Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Sistemul veniturilor publice - Veniturile nefiscale

Finante




Sistemul veniturilor publice - Veniturile nefiscale

Statul, ca si particularii traieste din veniturile pe care le realizeaza, iar repartizarea resurselor intre sectorul public si cel privat determina o anume proportie considerata optima atunci cand cerintele consumatorilor sunt satisfacute la nivelul maxim al exigentelor acestora prin intermediul sectorului public si a celui privat. Repartizarea intre sectorul public si cel privat este optim cand nevoile sunt satisfacute la nivelul maxim al exigentelor. Pentru a se desemna fondurile la dispozitia statului necesare satisfacerii nevoilor private sunt folosite expresii precum venituri publice, venituri bugetare sau resurse financiare publice, toate acestea desemnand fondurile care se constituie la dispozitia statului pentru acoperirea cheltuielilor publice. Acestea impreuna cu cele private constituie resursele financiare ale societatii, de aceea raportul este unul de la parte la intreg. Resursele publice sunt constituite din totalitatea mijloacelor banesti instituite prin lege care contribuie la formarea fondurilor, a resurselor financiare. Dpdv ec-financiar, veniturile publice reprezinta forme valorice prin intermediul carora o parte din venitul national este concentrat la dispozitia statului. Majoritatea veniturilor publice se constituie prin contributia pers juridice si fizice care realizeaza ventiuri impozabile sau detin bunuri impozabile, aceste obligatii stabilindu-se prin lege pentru toata lumea si individual prin acte juridice unilaterale. La aceste contributii ale cetatenilor se adauga si resurse cu caracter nefiscal, desi calificarea lor ca venituri nefiscale este cel puti 626v2118g n discutabila in cazul monopolurilor. Cererea crescanda de resurse a statului a dus la o diversificare a mijloacelor de constituire a acestora, in prez resursele publice se constituie 1 pe seama prelevarilor cu caracter oligatoriu, taxe, impozite, contributii, amenzi; 2 ca venituri din monopoluri ale statului, din activ ec si din vanzarea bunurilor statului; 3 din resursele trezoreriei ; 4 imprumuturi publice; 5 finantarea prin emisiune monetara fara acoperire.




Sunt mai multe categ de venituri ale statului.

Clasificare:

  • Dupa destinatie, fara a deosebi intre fiscale si nefiscale: venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor asig sociale de stat, cu destinatie speciala si resurse ale bugetelor locale.
  • Dupa criteriul regularitatii incasarii: resurse curente sau ordinare - incasate cu regularitate, si venituri extraordinare, incidentale sau intamplatoare - succesiunile vacante, donatiile etc.
  • Dupa provenienta: venituri interne si venituri externe.
  • Dupa sursa lor: fiscale si nefiscale.

Toate veniturile bugetare au o denumire tabilita in raport cu natura economica financiara si cea juridica, cu ajutorul carora se deosebesc veniturile bugetare. In cadrul fiecarui venit bugetar este atribuita si o denumire specifica. Veniturile publice sunt structurate pe criterii economice, dupa structura bugetului, toate aceste venituri se constituie si se gestioneaza prins sistemul unitar de bugete.

Principalele venituri publice nefiscale

Ponderea lor este mai scazuta in sis veniturilor statului.

  • Venituri din activitati economice:

Isi au izvorul in proprietatea statului asupra unor bunuri sau din exploatarea facuta de stat cand acesta functioneaza ca sub ec. Statul si unit admin teritoriale au proprietati pe care le exploateaza singure sau pe care le dau in exploatare altora. Statul realizand venituri atat din exploatare, in mod direct sau indirect, dar si ca rezultat al activ ec pe care il desfasoara in sine, in acest caz statul realiz venituri care intra la buget in parte cu acest titlu, si in parte ca impozit pe profit.

Statul detine inca participatie la societati comerciale si in cazul acestora, statul realiz venituri din activ ec ale acestora cu capital integral sau majoritar de stat, cand venitul realizat intra la stat ca atare sau ca taxe si impozite.

  • Venituri din monopoluri:

Prin monopol se intelege dr exclusiv pe care il are cineva sau pe care si-l aroga cineva. Termenul de monopol il intalnim la proprietatea inelectuala si este un monopol recunoscut in favoarea autorului unei opere sau unei creatii intelectuale, aici dr este recunoscut de stat prin autoritatea competenta sau a succesorului sau in dr cu durata limitata si o exploateaza. Cu acest inteles, cuv monopol desemneaza privilegiul exclusiv de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri, dar cuv monopol il mai intalnim si in domeniul concurentei cu inteles diferit, ca putere pe care o are o societate sau un grup de soc care controleaza productia si desfacrea productiei intr-un domeniu de activ. O intreprindere are monopol at cand este singura care produce un bun sau serviciu si satisface intreaga cerere, pentru acestea inpunandu-si preturile in lipsa concurentei.

Unii autori incud aceste monopoluri in randul impozitelor indirecte, pe considerentul ca ar fi modalitati de impunere care constau in dreptul statului fie atat a productiei , cat si a vanzarii unor produse (sarea, tutunul, produsele alcoolice) - monopoluri depline, fie numai asupra productiei, fie numai asupra comertului cu amanuntul. In cazul taxelor si impozitelor puterea de constrangere a statului se exercita asupra contribuabilului de la care preleva contributia sa, repr o parte a venitului realiz de acesta. In cazul monopolului, statul isi rezerva pt sine un dr, o activ, un anume tip de comert de pe urma caruia realiz si un alt tip de venit decat cel obtinut prin impunere, de aceea, a califica monopolurile ca venituri fiscale pare a fi o solutie criticabila. In cazul monopolurilor, statul realiz venituri pe de o parte din activ desfasurata pe baza de monopol ca profit al acestei activ, iar in parte din desfacerea produselor realiz in regim de monopol. Monopolurile statului sunt intreprinderi si activ in care este exclusa initiativa privata si care sunt puse sub conducerea admin publice. Limita in care statul intelege sa excluda particularii de la anumite activ depinde de conceptia dominanta a fortelor aflate la putere, de aceea si nr monopolurilor si activ in regim de monopol difera. Dr statului de a desfasura activ ec trebuie sa fie cat mai reduse, unele intreprinderi sunt puse sub controlul statului numai cu scopul de a realiz venituri, dar altele alcatuiesc obiect de monopol si din ratiuni de siguranta, de aparare nationala ori de dezvoltare culturala, intre acestea amintind posta, caile ferate. Daca activ desfasurate in regim de monopol se soldeaza cu pierderi, monopolurile apartin mai degraba cheltuielilor publice decat veniturilor publice.



Regimul monopolului in Romania a fost stabilit prin legea 31/1996, cu modificari ulterior 171/2001, prin monopol de stat in intelesul acestei legi este dr statului de a stabili regimul de acces al agentilor ec cu capital de stat si privat inclusiv producatori individuali la activ ec constituind monopol de stat si conditiile exercitarii acestora. Legea noastra a instituit monopol asupra urmatoarelor activ: 1. fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor si explozibilului; 2 producerea si comercializarea stupefiantelor; 3 extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si pietrelor pretioase; 4 productia si comercializarea de timbre fiscale; 5 fabricarea si importul in vederea comercializarii a alcoolului si a bauturilor spirtoase distilate ; 6 fabricarea si importul in vederea comercializarii a produselor de tutun si a hartiei pt tigarete; 7 org si exploatarea sis de joc cu miza; 8 org si exploatare pronosticurilor sportive. Productia de alcool in gospodariile individuale pt consum propriu nu este supusa regimului de monopol. Adm monopolurilor de stat pt aceste activ se face de catre Min Finantelor. Exploatarea activ constituind monopol de stat se face de catre ag ec cu capital de stat ori privat inclusiv de catre prod individuali pe baza de licente eliberate de min finantelor cu avizul Min de Resort. Licenta repr o autorizatie data de stat pt o perioada det in baza careia titularul, pers fizica sau juridica, poate sa produca, sa prelucreze ori sa comercializeze in cantitatea solicitata si de o anume calitate un produs sau serviciu care face obiectul monopolului de stat in schimbul unui tarif de licenta. Niv tarifului de licenta se stabileste de Guv in functie de niv monopolului si calitate. Titularii de licenta sunt obligati sa respecte cond de licentiere si sa plateasca tariful de licenta. Aceasta este nominala, se elibereaza pt locurile solicitate si nu poate fi cedata direct sau indirect.

Emisiunea baneasca fara acoperire este un procedeu de finantare a deficitului bugetar, dar recurgerea la acest procedeu are efecte negative grave asupra economiilor pentru ca provoaca inflatie. Fen inflationist antreneaza o sporire a resurselor fiscale pentru ca o data cu cresterea inflatiei creste si impozitul pe venit/avere. Resursele care se obtin la buget din tva. Inflatia det si in termen real o diminuare a obligatiilor de plata a statului, in ceea ce priveste datoria publica. Emisiunea baneasca fara acoperire la noi a avut efecte dezastruoase in anii '90, dar si astazi traim intr-o perioada de recesiune ec, ce se observa prin nivelul inflatiei. O alta modalitate de alimentare sunt resursele de trezorerie (instit statului care are rol de casa si de bancher al statului, prin ea realizandu-se platile si incasarile statului). A afirma ca resursele de trezorerie constituie resurse publice este inexact, resursele de trezorerie fac doar sa acopere gourile acolo unde sunt. Singurele sume care repr cu adev resurse ale bugetelor constituie dobanzile pe care trezoreria le realiz din soldurile contului gen al trezoreriei.

Imprumuturile publice - se intampla adesea ca statele sa cheltuiasca mai mult decat castiga din taxe, impozite si contributii , caz in care trebuie sa apeleze la alte resurse pt a face fata cheltuielilor pt a acoperi deficitele, intre aceste resurse un loc important ocupa imprumuturile publice, preferinta statului pt astfel de venituri se explica si prin aceea ca sporirea resurselor statului prin masuri de crestere a veniturilor fiscale sunt pe de o parte nepopulare, existand o reactie de restrangere a contribuabililor, fiind si greoaie, pt ca astfel de masuri de sporire a veniturilor prin masuri fiscale presupun modif ale sis fiscal, fie in privinta cotelor de impunere, fie prin introducerea de noi taxe si impozite, ori procesul legislativ este lent. Adoptarea a astfel de masuri sunt neppulare, legiuitorul le evita pe cat poate si face acest lucru mai ales in perioadele care preced algerile.

Imprumuturile nu se realiz intotdeauna, inclusiv pt acoperirea deficiturilor bugetare, desi cel mai adesea, destinatia este aceasta.

Imprumuturile in general: indeplinesc mai multe functii:

  1. distributiva, consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la nivelul societatii si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi unor pers care au nevoie de fonduri banesti.
  2. transformarea ec in investitii
  3. reglarea a emisiunii monetare - un sis al creditelor care functioneaza bine det o mai mica circulatie a masei monetare de pe piata.
  4. asigurarea stabilitatii preturilor, imprumuturile putand contribui la reglarea cererii si ofertei de marfuri prin dirijarea sau stimularea acordarii creditelor, fie pt productie, fie pt consum.

Clasificarea imprumuturilor:

  1. dupa sub de dr care angajeaza creditul, acesta poate fi public sau privat. cel public este contractat de stat pt completarea resurselor sale atunci cand veniturile nu sunt suficiente, este privat creditul contractat de orice pers fizica sau juridica privata.
  2. dupa sub de dr - este bancar sau comercial desi si cel bancar este tot comercial; cel comercial este intalnit in practica in cazul vanarii de marfuri pe credit.
  3. dupa destinatie - de productie sau de consumatie
  4. dupa modul de garantare - reale sau personale ; cel real este garantat de valori reale concrete : gaj, ipoteca; cel personal se bazeaza pe increderea de care se bucura beneficiarul fata de creditor
  5. dupa perioada de timp pt care se acorda creditele - pe termen scurt, pana la un an ; pe termen mediu sau mijlociu, de la 1 -5 ani; pe temen lung, peste 5 ani
  6. dupa locul situarii creditelor - interne si externe.

Cel mai frecvent este cel bancar, bancile fiind societati comerciale al caror ob de activ principal este atragerea de bani de la pop si ag ec pe care le transforma in capitaluri active.




Functiile bancilor: atragerea fondurilor banesti temporar disponibile, acordarea de credite, efectuarea operatiunilor de virament, de transfer in conturi deschise la alte banci, emiterea de instrumente de credit si efectuarea de operatiuni cu astfel de instrumente, operatiuni cu valuta, acordarea de consultanta de specialitate.

Imprumutul public - desemneaza imprumutul contractat de stat sau colectivitati publice, comune, judete, municipii, imprumutl de stat fiind intelegerea intre o pers fizica sau juridica in calitate de creditor si stat in calitate de beneficiar, prin care prima dintre parti consimte sa puna la dispozitia statului sub forma de imprumut pe o perioada det de timp o anumita suma de bani, iar statul se angajeaza sa o restituie la timpul stabilit impreuna cu dobanda si altele aferente. Statul se poate imprumuta de la alte state sau particulari.

Imprumutul de stat si in mod special cel intern are caracter contractual, dar posibilitatile imprumutatorului sunt de regula limitate la acceptarea sau nu a acordarii imprumutului si a cond in care statul intelege sa se imprumute. Statul stabileste cond imprumutului, marimea acestuia, cond de rambursare si dobanda acordata fara consultarea posibililor creditori. Imprumuturile de stat sunt facultative dar pot fi si fortate. Sunt rambursabile, sumele acrodate cu titlu de imprumut fiind restituibile la termenele si cond fixate de stat, cu ocazia emisiunii titurilor de stat. Exista si asa numitele imprumuturi perpetue cand statul, pt sumele puse la dispozitie cu acest titlu se limiteaza la plata unor dobanzi catre creditorii sai pe durata nedeterminata, dar si in aceste cazuri statul poate rascumpara titlurile. Imprumuturile de stat garanteaza rambrsarea dar si dobanda care de regula, in cazul imprumuturilor de stat este mai mare ca la dobanda bancara.

Imprumuturile de stat sunt interne sau externe. Interne sunt cand detinatorii de capital sunt selectati de pe piata interna. intre avantajele imprumutului de stat : consolideaza patrimoniul statului, det incurajarea economiilor banesti si activarea capitalurilor particulare.

Avanajele imprumuturilor publice sunt mai evidente cand se realizeaza pe plan intern.

Dezavantaje : angajeaza generatiile viitoare, obligandu-le sa suporte cheltuielile de rambursare a imprumuturilor contractate si mai ales a celor pe termen lung; influenteaza niv dobanzii, iar pe termen lung au ca consecinta micsorarea capacitatii contributive in ec a cetatenilor. La noi Guv este cel insarcinat cu ac responsabillitate si garanteaza prin Min Finantelor.

Scopurile in care pot fi angajate imprumuturi : finantarea deficitului bugetar, refinantarea datoriei publice, sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului, finantarea proiectelor de investitii, finantarea dezoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, finantarea achizitionarii de bunuri si servicii si a importului de materii prime si resurse energetice, finantarea cheltuielilor det de calamitati naturale, indeplinirea obligatiilor legate de garantiile de stat, mentinerea unui sold corespunzator la trezoreria statului.

Formele de realiz a imprumutului de stat intern: emiterea si vanzarea unor titluri de stat in moneda nationala numita si bonuri de tezaur, imprumuturi de la banca centrala a statului, ori de la bancile comerciale, preluarea pt trezorerie a unor disponibilitati banesti ale diferitelor instit publice si emiterea si vanzarea de obligatiuni sau alte titluri valorice de imprumut. Titlurile de stat sau bligatiunile se emit de catre Min Finantelor, valori nominale, stabilite prin emisiune, aceste titluri atesta detinatorului calitatea de creditor al statului si ii dau dreptul de a primi pe langa suma inscrisa in titlu si la dobanda.  Titlurile de stat pot fi emise pe termen scurt, mediu sau lung. Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza la scadenta, termenul fiind de regula prevazut in cond de emisiune. Obligatia statului se stinge in mom in care este rambursata suma inscrisa in titlu si dobanda aferenta acesteia.

Statul se poatei imprumuta si de la BNR, fara dobanda, dar cuantumui imprumutului la BNR nu poate depasi 10% din totalul bugetului aprobat prin legea bugetara si trebuie restituit in termen de cel mult 6 luni pe seama veniturilor bugetare curente. Se admite si restituirea pe baza altui imprumut de stat efectuat in cond legii. Preluarea pt trezorerie a unor imprumuturi banesti, procedura rar utilizata consta in preluarea unei parti din reervele banesti ale caselor de ec sau soc de asig.

Obligatiunile pe termen lung repr operatiune frecventa a imprumuturilor publice, realiz prin vanzarea oblig catre bancheri sau consortii bancare, vanzarea prin subscriptie publica sau de valori. Creditele publice se realiz in cond contractuale de la alte state ori instit financiare internationale, precum si de la detinatori de capitaluri privati.



loading...








Document Info


Accesari: 14674
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )