectului a avut ca scop evidentierea modului in care se poate implementa proiectul in mediul in care are loc implantul, respectiv la nivelul colectivitatii locale si al partenerilor potentiali.

Avand in vedere ca exista persoane fizice si juridice, potetial ostile proiectului, s-a evitat intrarea in cercul vicios al conflictelor de interese, mai mult sau mai putin legate direct de el. Titularul a fost nevoit sa faca un adevarat lobby in apararea proiectului, avand in vedere ca o abordare superficiala a conflictului ar calma pe moment adversarii fara sa dispara riscul ca acestia sa reactiveze mai violent pe parcursul realizarii proiectului.

Evaluarea sincrona se face la punctele de avans atunci cand seful de proiect trebuie sa prezinte titularului stadiul executiei proiectului, respectarea graficului de lucrari etc. Acest tip de evaluare are un caracter preponderent tehnicist si se exprima prin indicatori specifici de avans tehnic, sau de pilotaj economic.

Evaluarea postfactum pe baza concluziilor trase in urma realizarii proiectului, conform principiului 'invatare-eroare', are ca scop cresterea nivelului de cunostinte si experienta a antreprenorului si a sefului de proiect, astfel ca aceste informatii sa fie utile pentru realizarea altor proiecte.

Conceptia metodologica utilizata la evaluarea eficientei proiectului se bazeaza pe competenta specialistilor Bancii Mondiale care recomanda ca fiecare proiect trebuie analizat sub dublu aspect: ca subsistem al sistemului economic national (sau zonal), si ca sistem economic autonom. Aceasta viziune bidimensionala pune in evidenta eficienta si profitabilitatea proiectului atat la nivel macroeconomic (profitabilitatea nationala), cat si la nivelul agentului economic (profitabilitatea comerciala).

Titularul proiectului, in calitate de agent economic privat este interesat de componenta de utilitate publica a proiectului, deoarece poate beneficia de o serie de facilitati oferite de autoritatile administratiei publice:

concesiunea de lucrari de utilitate publica;

obtinerea avizelor, acordurilor si autorizatiilor de constructie;

asistenta de specialitate pentru documentatiile de urbanism;

facilitati la plata taxelor si impozitelor locale;

colaborarea in sistem de parteneriat public-privat la realizarea altor proiecte;

14.  Previziuni ale veniturilor si cheltuielilor (2008-2013):

Veniturile vor creste in mediu cu 45% pe an, dupa realizarea proiectului, lucru care va duce de asemenea la o crestere a profitului si o sustenabilitate a proiectului si afacerii.

15.  Evaluarea economica

Titularul proiectului considera ca evaluare economica este determinanta pentru realizarea proiectului intrucat, prin tehnici si procedee specifice, sunt tratate informatiile tehnice, economico-financiare, sociale, proprii proiectului sau care au relevanta pentru mediul economic si sintetizarea acestora intr-un sistem de criterii de evaluare recomandat pentru fundamentarea deciziei privind soarta proiectului.

Analiza comparativa si corelativa a parametrilor de efort si de efect, utilizata in evaluarea economica, a relevat corelatia dintre costurile si beneficiile proiectului (diversele categorii de efecte/avantaje economice). Este posibil ca solutia tehnica propusa de catre specialisti sa duca la performante, dar ea trebuie sa corespunda si criteriilor economice de eficienta (corelatie efort-efect) si eficacitate (corelatie obiective-rezultate) pentru fi acceptata, prin incadrarea in limitele admisibile impuse de promotorul sau finantatorul proiectului. Peste pragul de eficienta economica acceptat se poate trece numai daca proiectul are o mare importanta strategica sau un pronuntat caracter social sau politic.

Caracterul neutru, al evaluarii a fost respectat in sensul ca nu s-a tinut seama de sursele de finantare a proiectului si nici de modul in care se va face distributia veniturilor ce se vor obtine dupa implementarea proiectului. Aceasta abordare are urmatoarele consecinte:

taxele, impozitele, sau orice alte obligatii fata de stat sunt considerate parti din beneficiul proiectului transferate societatii;

dobanzile, comisioanele, si celelalte cheltuieli aferente imprumuturilor pentru proiect, sunt sunt privite ca parti din veniturile proiectului cedate finantatorului si deci, nu se scad din beneficiile proiectului;

subventiile de care beneficiaza proiectul se considera costuri reprezentand cheltuiala pe care o face societatea pentru proiect.

Preturile cu care se opereaza in cazul analizei economice sunt “preturi corectate” (preturi contabile), deoarece se urmareste reflectarea cat mai reala a valorii parametrilor. La stabilirea acestor preturi de referinta se au in vedere doua elemente; gradul de raritate (abundenta sau penurie) al resurselor, cum ar fi nivelul somajului, lipsa de forta de munca calificata, politicile guvernamentale cu privire la stimularea, sau dimpotriva, al unor activitati ce fac obiectul proiectului.

Valoare adaugata neta a fost abordata in valuarea economica prin cele doua componente: volumul salariilor- Un volum mai mare de salarii presupune mai multi angajati

si/sau venituri mai mari pe angajat. Aceasta inseamna o putere de cumparare mai mare, un grad de ocupare a fortei de munca sporit, in ultima instanta o bunastare nationala mai mare. Deci, un volum al componentei „salarii” mai mare constituie premisa unui consum prezent sporit.

surplusul social considerat important pentru ca permite dezvoltarea economica, in special pentru faptul ca asigura fondurile necesare investitiilor in tehnica si tehnologii de ultima generatie. Avantajul incontestabil al valorii adugate este acela ca reflecta legatura directa cu obiectivul de crestere a venitului national privit ca beneficiu social.

Analiza economica trebuie sa trateze cele doua componente cu aceeasi atentie, astfel incat, in functie de prioritatile strategice, titularul proiectului sa poata actiona prin mecanisme specifice pentru stimularea sau inhibarea uneia sau alteia din aceste componente.

Participarea straina la capital:

Titularul a luat in considerare faptul ca proiectul poate fi realizat cu participarea unor investitori externi si a avut in vedere faptul ca o parte a profitului este expatriat in alte state. Astfel de plati repatriate pot fi salariile muncitorilor si ale specialistilor straini, dobanzile la imprumturile externe, dividendele catre actionarii expatriati etc.

Pe de alta parte, titularul a luat in considerare ca un proiect transnational beneficiaza de de privilegii parte guvernului (cum sunt finantarile din fonduri strcturale).

In sfarsit, autoritatile publice au obligatia sa analizeze daca proiectele aduc beneficii economiei locale, zonale sau nationale, si sa devina posibila scaderea elementelor de valoare adaugata repatriate: salarii, dobanzi, dividende, chirii, drepturi de autor, si celelalte.

16.  Evaluarea financiara:

Evaluarea profitabilitatii comerciale este posibila cu ajutorul analizei financiare care studiaza avantajele economico-financiare oferite de proiect, atat pentru colectivitatea locala, cat si pentru agentul economic promotor al proiectului.

Titularul in calitate de agent economic privat considera ca cel bun indicator este profitul din exploatare calculat ca diferenta intre venituri si cheltuieli de exploatare.

Fiind facuta prin prisma titularului de investitii se considera ca fiind costuri toate cheltuielile pentru implementarea si exploatarea proiectului: cheltuieli de investitii, de exploatare, inclusiv taxe, impozite catre stat, dobanzi bancare, chirii, dividende etc.

Dimpotriva, subsidiile se trec la capitolul venituri. Atunci cand se primesc creditele se trec la capitolul venituri, iar la rambursare, ratele se trec la capitolul cheltuieli.

- analiza profitabilitatii comerciale, spre deosebire de analiza economica, opereaza cu profitul net (castigul net) al beneficiarului de proiect, ceea ce practic ii ramane lui la dispozitie, dupa ce s-a achitat de toate datoriile fata de terti. Asadar, finalitatea acestei analize consta in proiectia situatiei financiare a investitorului public sau privat, in urma implementarii proiectului respectiv.

- costurile nu ridica probleme deosebite in procesul de analiza pentru ca ele sunt masurabile (relativ usor de cuantificat). Din punct de vedere al efectelor (care se manifesta extrem de diferit) apar uneori dificultati insurmontabile. Orice proiect genereaza atat efecte directe, cat si indirecte care, de regula nu sunt incluse in criteriul de baza sau in indicatori aditionali. Aceste efecte indirecte pot sa se regaseasca la nivelul proiectului respectiv, dar necuantificabile in marimi economice (efecte ecologice, socio-profesionale, culturale etc.), sau sa se manifeste in alte proiecte contingentate tehnic sau economic. Stabilirea sferei de cuprindere a efectelor este o atributie a analistului si depinde de o serie de factori printre care si competenta sa profesionala.

Cea mai grea problema pentru titular este legata de costul proiectului. Trebuie sa se faca deosebire intre costul global al proiectului si cele doua componente ale sale specifice: cheltuieli de investitii si cheltuieli curente sau de exploatare. Structurarea costului proiectului si a celor doua componente ale sale, trebuie facuta astfel incat sa serveasca scopurilor analizei. Tabloul cheltuielilor de investitii trebuie sa permita evidentierea pe baza criteriilor de structura importante pentru agentul economic astfel: sursa de finantare, destinatia concreta, esalonarea lor in timp pe durata de executie proiectata. Cheluielile de exploatare trebuie sa fie esalonate pe durata de exploatare defalcate dupa; natura, destinatie, legatura cu productia, etc. Amortizarile (deprecierile) constituie capitol distinct cu un regim special de cheltuieli, fiind evaluate separat concomitent cu estimarea valorii reziduale.

- preturile cu care se opereaza in cazul analizei financiare a proiectelor sunt preturile curente de piata, spre deosebire de analiza economica in care folosesc preturile “umbra”. De aceea se poate face un compromis prin folosirea unor preturi de piata corectate in loc de preturi umbra. In fond preturile de piata reflecta o realitate economica a mediului economico-social in care evolueaza proiectul.

Abaterile, in plus sau minus, de la o stare normala au o motivatie socio-economica, pentru ca sunt efectul politicii guvernamentale care foloseste preturile ca instrument de distribuire a veniturilor in societate, sau de stimulare sau inhibare a activitatii intr-un domeniu sau altul de activitate. Totodata, utilizarea preturilor curente reduce riscul ”manipularii” eficientei proiectului in functie de anumite interese particulare, procedura des intalnita in evaluarea unor parametrii ai proiectului.

Veniturile din exploatare ale proiectului sunt detaliate conform nomenclatorului de produse, servicii sau lucrari, cu specificarea pietelor de desfacere si a clientilor interni sau externi , incluzandu-se si subsidiile, valoarea reziduala, venituri din alte operatiuni. La evaluarea veniturilor se tine cont de gradul de incarcare a capacitatii proiectate, pe diferitele subperioade: rodaj, atingere a parametrilor proiectati. Datele astfel obtinute permit tragerea unor concluzii pertinente asupra fezabilitatii proiectului. Urmeaza apoi un set de date care servesc la fundamentarea surselor de finantare a proiectului (structura capitalului si obligatiile financiare).

Analiza financiara integrala si analiza valorii adaugate sunt tablourile finale care arata eficenta proietului la nivel micro si macro-economic. Un astfel de tablou este specific analizei economice punand in evidenta cash-flow-ul respectiv, venitul net actualizat (VNA) generat de proiect si calculat ca diferenta intre venitruile brute si costurile proiectului.

17.  Evaluarea riscurilor:

Titularul considera ca analiza proiectelui in conditii de incertitudine trebuie efectuata, independent de evaluarea proiectului in conditii deterministe, pentru a preintampina eventualele abateri de la parametrii proiectati.

Analiza in conditii deterministe inseamna, stabilirea unor marimi unice pentru fiecare parametru de calcul si anume, cele care se considera ca au probabilitatea cea mai mare de aparitie. Pe baza acestor certitudini relative se desfasoara intregul proces decizional. Riscul intr-o astfel de analiza deriva din faptul ca se neglijeaza posibilitatea aparitiei altor valori a parametrilor in functie de conjunctura economico-sociala.

Analiza in conditii probabilistice (de incertitudine) elimina acest neajuns, prin luarea in consideratie a unei game de valori probabile pentru fiecare parametru semnificativ. In cazul analizelor probabilistice trebuie identificati corect parametrii semnificativi si valorile lor probabile pe un interval de variatie bine delimitat. Odata stabilite valorile probabile li se ataseaza probabilitatea de aparitie, iar calculele in aceste conditii au calitatea suplimentara ca, avertizeaza factorii de decizie asupra unei realitati economice schimbate sau schimbatoare.

Evaluarea in conditii de incertitudine are mai multe componente;

Analiza de senzitivitate are ca scop evidentierea modificarilor pe care le sufera criteriul sau criteriile de eficienta adoptate (valoare adaugata, profit net, rata de rentabilitate interna), ca urmare a modificarilor conjuncturale suferite de unii parametrii cheie ai proiectului. In acest caz analiza se face in raport cu acele variabile esentiale pentru titularul de proiect cum ar fi: rata inflatiei, rata de schimb valutar, indicele preturilor la materii prime, produse, durata de executie etc. Un proiect este riscant daca se constata ca eficienta sa sufera modificari semnificative in raport de modificarile previzionate la variabilele luate in calcul. In aceasta situatie se fac recomandari de masuri de contracarare a efectelor negative.

Atenuarea incertitudinii, in cazul cheltuielilor de investitii, este posibila prin corectarea fiecarui capitol de cheluieli cu o cota de “neprevazute”, care au ca destinatie: rezerve pentru modificari fizice (modificarea cantitatilor de resurse, aparitia de noi capitole de cheltuieli etc); rezerve pentru modificari de preturi care pot fi generate de fluctuatia relativa a preturilor in perioada analizata; efectul inflatiei.

Existenta acestor situatii neprevazute poate avea insa un efect demobilizator in procesul de evaluare a costurilor proiectului de investitii, prin reducerea interesului specialistilor in stabilirea exacta a marimii fiecarei categorii de costuri. De aceea se impune ca, pentru fiecare capitol, proiectantul sa dea explicatii clare cu privire la destinatie si modul de calcul a rezervei.

Pentru perioada de viata a proiectului, efectul inflatiei poate fi luat in calcul prin includerea unei cote estimate in rata de actualizare folosita la calculele de eficienta. Intrucat proiectul apartine unui domeniu dinamic, se pot prevedea, pe durata sa de viata cheltuieli de inlocuire a unor componente tehnice, fapt ce se va reflecta in proiectia fluxului de trezorerie.

.