Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























TAXELE VAMALE

Finante




TAXELE VAMALE



4.1.Taxele vamale - instrument al politicii de liber schimb

Taxa vamala reprezinta un impozit perceput de stat asupra marfurilor în momentul în care trec granitele vamale ale tarii respective în scopul importului, exportului sau tranzitului acestor marfuri.

Taxele vamale aplicate pe un teritoriu vamal sunt cuprinse într-un tarif vamal.

Teritoriul vamal reprezinta teritoriul pe care se aplica acelasi tari 454g613e f vamal care poate sa coincida sau nu cu teritoriul national al tarii, existând însa situatii de extindere a teritoriului vamal (uniunii vamale) precum si situatii de restrângere a teritoriului vamal (antrepozite vamale, zone libere etc.).

În conditiile actuale de crestere a interdependentei economice între state se manifesta o tendinta obiectiva de reducere a taxelor vamale.

În 1947, la propunerea SUA, Consiliul Economic si Social al ONU a desfasurat primele negocieri tarifare cu privire la reducerea taxelor vamale si atenuarea unor restrictii din calea comertului international, negocieri ale caror rezultate au fost înscrise în tratatul multilateral Acordul General pentru Tarife si Comert care constituie baza juridica a concesiilor tarifare asupra carora s-a cazut de acord precum si a regulilor care reglementeaza relatiile comerciale dintre state.

Prin aparitia acestui acord a aparut o noua etapa în politica comerciala internationala, prin generalizarea sistemului de preferinte vamale. De la 1 Ianuarie 1995 GATT se numeste Organizatia Mondiala a Comertului.

O alta caracteristica a relatiilor comerciale internationale o reprezinta aparitia si largirea proceselor de integrare economica . În relatiile comerciale ale tarilor care fac parte din grupari comerciale si economice se aplica facilitati mari cum ar fi scutirea totala de taxe vamale în cadrul CEE ( ce se constituie într-o uniune vamala) sau scutite de taxe vamale pentru produsele industriale din tarile Asociatiei Europene a Liberului Schimb ( o zona de comert liber).

CEE a devenit uniune vamala de la 1 Iulie 1957 când taxele vamale în comertul intracomunitar au fost suprimate si s-a constituit fata de terte tari un tarif vamal comun.

AELS s-a constituit prin Conventia de la Stockholm în 1960 si legalizeaza crearea unei zone a liberului schimb între 7 tari capitaliste dezvoltate , numai pentru marfurile industriale la care se desfiinteaza taxele vamale.

si în tarile în curs de dezvoltare s-au realizat uniuni vamale, zone de comert liber si aranjamente preferentiale.

Piata Comuna a Americii Centrale, constituita în anii 1958-1960 , cuprinde tarile Americii Centrale si a eliminat treptat taxele vamale pâna în 1966.

Asociatia Latino-Americana a Liberului Schimb a luat fiinta în 1960 prin Tratatul de la Monte Video, urmarind desfiintarea taxelor vamale interne si reducerea treptata a acestora între tarile membre.

Piata Comuna a Ţarilor Arabe a început sa functioneze în 1965 având ca obiectiv principal asigurarea comertului liber, transportul de tranzit si miscarea fortei de munca în interiorul gruparii, introducerea unui tarif extern comun, coordonarea politicii valutare si a sistemului de impozite.

Sistemul de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii în favoarea tarilor în curs de dezvoltare aprobat în cadrul UNCTAD în Octombrie 1970 si pus în aplicare în 1971 a consacrat principiul tratamentului preferential în favoarea tarilor în curs de dezvoltare. Acest sistem permite scutirea completa a taxelor vamale sau reducerea acestor taxe la exporturi în tarile dezvoltate a produselor provenind din tarile în curs de dezvoltare.

4.2 Clasificarea taxelor vamale

Taxele vamale se clasifica dupa mai multe criterii :

a)        în functie de obiectul impunerii, taxele vamale vizeaza importurile , exporturile sau fluxurile de tranzit:

taxele vamale de import se percep asupra marfurilor importate când trec granitele vamale ale tarii importatoare, sunt achitate de firmele importatoare si sunt incluse în pretul de desfacere pe piata interna a importatorului, fiind suportate de consumatorii finali.

Taxele vamale de export se percep asupra marfurilor indigene la exportul acestora si sunt percepute la un nomenclator redus de marfuri si pe timp limitat sau limitarea exportului unor produse de baza în vederea prelucrarii la intern.

Taxele vamale de tranzit se percep asupra marfurilor straine aflate în trecere pe teritoriul vamal al tarii respective.

b)        Dupa modul de percepere se disting:

taxe vamale specifice ce se calculeaza pe unitatea de masura fizica ( masa, volum) a marfurilor si presupune existenta unui tarif vamal foarte detaliata, ce cuprinde o descriere amanuntita a marfurilor.

Taxe vamale ad-valorem se preleva sub forma unui procent determinat asupra valorii marfii importate. Avantajul este ca ele nu cer un tarif vamal prea detaliat, iar din punct de vedere al veniturilor bugetare se aliniaza în mod continuu preturilor fiind calculate sub forma de procent.

Taxe vamale mixte ce se calculeaza în special  ca adaos la cele precedente.

c)        Dupa modul de fixare se împart în:

taxe vamale autonome ce sunt stabilite de stat în mod independent, fara nici o întelegere prealabila cu alte state.

Taxe vamale conventionale ale caror nivele au fost convenite de stat prin întelegeri cu alte state conform celor stipulate în acordurile comerciale încheiate. Statul stabileste pentru anumite marfuri taxe vamale mai reduse în comparatie cu cele autonome.

Taxe vamale preferentiale care sunt aplicate de stat în cadrul importurilor din state cu un regim comercial preferential mai favorabil decât cele aplicate în mod larg tarilor care beneficiaza de clauza natiunii celei mai favorizate. Taxele vamale preferentiale pot fi unilaterale sau reciproce.

d)        în functie de platitorii taxelor vamale:

taxe vamale percepute de la persoane fizice

taxe vamale percepute de la persoane juridice.

e)        dupa scopul impunerii:



taxe vamale fiscale ce sunt, de obicei, mai scazute si se percep cu scopul de a aduce un anumit venit statului.

Taxe vamale protectioniste, care sunt taxe al caror scop principal este crearea unei bariere pentru marfurile straine, prin care se urmareste eliminarea concurentei straine pe piata tarii respective si expansiunea pe pietele externe.

4.3. Functiile taxelor vamale

4.3.1 Taxele vamale - instrument fiscal

Taxa vamala apare initial sub forma unui instrument simplu de politica fiscala cu scopul formarii veniturilor statului. Din punct de vedere fiscal taxa vamala este abordata în calitate de impozit perceput asupra tranzactiilor cu produse care trec frontiera ( import , export, tranzit) perceperea acestora fiind avantajoasa pentru stat, deoarece ca impozit fiscal majoreaza veniturile bugetare.

În România în 1995 taxele vamale au adus venituri statului de 849,7 miliarde lei, în anul 1996 acestea au atins 1724 miliarde lei, iar în anul 1997 - 4760,3 miliarde lei.

4.3.2.Taxele vamale - instrument de politica comerciala

Pe lânga faptul ca taxele vamale majoreaza veniturile statului, ele au si un impact economic contribuind la dezvoltarea activitatii economice.

Taxele vamale se constituie ca instrument de politica comerciala odata cu dezvoltarea industriei si interesul statului de proteja propria industrie nationala. Apare în aceasta perioada protectionismul vamal cu taxe vamale mari la produsele manufacturate si taxe mici la materii prime.

Mijloacele folosite pentru realizarea obiectivelor politicii comerciale pot fi grupate în doua categorii :

masuri de control direct sau mijloace de constrângere care influenteaza cantitatile

masuri care influenteaza preturile , de control indirect.

Odata cu aparitia tarilor industrializate, protectionismul, devine agresiv îmbracând forma unor tari liber schimbiste în conditiile în care introducerea taxelor fusese generalizata la nivelul tuturor tarilor.

Ţarile industrializate promoveaza ideea comertului cu taxe mici sau a unui comert liber pentru a putea fi competitive în orice tara datorita costurilor de productie mici si în lipsa taxelor vamale.

În cadrul negocierilor comerciale, statele îsi acorda concesii ce constau în reducerea reciproca a nivelului taxelor vamale la importul anumitor produse ce fac obiectul negocierii.

În aplicarea taxelor vamale ca instrument de protectie a economiei s-au constatat unele tendinte:

tendinta de a utiliza taxele vamale ca modalitate de punere în practica comerciala internationala a principiului nediscriminarii, a clauzei natiunii celei mai favorizate între doi parteneri. Orice avantaj care se acorda între terte tari de catre unul din parteneri trebuie extins si în raporturile dintre ei.

Tendinta de reducere a taxelor vamale în conditiile clauzei natiunii celei mai favorizate între tarile membre GATT ca urmare a desfasurarii unui sir de negocieri tarifare multilaterale în cadrul acestui acord.

Tendinta de reducere în general a semnificatiei nivelului taxei vamale.

Caracterul de protectie al unui tarif vamal este evidentiat de prioritatea care i se acorda de fiecare tara unuia dintre cele doua scopuri: protectia desemnata sa elimine sau sa reduca importul prin cresterea preturilor sau obtinerea unor venituri pentru bugetul tarii importatoare .

Pentru calcularea ratei efective a protectiei vamale se tine seama de taxele vamale prelevate asupra materialelor incorporate în produsul finit respectiv, stabilindu-se gradul de protectie a valorii adaugate în procesul de prelucrare.

Exista 4 categorii de taxe vamale:

Taxe vamale liberale în care nivelul pretului extern al unui produs se majoreaza cu o taxa care permite ca pretul intern sa fie mai mic decât pretul de productie interna a produselor.

Taxe vamale egalizatoare ce aduc la acelasi nivel pretul intern cu pretul de productie interna al produsului.

Taxe vamale restrictive în care pretul intern este mai mare decât pretul intern de productie.

Taxe vamale prohibite la care nivelul pretului intern creste foarte mult, scazând interesul pentru produsul respectiv

4.4.Asezarea , urmarirea si perceperea taxelor vamale

Platitori ai taxelor vamale sunt persoane juridice în al caror obiect de activitate sunt prevazute si operatiuni de import, cât si persoane fizice autorizate sa efectueze astfel de operatiuni.

De asemenea , pot deveni subiecti ai impunerii si persoane fizice neautorizate atât în cazul introducerii bunurilor în tara noastra, cât si în cazul scoaterii din România , dar daca depasesc o anumita valoare sau plafonul valoric de scutire în vigoare la data trecerii frontierei. Directia Generala a Vamilor a emis o lista de valori unice în vama pe produse si grupe de produse.

Acestia au obligatia sa depuna la organele vamale o declaratie vamala la care sa anexeze documentele necesare vamuirii : autorizatia de import, documentul de transport al marfurilor, facturi originale sau copia lor care cuprind denumirea si cantitatea produselor , certificat de origine, certificat sanitar-veterinar pentru produsele de origine vegetala sau animala etc.

Taxele vamale sunt prevazute în Tariful Vamal de Import al României, fiind exprimat în procente si se aplica la valoarea în vama a marfurilor importate, exprimata în lei si se percep de organele vamale , pentru ca în final sa fie varsate la bugetul de stat.

Facilitati : Tariful Vamal prevede scutirea de taxe vamale pentru importul urmatoarelor categorii de bunuri :

a)    ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural , sportiv, didactic.



b)    Bunuri straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului.

c)    Mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare , de reclama si documentare

d)    Alte bunuri prevazute de legi si H.G.-uri.

Pentru ca aceste bunuri sa beneficieze de scutire de taxe vamale , trebuie sa îndeplineasca anumite conditii : sa fie trimise de expeditori catre destinatar fara nici o obligatie de plata, sa nu faca obiectul unei comercializari ulterioare, sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti aducatoare de venituri, sa fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice si înregistrate în evidenta contabila proprie.

Organele de control financiar si ale Garzii Financiare sunt obligate sa urmareasca destinatia acestor bunuri si sa sesizeze organele vamale pentru luarea masurilor care decurg din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc si se urmaresc pe o perioada de 5 ani de la data intrarii bunurilor în tara.

Este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii de bunuri :

a)    bunurile de origine româna;

b)    bunurile reparate în strainatate sau cele care le înlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ , returnate partenerilor straini în perioada de garantie;

c)    bunurile care se înapoiaza în tara ca urmare a unei expedieri eronate.

Exceptate de la plata taxelor vamale sunt si marfurile importate si comercializate în regim " Duty -free" prin unitatile situate în punctele de control trecere frontiera aeriana, navala, terestra precum si prin magazinele pentru deservirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice .

În scopul stimularii importului de bunuri destinate productiei pentru export s-a instalat regimul vamal de " draw-back", care consta în restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import percepute, daca marfurile introduse în tara se reexporta în aceeasi stare sau au fost transformate, prelucrate, reparate în vederea exportului sau au fost incorporate în produse destinate exportului.

De asemenea Codul Vamal prevede obligatia garantarii datoriei vamale, însa acorda si scutiri.

România are, de la 1 Ianuarie 1995, statutul de tara asociata la Uniunea Europeana. Avantajele intrarii României în CEE înseamna accesul liber la pietele occidentale, sporirea investitiilor în România, conectarea la retelele europene de infrastructura , comunicatii etc. Printre dezavantajele integrarii pe termen lung se poate vorbi de anumite costuri pe termen scurt ale acestui proces legate de adaptarea , restructurarea ramurilor economice românesti în contextul integrarii în UE. Începând cu 1 Iulie 1997 România este tara membra a CEFTA din care mai fac parte: Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Ungaria si care urmaresc reducerea si abolirea taxelor vamale între ele.

Baza de calcul, respectiv valoarea în vama se determina prin metoda " valorii tranzactionate " astfel : valoarea în vama cuprinde pretul de import format din pretul extern transformat în lei la cursul de schimb stabilit de BNR în fiecare joi, pentru operatiunile vamale si evaluarea în vama din saptamâna urmatoare. La pretul astfel stabilit se adauga cheltuielile de încarcare , descarcare, manipulare, conexe transportului marfurilor importate , achitate pe parcursul extern, costul asigurarii, precum si alte cheltuieli pe parcursul extern.

Cotele utilizate sunt procentuale , diferentiate pe categorii de marfuri fiind prevazute în tariful vamal. Cele mai frecvente sunt între 10-30%.

Declaratia vamala de export pentru marfurile importate se depune împreuna cu cererea de restituire a taxelor vamale si a documentelor justificative la vama care a acordat regimul.

Rolul de pârghie financiara al taxelor rezulta si din modificarile cu caracter temporar intervenite în tariful vamal si care pot fi: instituirea unor suprataxe vamale la importul unor bunuri.

4.5. Efecte generale ale aplicarii taxelor vamale

Taxele vamale percepute asupra importului de marfuri produc efecte complexe care se înscriu în sfera pur financiara, dar si efecte economice si comerciale. Astfel, taxele vamale au urmatoarele efecte:

efect asupra veniturilor bugetului statului, determinând cresterea nivelului acestuia si astfel conduce la cresterea posibilitatii statului de a-si realiza programele economice si sociale

efect de protejare a economiei nationale sau a productiei interne

efect asupra consumului intern

efect asupra raportului de schimb al tarii

efecte de competitivitate

efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale

efecte asupra balantei de plati

efecte asupra costurilor

4.6.Plata taxelor vamale, contestatii si contraventii

Plata taxelor vamale se face de importator sau de comisionarul în vama în contul unitatii care a efectuat vamuirea , prin folosirea formelor si instrumentelor de decontare care asigura cu anticipare sumele necesare efectuarii platii. Numai dupa prezentarea documentelor legale care atesta efectuarea platii taxelor, marfurile se considera legal introduse în tara.

Taxele vamale fac obiectul controlului ulterior efectuat de organele specializate din administratia vamala. Dreptul de verificare ulterioara poate fi exercitat în decursul unei perioade de 5 ani de la data intrarii bunurilor sau marfurilor în tara.



Neplata la termen a taxelor vamale si a altor drepturi cuvenite bugetului de stat atrage majorarea sumei de plata cu 0,12% pe fiecare zi de întârziere.

Nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal de catre persoane fizice sau juridice atrage dupa caz raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, materiala sau civila.

Constituie contraventie si se sanctioneaza diferit urmatoarele fapte:

depunerea declaratiei vamale sau a documentelor însotitoare continând date nereale privind cantitatea , felul, originea si valoarea marfurilor, caz în care amenda este 50% din valoarea în vama a marfurilor;

sustragerea de la vamuire a marfurilor sau bunurilor , descarcarea , încarcarea sau transbordarea marfurilor pe nave fara permis vamal, amenda aplicata fiind egala cu valoarea în vama procedându-se la confiscarea marfurilor respective.

Neprezentarea în termen la unitatea vamala de destinatie a marfurilor sau bunurilor transportate în tranzit ori prezentarea acestora pentru vamuire la o alta unitate vamala decât cea mentionata în declaratia vamala de tranzit, fara acordul Directiei Regionale Vamale în subordinea careia se afla vama de destinatie se sanctioneaza cu amenda în procent de 10 % din valoarea marfii

În cazul societatilor mixte constituite în baza Legii nr. 71/1994 când într-o perioada de 14 ani de la data înmatricularii acesteia îsi reduc participarea investitorului strain sub minimul de 50 milioane dolari sau se dizolva voluntar, atunci ele vor fi obligate la plata tuturor impozitelor si taxelor ce i s-ar fi aplicat pe întreaga perioada daca nu ar fi beneficiat de scutirile prevazute de lege.

Contestatiile difera în urmatoarele cazuri:

contestatiile cu privire la aplicarea tarifului vamal de import de stabilire a valorii în vama si a încadrarii tarifare se depune în termen de 30 de zile de la luarea la cunostiinta si se solutioneaza de seful unitatii vamale. Împotriva solutiei date se poate face întâmpinare la Directia Generala a Vamilor în termen de 30 de zile, iar apoi în termen de 15 zile se poate face plângerea la instanta judecatoreasca.

Împotriva procesului verbal prin care s-a operat sanctionarea se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea la unitatea vamala unde s-a constatat contraventia. Unitatea vamala înainteaza plângerea plus procesul verbal în cel mult 5 zile la Judecatoria în a carei raza teritoriala se afla sediul persoanei juridice.

4.7.Regimul vamal aplicabil  persoanelor fizice

Acest regim stabileste conditiile si limitele în cadrul carora se pot scoate sau pot fi introduse bunuri în tara fara plata taxelor vamale precum si tariful vamal pentru celelalte bunuri.

Pentru bunuri de natura mobilierului de orice fel, aparatelor de filmat, antenelor si amplificatoarelor, instrumentelor muzicale, covoarelor, armelor, etc. , taxa vamala este de 20% aplicata la valoarea în vama.

Exista situatii în care , în functie de valoarea bunurilor introduse sau scoase din tara si de felul acestor bunuri , nu se percep taxe vamale (calatorii cu domiciliul în strainatate pentru bunurile introduse temporar în tara , calatorii români sau straini în cadrul micului trafic de frontiera cu îmbracaminte si încaltaminte, persoanele cu domiciliul în România , persoanele cu domiciliul în strainatate în interese de serviciu în România ca bagaj însotit sau neînsotit pe baza unui inventar vizat de organele vamale, etc.).

Baza de calcul a taxelor vamale datorate de persoanele fizice o reprezinta valoarea în vama exprimata în lei, stabilita prin "Lista de valori în vama" , unica pe produse sau grupe de produse, întocmita de Ministerul Finantelor. Pentru bunurile a caror valoare în vama nu este stabilita în lista de valori , organele vamale determina valoarea în vama luând în considerare bunuri cu caracteristici asemanatoare.

Aplicarea taxelor vamale se face numai la diferenta de valoare cu care este depasit plafonul de scutire.

Determinarea în lei a valorii în vama stabilita pe baza platilor externe se face potrivit cursurilor comunicate de BNR aflate în vigoare în momentul efectuarii operatiunilor de taxare.

Momentul datorarii taxelor vamale este cel al vamuirii marfurilor.

Una din facilitatile acordate se refera la bunurile de origine româna introduse în tara de persoane fizice care sunt scutite de plata taxelor vamale.

4.8.Zonele libere

Potrivit Codului Vamal al României , pe teritoriul României pot fi instituite prin lege porturi si zone libere în care bunurile introduse sau scoase sunt exceptate de la plata taxelor vamale . Prin aceasta norma se reglementeaza exceptii de la impunerea vamala prin instituirea unor teritorii (porturi libere si zone libere de comert) care nu fac parte din teritoriul vamal al tarii.

Portul franco permite intrarea si iesirea marfurilor indiferent de provenienta lor , fara sa fie supuse platii taxelor vamale.

Zonele libere reprezinta parti dintr-un port sau anumite suprafete din teritoriul national situate pe rute comerciale importante.  Prin decretul din 1978 s-a instituit portul liber Sulina. Alte zone sunt Constanta Sud , Agigea , Galati, Braila.

Legislatia româna actuala ofera prin prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere cadrul juridic adecvat pentru organizarea si functionarea acestora. Pentru a utiliza cursul legal pentru existenta zonelor libere trebuie remarcate câteva aspecte:

zonele libere fac parte din teritoriul Statului Român si li se aplica legislatia nationala. Supravegherea vamala se face numai în limitele zonelor libere.

În zonele libere sunt admise mijloace de transport , marfuri si alte bunuri fara restrictii, privind tara de origine, de provenienta sau de destinatie;

Administrarea zonelor libere se realizeaza de administratiile zonelor libere care se organizeaza si functioneaza ca regii

Activitatile care se pot efectua în zonele libere sunt: manipularea, depozitarea , sortarea , masurarea , ambalarea, conditionarea, prelucrarea, asamblarea, vânzarea, cumpararea, fabricarea, expertizarea, dezmembrarea marfurilor , organizarea de exporturi de bursa si financiar bancare, transport si expeditii interne si internationale, închirierea sau concesionarea cladirilor si spatiilor de depozitare si a spatiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice si hoteluri, controlul calitativ si cantitativ al marfii, aprovizionarea navelor si a altor mijloace de transport, prestari de servicii si a altor activitati specifice zonelor libere.

În scopul promovarii schimburilor internationale si  al atragerii capitalului strain, pentru introducerea tehnicii noi si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale în porturile maritime si fluviale ale României, în lungul Canalului Dunare-Marea Neagra, al altor canale navigabile si în teritoriile din apropierea punctelor de trecerea frontierei se poate institui conform Legii nr. 84/1992 regimul de zona libera.





Document Info


Accesari: 7636
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )