Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ROLUL, CARDULUI IIN SISTEMUL DE PLATI ACTUAL PE FONDUL DEZVOLTARII ECONOMIEI

Finante




ROLUL, CARDULUI IIN SISTEMUL DE PLATI ACTUAL. PE FONDUL DEZVOLTARII ECONOMIEI

4.1. Sisteme globale de plati pentru populatie




Cerintele dezvoltarii economice mondiale si cresterii schimburilor internationale pe multiple planuri si in domeniul satisfacerii nevoilor personale a intensificat necesitatea instituirii unui regim operativ si eficient vizand platile iransfrontarierc ale persoanelor fizice decurgand primordial din nevoi cu caracter individual.

Eforturile depuse in acest sens au structurat, catre anii 1970, cateva sisteme globale pentru populatie, in care s-au afirmat ca pionieri American Express si Dinner's Club si apoi MasterCard (devenind prin asociere Europay International). Ulterior, prima companie de plati internationala pentru populatie, si-a extins gama de servicii si de operare si a cucerit astfel un segment major a! pietei mondiale.

Un rol special in relatiile internationale europene, revine companiei Eurocheque, care promoveaza un sistem international de cecuri garant ai e cu card.

Vom prezenta cateva sisteme semnificative de plati globale pentru populatie cu principalele lor produse reprezentative clin punct de vedere al volumului sau particularitatilor de utilizare.

Western Union.

Western Union a avut ca predecesor New York and Mississippi Vallcy Printing Telegraph Company organi/ata de un grup de oameni de afaceri din Rochester, la New York in 1851, pe baza inventiei lui Samuel Morse, telegraful, inainte de a se ti inventat becul electric si telefonul, acesti oameni de afaceri descoperisera deja prima directie majora de utilizare a electricitatii: comunicatiile de mesaje la distanta, printr-o tehnica analoaga si cu posibilitatea de utilizare a criptograllei. Scopul concret al actionarilor este acela de a interconecta liniile telegrafice ale celorlalte circa 50 de companii similare existente in SUA, pentru a crea un serviciu eficient la scara nationala. In 1856, compania din New York s-a unit cu una similara din stalul Missoun, integrand marea majoritate a retelelor telegrafice de pe coasta de vest a SUA, sub numele de Western Union, in 1043, operatiile companiei s-au extins in Europa, prin achizitionarea Postai Telegraph Company, iar in 1982 a ajuns operator global intr-o retea de agenti locali proprii. Western Union presteaza, din l 9()0 si pana astazi, toata gama de servicii de comunicatii financiare {plata electronica a facturilor, telegrame si cablograme pentru persoane fizice ele.), dar ramane

cunoscuta prin serviciul clasic de cash-to-casb moncy ordcr, indeosebi in tarile lumii a treia lipsite de bancari/are la nivelul populatiei.

Pe piata acestor servicii, structura similara celei de oligopol Western Union banca locala continua sa aiba un pret fortat, deoarece clientul trebuie sa treaca prinlr-un proces scump si eu un mare consum de timp, daca prefera sa se duca la o banca: de regula, banca ii va tace un transfer telegrafic sau electronic (El-'T, de regula prin SW1FT) la o banca corespondenta in tara beneficiarului platii si nu obligatoriu la banca acestuia ori va emite un cec, care sa poata 11 trimis in strainatate la incasare. Structura de oligopol Western Union - banca locala este confirmata si de faptul ca, de cele mai multe ori. Western Union, isi ofera serviciile nu direct, ci printr-o franciza acordata bancii locale.

Deoarece platitorul care sta acasa, beneficia/a de servicii de plati externe (valutare) mai putine si mai putin eficiente decat platitorul care calatoreste, o solutie de scara o reprezinta deja platile prin Internet (cu riscurile lor, inclusiv pentru banca centrala de a-si vedea concurata moneda de bani privati).

2. American Express

American Express (AMEX) este o organizatie complexa in 424c24e ternationala, avand specializare principala in domeniul bancar (AMEX Bank) de servicii de calatorie (AMEX Travel Related Servicies) si de plati (AMEX). Ea origine, spre deosebire de ceilalti operatori mondiali de plati, A M R X Company, inlimtata in 1850, s-a dezvoltat ca emitent si procesor de cecuri de calatorie.

Multe dintre caracteristicile cecului de calatorie utilizat astazi are elemente introduse de-a lungul anilor ca inovatii de AMEX (caracteristicile de tiparire a cecurilor, semnaturile originale pe cec date la emitere si utilizarea de catre titular, dcnominarca in cupiuri a cecurilor etc.).

in 1990. AMHX inca mai detinea jumatate din piata interna, in valoare de 20 milioane USD cecuri de calatorie vandute si cam 7% din comertul mondial cu carduri. Acest succes poate fi atribuit perioadei indelungate in care s-a aliat in bransa, numelui familiar si reputatiei dobandite pentru calitatea serviciului de a inlocui cecurile pierdute sau furate prin cele aproape 2000 de reprezentante AMEX din lumea intreaga care, nu in ultimul rand, au si activitati nonbancare de turism, in buna masura, experienta acumulata de AMEX se aila si la originea serviciilor suplimentare care sunt astazi in dotarea standard a oricarui credit card cu sistemele de plati globale: anularea automata a credit card-urilor declarate ea pierdute, emiterea unui card de identitate temporara cu functii restranse de credit card in situatii de urgenta.

Credit card-uri l c AMEX au fost introduse in SUA in 1958, cu functia de carduri pentru calatorii si petrecerea timpului liber (distractii), apoi. in deceniul urmator, s-au extins in toata lumea, printr-o retea mondiala de agenti de vanzare recrutata pentru a satisface necesitatile detinatorilor aliati in calatorii. Ulterior, au fost emise carduri denominate in aproape 40 de valute, in diferite tari ale lumii. Cardul AMEX Standard este de culoare verde si este emis de catre AMEX insusi, prin banci locale care au calitatea de agenti de vanzare (ghisee de primire

a cererilor de emitere si agenti de distributie a cardurilor emise). AMHX incaseaza anual un comision de membru si impreuna cu emitentul (daca este diferit de AMHX) imparte un comision la emisie. Obligatiile detinatorului de card sunt variabile, in functie de bonitatea sa garantata sau negarantata de o banca locala agreata sau corespondenta a AMHX, dar. in general, AMHX este foarte rigid in a conditiona prelungirea functionarii cardului de acoperirea prompta si in intregime a debitelor detinatorului lunar. Linia de credit nu poate II extinsa, iar intarzierea la plata este sanctionata cu dobanda. O particularitate este aceea ca. pana la perfectionarea tehnologiei de EFT. chiar cardul AMEX Standard nu avea limita de cheltuieli si o parte a succesului sau. chiar in aceste conditii, a eonstituii-o selectia clientelei, in 1990, erau emise in loial circa 30 milioane carduri AMEX verzi acceptate in circa 2 milioane puncte de vanzare din toata lumea, dintre care 2/3 aveau titulari americani. Din totalul acestora. 80% erau AMHX Standard si 20% erau Gold Card s chiar Plaiinum Card). Diferenta cardurilor Gold si Plati num consta, in afara de comisionul mai mare. doar in privilegii nonbancare oferite de AMEX sau in conditii speciale de risc si creditare oferite de catre bancile emitente.

Tot American Eyprcss a facut pionierat in domeniul debit -- cardului si ATM-urilor. in 1987, AMEX a lansat o varianta la cardul sau verde, denumita Optime, care se baza pe limitarea liniei de credit nu ca nivel, ci ca perioada de utilizare (lunar), la sfarsitul lunii, linia de eredit fiind redeschisa daca erau rambursate toate datoriile precedente (revolving credit). Produsul Optima avea menirea sa stopeze abuzul de credit de consum din SUA, prin plata nelimitata eu card, oferind in schimb avantajul ca la un credit de consum limitat sa perceapa o dobanda mai mica decat eea perceputa curent pe piata americana la eredit card­urile bancare. In domeniul ATM-urilor, AMHX a introdus, incepand eu 1980, ATM-uri in localurile bancilor reprezentantelor sale din SUA.

3. Dinner's Club.

Dinner's Club a avut un rol de pionierat in domeniul stabilirii principiilor valabile si astazi in activitatile eu credit card, similar celui pe care AMEX 1-a avut, la vremea sa, in domeniul cecurilor de calatorie. Cu opt ani inainte de AMHX. in 1950, Dinner's Club a fost creat ia New York. ca societate comerciala, avand ca actionari prieteni ai celor doi fondatori.

Aceasta legitimatie de acces la credit de consum curent combinata cu siguranta ca un garant il va rambursa, au fost elementele cheie ale succesului acestui concept, care s-a extins rapid in mediile de varf din lumea intreaga, pana la dimensiunile unei organizatii de cuprindere mondiala. Dinner's Club incaseaza francize locale de la organizatii care garanteaza, in nume propriu, plata cardurilor Dinner's Club pe care le (re)vinde sau incaseaza profiturile de la societati mixte in strainatate care pot emite carduri Dinner's Club in nume propriu.

Cu toate ca a avut un start bun si, intr-o oarecare masura. AMHX. aparut ulterior, a preluat conceptul sau, Dinner's Club a avut un succes modest pe piata americana si a supravietuit, dupa numeroase schimbari de proprietate, mai mull datorita operatiilor sale din afara SUA. in Dinner's Club a fost achizitionat de catre CitiCorp si a imprumutai unele trasaturi ale cardului de calatorii pe care acesta il emitea (Carte Blanchc), in primul rand fondul alb pe care astazi figureaza initialele violete CD.

S-a realizat astfel o sinteza intre segmentul de piata al Carte Blanche (hoteluri si companii aeriene americane) si cel al Dinner's Club (restaurante din afara SUA). Dinner's Club are volume de circa 5 ori mai mici la parametru aratati anterior pentru AMEX si poate fi obtinuta in conditii similare cu AMHX Standard, fara insa sa se extinda in domeniul cecurilor de calatorie.

VISA International.

VISA a evoluat din produsul BancAmeriCard, un credit card lansai du Bank of America in replica la AMEX Standard. Bank of America a inceput sa autorizeze alte banci sa emita carduri afiliate celor ale sale, cu aceleasi trei culori: albastru, alb si auriu, dispuse orizontal. Hsle interesant si revelator pentru dimensiunile concurentei lor ulterioare si segmentul de istorie comuna intre MasterCard (ca parte a familiei de produse Europay) si VISA.

MasterCard, spre deosebire de VISA, nu isi are originea inlr-un sistem unic de credit card. MasterCard a plecat de la un numar de carduri proprietar emise de banci regionale americane care, si-au propus sa dea o replica expansiunii agresive si pozitiei dominante a BancAmeriCard pe piata interna a SUA. Ulterior, VISA s-a desprins din legaturile sale initiale cu Bank of America.

O vreme, in SUA, MaslerCard a fost emis sub controlul VISA ca o completare a rolului international al VISA insasi, in conformitate cu strategia de expansiune a VISA din anii 80 de a emula marci locale proprii in fiecare tara sau de a cumpara pe cale existente si deja populate.

Structura ofertei VISA este bazata pe carduri in trei variante:

a)            PREMIER echivalentul unui GoldCard ce ofera credit nelimitat si o linie
de credit automata de la banca emitenta;

b)           CLASSIC oferind titularului optiunea de a i se acorda un credit;

c)            ELECTRON, un debit card fara embosare, care poate fi utilizat pentru
echipamente ca ATM si EFT-POS.

Reteaua proprie de ATM a VISA este in jur de 30 000 bucati, cea de acceptanti de 10 milioane, iar numarul de carduri emise depaseste 200 de milioane. Debit Cards VISA Hlectron au reprezentat introducerea la scara de masa a debit-cardului. Bancile care il emit pot alege intre a face evidenta distinctia intre functia de debit si cea de credit card pe suprafata cardului VISA pentru a le cointeresa, dar si pentru a incasa un comision de tran/actie Iara legatura cu acordarea creditului (in mod normal nu ar trebui comtsionata de la client debitarea contului curent, ci acordarea creditului, practica americana acordand doban/i la disponibilul din contul curent).

Succesul debit card-ului VISA a determinat dezvoltarea conceptului de "sharing' la ATM. Conceptul de "sharing', inaugurat de VISA si urmat asta/i de toti emitentii majori de carduri, presupunea completarea retelei de A'I'M tip



proprietar a VISA cu masuri de compatihilizare care sa faca acceptabil cardul VISA si in alte retele proprietar.

5. Europay.

Europay este preponderent o familie de sisteme globale de plati pentru populatie, administrate de cete cateva banci europene care alcatuiesc sistemul.

Europay administreaza sistemul de emitere si utili/.are a cecurilor Eurocheque.

Sub egida Europay functioneaza sistemul MasterCard -- Eurocard care initial a fost si titlul firmei inainte de a deveni cel de azi.

in esenta, Europay ofera astazi 4 produse de baza in domeniul platilor eu card:

a)            MASTER CARP eu functie principala de credit-card si utili/are majora in
SUA;

b)           EUROCARD eu functie principala de credit-card si utili/.are majora in
Europa;

c)            CIRRUS cu functie principala de debit-card si utilizare majora in SUA;

d)           ELECTRON eu functie principala de debit-card si utili/are majora in
Europa;

e)     Sistemul 7.CJL CARP care din 1981 are evolutii in crestere pe plan
international, functioneaza sub egida Japon Credit Bureau si care are o
larga utilizare, in special pe pietele Asiei si Pacificului.

In dorinta de a cuprinde si repre/enta fenomenul extinderii pe plan international al cardurilor, am incercat sa selectam date statistice semnificative, pe care le-am prezentat in cadrul Anexelor, dupa cum urmeaza;

In Anexa ani prezentat reparii/area globala a activitatii ha/ale
pe carduri, pe principalele zone economice;

Implicarea bancara in activitatea cu carduri (primele 25 de banci pe
plan mondial) Anexa 4.2.;

Primele 25 de banci emitente de carduri VISA si Europay in Europa
(Anexa 4.3.). in a doua parte a Anexei, este evidenta evolutia
crescatoare a valorii tranzactiilor cu carduri Visa si Mastercard in
Europa pe parcursul a catorva ani;

in Anexa 4.4., in prima parte este prezentat clasamentul primelor 4
tari emitente de carduri VISA, din Europa de Est, pe anul 2001.

Conform acestui clasament. Romania ocupa locul 4 in functie de numarul cardurilor VISA emise, dupa Polonia cu aproape 7 milioane de carduri. Cehia cu 2 milioane si Ungaria cu l .7 milioane de carduri. Acest clasament se pastreaza si in ceea ce priveste volumul tranzactiilor, unde Polonia a inregistrat aproximativ 128 miliarde de USD. in Romania, volumul tranzactiilor a crescu! destul de sustinut ca procentaj, insa a pornit de la o valoare foarte mica. in celelalte doua parti ale Anexei, am incercat sa evidentiez evolutia tranzactiilor cu carduri VISA, relativ la introducerea monedei unice CURO. Astfel, de la introducerea monedei CURO in 1999, VISA a procesat in Uniunea Curopeana peste 16,7 milioane de tranzactii in CURO, insumand aproape 920 milioane de lire sterline (802 milioane USD)- o crestere de 550% fata de 2000. In 2001, aproximativ 1,6% din totalul tranzactiilor VISA din Uniunea Monetara Curopeana (HMU) au fost efectuate in CURO. in Franta s-au realizat 43% din valoarea totala a tranzactiilor cu HURO, majoritatea provenind din laxe. Germania a obtinut locul al doilea in acest clasament, cu 17% din valoarea tranzactiilor, fiind urmata de Marea Britanic cu 10%. in ceea ce priveste Curopa. 20% din totalul tranzactiilor pana in prezent se refera la comertul electronic, aratand ca CURO devine rapid moneda de schimb europeana specifica acestui lip de comert. De fapt, in anul 2000, a fost inregistrata o crestere de 500% a tranzactiilor electronice in CURO.

Toate aceste exemplificari scol in evidenta:

extensiunea continua, in toate zonele de de/.voltare economica
majora ale lumii, a operatiunilor cu carduri si,

implicarea crescanda a bancilor in operatiunile de tran/.il eu carduri
in masura sa satisfaca cerintele sporinde ale dezvoltarilor intcr-
umane in continua extindere si intensificare.

4.2. Piata romaneasca de procesare a cardurilor.

Ca inceputurile business-ului cu carduri, bancile emitente au avut de ales doar intre doua solutii: infiintarea unui procesator - Romcard, care sa aiba ca actionari principalele banci implicate pe aceasta piata (BCR. BRD. Banca Agricola, Banca Tiriac) sau dezvoltarea unui centru propriu de procesare (ca/ul Banc Post). Ulterior, si BRD - GSG si-a dezvoltat un centru propriu, iar bancile cu capital strain, intrate mai tarziu pe piata, au decis in majoritate sa aleaga un procesator din strainatate, in principal datorita politicilor bancilor-mama in regiune.

Ultimul an a adus ca principala noutate aparitia unor procesatori, al caror actionanat este independent de sistemul bancar (PayNet si Provus), care au reusit sa-si atraga, la randul lor, o seama de emitenti nou-intrati pe piata. Avantajele folosirii unui procesator sunt numeroase. Bancile sunt scutite de investitia initiala (in cazul in care doresc sa intre pe piata) sau de investitiile ulterioare necesare actualizarii continue a tehnologiei. Pe de alta parte, adunand un volum mare de tranzactii, procesorul genereaza costuri de exploatare mult mai reduse decat ale unei banci, in plus, trecerea raspunderii procesarii de le banca la procesator, ceea ce degreveaza banca de problemele administrative si de personal, pernutandu-i sa se concentreze asupra functiunilor sale esentiale in aceasta afacere: de/voltarea produselor si marketingul acestora. In cele ce urmeaza, vom prtvcnla gama de servicii oferite de cei trei procesatori, rezultatele activitatii deslasuratc, precum si proiectele de viitor ale acestora.

4.2.1. Romcard - primul centrii romanesc de auturi/are $i decontare u tranzactiilor cu carduri.

Banca Comerciala Romana, Banca Agricola. Banc Post, Banca Romana pentru Dezvoltare si Bancorex. cu o investitie loiala de 500 000 USD, pun bazele, la l martie 1994, primului centru de autorizare si decontare a tranzactiilor cu carduri. Acesta va purta numele de Romeard.

in prezent, acesta proceseaza 10 000 de tranzactii in 24 de ore cu o valoare zilnica de peste l milion de dolari.

Deoarece la acea perioada bancile mentionate mai sus erau doar membre VISA, decontarea se facea numai cu acest sistem international de plala. Avanti in vedere ca bancile romanesti au inceput sa emita carduri abia in ianuarie 1996, activitatea Romcardului s-a bazat in primii ani de la infiintare pe autorizarea si decontarea cardurilor emise in strainatate. Aceasta autorizare se referea la faptul ca, pentru orice tranzactie cu carduri, chiar daca era vorba de o extragere de numerar sau de plata a unor bunuri sau servicii la comerciant - prin Romcard se obtinea autorizarea operatiei respective. Circuitul mesajului era "Arc bani in cont' si pleca de la banca comerciantului, trecea pe la Romcard, de unde era trimis la centrul de operare VISA, iar de aici ajungea la banca emitenta a cardului. La intoarcere, pe acelasi traseu, mesajul era "Acceptati sau nu cardul la plata'. Tot acest drum informational se parcurge intr-un interval de timp de secunde. Pentru o astfel de operare, era nevoie si de echipamentele corespunzatoare.

Astfel, VISA a echipat tehnic Romcard, prin participarea, impreuna cu bancile fondatoare, la formarea primului operator interbancar al tranzactiilor cu carduri.

In urmatorii ani, bancile respective au devenit, pe rand si membre Europay. iar in prezent Romcard este dotat cu cate un server pentru fiecare din cele 2 sisteme internationale de plata mai sus mentionate. Intre timp. Banca Comerciala "Ion Tiriac' a obtinut exclusivitatea pentru American Kxpress si apoi Romcard a fosl dolat cu un server pentru autorizarea tranzactiilor cu carduri AMBX. Desi numarul bancilor membre VISA, Furopay si AMEX a crescut, structura actionarilor Romcard a ramas aceeasi.

Spre deosebire de ceilalti procesatori, Romcard nu s-a implicat si in producerea si emiterea de carduri, pentru ca actionarii au considerat ca nu este o activitate rentabila si nu au aprobat dezvoltarea aeestor tipuri de servicii. In schimb, Romcard este singurul care proceseaza in prezent tranzactiile cu carduri AMEX, Dinner's Club sau JBC, iar certificarile obtinute au fosl tot rezultatul demersurilor sale.

In prezent, Romcard pune la dispozitia clientilor urmatoarele scnicii de ba/a:

ti) autorizari vocale (comerciantii dotati eu imprintere apel ea/a telefonie Romcard 24 de ore din 24, 7 y.ile pe saptamana, pentru efectuarea unei autorizari, durata medie fiind de 20-30 secunde);

b)     merchant acquiring(chitantele ajung la Romcard, care le introduce in
procesare, obtinandu-se rapoarte si fisiere care reflecta gruparea
tranzactiilor pe comercianti);



c)     elearing interface (toate tranzactiile - inclusiv cele electronice sunt
procesate si incluse in fisiere outgoing care sunt transmise zilnic
organizatiilor internationale in vederea decontarii, iar fisierele ineoming
primite de la acestea sunt procesate in mod similar;

d)     national and international switching (Romcard realizeaza comunicatia
online cu organizatiile internationale prin intermediul statiilor de :>aie]ii,
iar comunicatia cli bancile beneficiare prin
linii de date terestre. Avand
aceste conexiuni, Romcard este capabila sa realizeze aceasta functie, ceea
ce inseamna ca tranzactiile care implica doua banci locale sunt rulate
direct intre acestea, si nu prin intermediul organizatiilor internationale;

e)     prevenirea fraudelor (Romeard intretine o ba/a de date care contine
informatii extrem de utile pentru prevenirea fraudelor)

O servicii auxiliare (SuperCom serviciu oferit de Europay, prin care sunt transmise imagini prin satelit in timp real pentru sustinerea disputelor in cazul refuzurilor la plata, Curopay OnLme pachet de servicii care asigura posibilitatea detectarii si prevenirii fraudelor la tranzactiile MasterCard);

g) servicii pentru bancile straine (in special servicii de monitori/are a cardurilor pierdute sau furate, fiind semnate pana in pre/enl astfel de contracte cu Alpha Bank Romania si cu ING Bank).

Pentru a oferi o imagine asupra acestei afaceri, vom pre/enia in Anexele 4.5.A,B,C,D,E ponderea pe piata a principalilor membri Romcard si o sinteza a performantelor tehnice si financiare ale acestuia.

Rezultatele anului 2000 arata o crestere spectaculoasa a volumului de procesare, mai ales in domeniul acceptarii la plata a cardurilor. Asadar, lata de circa 170 000 de tranzactii acceptare manuala ("manual acquiring') in USD si lei, adica 50 milioane USD si respectiv 10 miliarde lai, cat s-a reali/at in anul 1999, in anul 2000 s-a inregistrat o crestere cti 40%, iar in 2001 o crestere cu 30% fata de 2000. Astfel, s-a ajuns la un numar de 235 000 tranzactii in valoare de 56 milioane USD si 190 miliarde lei. Dupa cum se observa, a avut loc o crestere de-a dreptul exponentiala a tranzactiilor in lei.

Romcard continua sa domine activitatea de procesare, re/ultalele activitatii sale in 2001 putand fi observate in Anexa 4.5.A. Acest lucru nu trebuie sa ne mire, deoarece prin Romcard sunt Procesate in prezent (cu exceptia Banc Post si partial a BRD - GSG) operatiunile liderilor autoritari ai pietei romanesti de carduri. Numai tranzactiile la ATM ale cardurilor BCR. ale Bancii Tiriac si ale Bancii Agricole Raiffciscn s-au cifrat la 2 303 195, iar cele la POS la 286 178. Dintre acestea, aproximativ 50% s-au desfasurat la ghiseele bancilor, iar restul de 50% ia comercianti. Tran/actnle issuing procesate de Romcard (tranzactiile desfasurate cu carduri ale unei banci in afara sistemului bancii respective) s-au cifrai la l 824 906 (72% fiind tranzactii cu carduri BCR, 15% cu cele ale BAR si 13% cu carduri BT). Sistemul Romcard a permis si evidentierea numarului de tranzactii derulate prin intermediul cardurilor BRD - GSCi la BCR, BAR si BT (aproximativ l 200 000).

"Varful traficului international derulat prin Romcard. care se inregistreaza in ocazii speciale cum ar fi sarbatorile, dupa-amiaza zilei de vineri si /iua de marti se ridica la 2,2 tranzactii pe secunda 1,2 tranzactii VISA si l tranzactie Europay', spune Marin Mitroi, directorul general al Romcard, subliniind ca se asteapta ca, in curand, numarul acestora sa se apropie de 2,5 pe secunda.

Ca o consecinta a cresterii numarului de tranzactii pe baza de chitante ("pepcr based') a avui loc si o crestere a autorizarilor telefonice. Odata cu instalarea de noi automate (ATM), a crescut si activitatea privind extragerile de numerar. Aceasta evolutie se explica atat prin certificarea Bancii Agricole si a Bancii Comerciale "Ion Tiriac', cat si prin eforturile celorlalte banci pentru instalarea de noi automate. Volumul tranzactiilor ATM este cu atat mai mare. daca tinem cont ca tranzactiile "in house' (cardul emis de banca A este folosit in automatul aceleiasi banci), nu fac obiectul autorizarii si decontarii Romcard.

Acceptarea la POS ("poinl of sales') a cardurilor, a inregistrat de asemenea o evolutie po/itiva, desi in anul 2000 a fost operationala doar Banca Comerciala Romana. Practic, in acelasi an s-au procesai prin Romcard aproximativ 23 000 de tranzactii. Spre finele anului 2000, alte 2 banci au intrat in perioada de certificare pentru acceptarea tranzactiilor Ia POS, atat cu VISA cat si cu Furopay. Astfel, in 2001 acceptarea la POS s-a triplat, comparativ cu anul 2000. Indicatorul cel mai relevant, care reflecta evolutia de ansamblu a activitatii este numarul de unitati de tranzactii procesate, pe ba/a caruia se deiennma cuantumul de servicii prestate pentru fiecare banca.

4.2.2. Noi produse pe piata procesarii tranzactiilor cu carduri.

Pana acum un an, procesarea cardurilor era realizata doar de banci, de Romcard si de procesatori din strainatate. Intrarea pe piata a unor noi procesatori, al caror actionariat este independent de sistemul bancar, tinde sa schimbe tot mai mult raportul de forte. Aceste noi produse aparute pe piata sunt: PayNet si Provus.

4.2.2.1. PayNet.

PayNet a fost cel care a dat startul schimbarii. El a fost primul procesor care nu are ca actionari banci si care si-a inceput activitatea in Romania. Iii s-a infiintat in 1999, avand ea actionar majoritar Commercial Capital Grup. unul dintre cele mai mari fonduri de investitii din Grecia. De la o investitie initiala de l 500 000 USD, s-a ajuns in prezent la peste 2 000 000 USD. PayNet a obtinut certificarile din partea VISA si Europay, atat privind procesarea si personali/arca de carduri, cat si securitatea. La cererea bancilor, se pot obtine si certificari pentru alte sisteme internationale de plata, cum ar fi American Express si Dinner's Club.

Mai multe banci si institutii nefinanciare au incheiat contracte cu PayNet in calitate de procesator pentru cardurile emise: Piraeus Bank Romania operationala de la 23 iulie 2001 si Volksbank Romania - operationala de la l octombrie 2001, ca emitenti de carduri VISA Classic, VISA Business si VISA Electron si acceptatori de carduri VISA la ATM si POS de la sucursale: Commercial Bank of Greeee si Banca Comerciala Carpatica, ca viitori emitenti si acceptatori de carduri Europay (MasterCard si Maestro); ABN AMRO Romania servicii pentru clienti la cardurile emise, iar Sysware Romania pentru o solutie integrata de procesare de date pentru Petrom. Pentru Hotel Dynamics Group, Hotel Hilton, Hotel Marriott si Dial Telecom, PayNet a realizat personalizarea cardurilor emise de acestea.

Infrastructura companiei permite oferirea unei game complete de servicii de procesare, de emitere si de acceptare a cardurilor ca instrumente de plata:

a)           conexiuni onlinc cu VISANet si cu EPSNet (Europay);

b)          consultanta pentru realizarea de studii de piata si de fezabilitate pentru
programele de carduri ale bancii, precum si in procesul de obtinere a
licentelor necesare pentru aceasta;

c)           servicii de personali/are a cardurilor: embosare, imprimare, codificare,
generarea si expedierea PIN-ului;

d)          servicii de emitere de carduri: definirea ba/ei de date cu detinatorii de
carduri, a structurii conturilor de card si parametrii de functionare;

e)           procesarea tranzactiilor de eliberare de numerar la ATM si POS;

f)     managementul ATM;

g)           autorizarea online, vocala si MOTO. precum si decontarea tranzactiilor
efectuate cu cardurile emise de banci;

h) servicii de back oftice: postarea tranzactiilor pe conturile de card. calculul

comisioanelor si al dobanzilor si postarea lor; i) rezolvarea sumelor in disputa; j) monitorizarea antifrauda;

k) cuslomer support - 24 ore pe /i. 7 zile pe saptamana; 1) accesarea de la distanta a sistemului de management al operatiunilor cu

carduri al PayNet, prin intermediul softului speeiali/at Telescope; mlpregatirea personalului bancilor in vederea folosirii cat mai eficienta a

sistemului PayNet, primul sistem certificat de VISA.

4.2.2.2. Provus.

Concurenta sporeste prin Provus. Provus Service Providcr, celalalt procesator nou-aparut pe piata, a fost infiintat in februarie 2001 si a devenit operational sase luni mai tarziu, cand a inceput sa presteze servicii pentru principalul sau client de pana acum - Banca Romaneasca. Capitalul social actual al companiei este de 500 000 USD si urmeaza sa fie majorai in viitorul apropiat la l 000 000 USD. Investitia efectuata a depasit 2 000 000 USD si planul de investitii elaborat pe urmatorii 5 ani prevede alocarea a l 000 000 dolari anuai. Experienta reusita a Provus Romania a determinat efectuarea unei investitii de 4,2 milioane de dolari pentru constituirea unui centru de procesare in Turca - Provus Turcia. Provus Romania beneficiaza de un sistem solid de securitate atat din punctul de vedere al locatiei (securitatea accesului), cat si al programelor si echipamentului.

Sistemul de procesare este proiectat sa permita un numar nelimitat de carduri (format din sapte cifre), fiind pe deplin compatibil cu estimarile companiei in ceea ce priveste de/voltarea activitatii in acest an. Pana in prezent, Provus Romania a instalat un numar de 18 ATM si 20 de POS.

Sistemul implementat de Provus permite accesul la o ampla varietate de servicii:

a)     interfata cu organizatiile internationale de carduri (conexiunea cu
modulul Europay - HM si cu VISA - VAP,



b)     certificarea produsului (certificarea bancii ca banco emitenta sau ca
banca acceptatoare ATM);

c)     personalizarea cardurilor (embosare, codilicare, imprimare,
expediere, precum si producerea, tiparirea si expedierea 1-MN-urilor);

d)     autorizari (autorizari vocale, verificare PIN);

e)     rezolvarea exceptiilor (refuzuri de plata);

f)       gestionarea cardurilor de debit si de credit (anali/a cererilor de card,
acordarea limitelor de credit si oferirea de facilitati de depasire a
acestora, aplicarea taxelor si comisioanelor stabilite de banca,
procesarea, tiparirea si expedierea extraselor);

g)            prevenirea riscului si a fraudei pe carduri (raportarea tranzactiilor
frauduloase, programe speciale de monitorizare a comcrciantilor
ete.);

h) elaborarea de rapoarte (rapoarte standard de compensare decontare, numar de carduri, de tranzactii, precum si orice alte statistici solicitate de banci).

Demarata relativ timid, astazi activitatea noilor procesatori creste si ea pe /i ce trece. In Anexa 4.6. Vor fi pre/enlate tranzactiile procesate de Provus si de PayNet in perioada l octombrie 2001 - 15 martie 2002. Desi cifrele nu sunt inca spectaculoase, devine tot mai clar ca, pe masura ce ambii procesatori vor reusi sa atraga mai multe banci drept clienti sau activitatea celor actuali se va dezvolta, volumele procesate vor creste si costurile pe tranzactie se vor reduce. Investitiile masive care urmeaza sa fie facute in anii urmatori sugereaza ca suportul tehnic al pietei este asigurat. Mai ramane doar ca bancile sa dezvolte suficiente produse si servicii asociate cardurilor, care sa atraga tot mai multi clienti, si sa largeasca reteaua de comercianti acceptatori, in tentativa de eliminare a numerarului din comportamentul zilnic de plata al consumatorilor.

4 .3. Utilizarea in Romania a cardurilor emise de societati internationale.

In tara noastra sunt acceptate a fi utilizate o scrie de carduri emise de societati internationale, intre care VISA International si Europay au un regim special.

Pentru aceste societati. Banca Nationala a Romaniei indeplineste functia de agent de decontare finala. BNR a acceptat aceste societati cu titlul de conturi speciale, similare caselor de compensatii interbancare, respectiv conturi care zilnic inregistreaza solduri, initiale si finale, egale cu 0.

In activitatea de intermedierea circulatiei cardurilor sunt implicate mai multe verigi (Anexa4.7.J. incepand cu iulie 1997, cardurile VISA International sunt denominate in lei. Au fost introduse cardtirile VISA de tip Classic, Electron si Business, in aceasta ipostaza, cardurile VISA International au dimensiuni operationale in crestere rapida (Anexa4.7.).

incepand din august 1997, Europay International a emis pe piata noastra, prin bancile romanesti, produsele sale de ba/a Maeslro, Business. Standard, care, potrivit sistemului, au un flux de derulare propriu.

Romania este considerata ca fiind o piata cheie pentru emitentul de carduri VISA, iar depasirea pragului de un milion de carduri emise de bancile din Romania sub aceasta marca, e usor de realizat, sustin studiile companiei, care vede potentialul pietei romanesti la aproape 7 milioane de posesori de carduri, a afirmat Radu Obreja, vice-prcsedinte VISA pentru zona Europa Centrala si de Est.

Este de mentionat faptul ca ritmul de crestere din anul 2001 al emiterii de carduri VISA a fost in medie de 60 000 de carduri pe luna, cel mai rapid dintre tarile eu peste 50 000 de carduri emise. La finele lunii septembrie 2001. numarul cardurilor VISA emise in Romania se ridica la 903 202 fata de 354 051 la 30 septembrie 2000. Ritmul de crestere a numarului de carduri a lost mai ridicat decat cel al volumului de tranzactii, a caror valoare a fost de 354 milioane de USD fata de 165 milioane de USD la finele perioadei similare din 2000. Vezi Anexa 4.8. Aceasta evolutie a fost posibila datorita faptului ca s-a largii plaja detinatorilor de carduri cu venituri foarte mari spre cei cu venituri medii, care nu au putut sustine acelasi ritm de crestere a valorii tranzactiilor.

4.4. Piata cardurilor in 2002.

Valoare tranzactiilor cu carduri emise in Romania a fost in 2001 de aproximativ 35 000 milioane de lei, potrivit primelor estimari ale emitentilor. Au intrai in piata cardurilor 5 noi banei emitente, astfel ca, din cele 40 de banci din sistem. 14 sunt emitenti activi de carduri. Structura ofertei de carduri a bancilor romanesti va fi prezentata in Anexa4.9. Numarul cardurilor puse in circulatie, din decembrie 1995, a depasit 2,1 milioane de bucati, peste un milion linul emise numai in 2001. Luand in considerare faptul ca un detinator poate avea mai multe carduri, nu neaparat toate active, iar 90% din cardurile emise sunt carduri de salarii, se estimeaza ca in jur de t ,1 milioane de romani sunt detinatori de card.

In ciuda performantelor notabile privind valoarea tranzactiilor pe card, sistemul bancar este inca dator detinatorului de card la capitolul facilitati, in Romania nu putem vorbi inca de un sistem de plati prin carduri, ci . mai degraba, de o infrastructura de retrageri de numerar prin carduri, iar cand nu sunt suficiente bancomateie sau cand acestea nu fac fata solicitarilor, se compromite ideea de card. Bancherii sunt constienti ca, pentru a nu se ajunge aici, trebtiie sa ofere detinatorului de card si alte servicii dccal cele de eliberare de numerar, in acest an vor deveni tot mai vizibile cele doua tendinte ce s-au conturat in 2001. Este vorba despre cresterea cererii de acordare a unui credit pe card si reluarea procesului de extindere a retelei de comercianti acceptatori de card in vederea efectuarii de plati.

in prezent. BRD, BCR, si BancPost au in oferta lor de produse bancare carduri de credit. Au fost deja emise aproximativ 150 000 de carduri de credit, iar in 2002 sunt toate sansele ca acestea sa ajunga la o jumatate de milion, l'nn politica de comisioane, cardurile de credit sunt astfel concepute incat sa incurajeze folosirea lor la comerciant si sa descuraje/.e extragerea de numerar. De aceea, se spera ca in 2002 sa sporeasca apetitul romanilor pentru cumparaturi pe card, ceea ce va conduce la cresterea retelei de acceptare si, implicit, a gradului de atractivitate a cardului bancar. Se spera realizarea de noi partcnenate intre banci si comercianti, care sa conduca la emiterea unor carduri co-branded de tipul Banca Tiriac - Metro.

Bancile vor ti incurajate sa lanseze mai multe carduri de credit nu doar datorita cererii, in crestere, din partea populatiei, ci si ca urmare a faptului ca, in acest an, se va infiinta primul Birou de credit. O asemenea institutie va monitoriza istoria relatiei de plata dintre diversi debitori, persoane ll/.ice, si creditorii acestora: banci, societati de valori mobiliare, companii de leasing si de asigurari, furnizori de servicii etc. Existenta biroului de credit va permilc bancilor sa verifice cat de bun platnic este persoana carei intentioneaza sa-i acorde un card de credit, ceea ce va imbunatati sensibil procesul de evaluare.

in afara acestor doua tendinte, piata cardurilor in 2002, dar si in anii urmatori, va mai Ii influentata si de modul in care bancile vor intelege sa reactioneze ia trei provocari: eliminarea vizelor, reducerea costurilor de exploatare prin extinderea serviciilor la A'l'M si acceptarea smarl cardului.

Din perspectiva eliminarii vizelor, in 2002 asistam la cresterea numarului detinatorilor de carduri in valuta. Acest lucru, insa, nu va mlkienta sensibil piata cardului. Exista banci mari care. in prezent, la 500 de carduri emise au doar unul singur in valuta. Chiar daca rata ar deveni 5 la 500. cresterea cardurilor emise va fi foarte mica. Hotaratoare ar fi luarea deci/.iei. de catre autoritati, ca romanul sa poata face dovada detinerii sumei minime prin carduri

de debit cu utili/are internationala, precum VISA, Electron sau Macstro. produse care sunt foarte larg raspandite si au caracter de masa.

Legat de reducerea costurilor de exploatare, este foarte important ea -pentru a nu inhiba piata - bancile emitente sa accepte ca eficienlizarea activitatii de exploatare a retelei de ATM/POS se poate face prin cresterea taxelor si comisioanelor numai in conditiile in care sunt oferite detinatorului de card facilitati suplimentare. Pentru 2002 este de asteptat sa asistam !;i schimbarea rolului ATM-ulin de ia un simplu furnizor de numerar la furnizor de servicii. C) serie de banci vor introduce in acest an posibilitatea ca detinatorul tic card sa efeciue/e plati, in contul furnizorilor de servicii, direct de la ATM. Raspandirea ATM-urilor pe teritoriul Romaniei va fi prezentata in Ane.xa4.10.

Cat priveste acceptarea smart cardului, VISA a recomandat bancilor membre ca, dupa octombrie anul curent, loate echipamentele ce vor ti achi/itionate sa permita acest lucru. Intr-0 mare masura, bancile au tinut cont de aceasta si pana acum, astfel incat ele vor putea sa accepte, efectiv, smarl cardul in reteaua de bancomate si POS-uri inca din trimestrul al patrulea al 2002. Principalul efect l-ar putea constitui cresterea exportului de bunuri si servicii pe card.

Poate ca cel mai important eveniment al anului 2002 va li inceperea activitatii de emitere a cardurilor de catre CEC, conducerea institutiei anuntand aceasta intentie inca din ultima luna a anului trecut. Astfel, s-ar putea inregistra o crestere treptata, atat a gradului de bancarizare - prin sporirea locatiilor unde poate fi folosit cardul bancar - cat si a numarului de utili/atori. O asemenea evolutie este cu atat mai probabila cu cat CEC ar putea lansa pe piata un card care sa fie un real instrument de economisire, prin practicarea unei raie a dobanzii la disponibilitatile din contul de card comparabila cu cea bonificata pentru depozitele la termen.

Facand o analiza comparativa a anului 2001 cu anul 2000 peniru a determina cele mai competitive banci comerciale romanesti pe piata cardului (Anexa s-a ajuns la concluzia ca BancPost detine suprematia in ceea ce priveste numarul cardurilor emise (30% din piata) si in ce priveste numarul de tranzactii (31.50% din piata). Referitor la valoarea tranzactiilor, primul loc este ocupat de BRD-GSG, care este pe locul doi la numar de carduri emise si numfir de tran/actii.










Document Info


Accesari: 3497
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )