Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































America in anii 1950

geografie




UNIVERSITATE: NICOLAE TITULESCU

FACULTATE: sTIINŢE SOCIALE sI ADMINISTRATIVE

SPECIALIZARE R I.S.E.



















America n anii 1950

























STUDENŢI: Ghizila Oana Cristiana, gr.2, RISE, an I Suciu Georgiana, gr.2, RISE, an I


Istoria Americii a īnceput cu sosirea primilor imigranti din Asia peste strāmtoarea Bering, cu aproximativ 12.000 de ani īn urma, urmarind turme de animale pentru vānatoare, īn America. Acesti indieni americani au lasat urme ale existentei lor prin petroglife si alte materiale arheologice. Este estimat ca 2,9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astazi apartine Statelor Unite, īnainte de diminuarea lor numerica ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infectioase, care au sosit īn America prin intermediul calatorilor europeni.

Vizitatori straini au sosit si īn trecut, dar doar dupa calatoriile lui Cristofor Columb, īn secolele 15 si 16, au īnceput natiunile europene sa exploreze si sa creeze locuinte permanente pe acest continent. Īn 1950 a avut loc cel de-al saptesprezecelea recensamānt efectuat īn Statele Unite ale Americii. Acest recensamānt a fost efectuat si coordonat de Oficiul de Recenzie al Statelor Unite, estimānd o populatia rezidenta de 150.520.798 locuitori, ceea ce reprezinta o crestere de fata de numarul de persoane īnregistrate īn timpul recensamāntului anterior, cel din .

Īn , la data īncheierii recensamāntului, Statele Unite aveau 48 de state. Dupa admiterea statelor New Mexico, la 6 ianuarie si Arizona, la 14 februarie , ca cel de-al 47-lea, respectiv cel de-al 48-lea state ale Uniunii, pentru urmatorii 47 de ani, ( - ), nici un alt teritoriu al Statelor Unite nu va deveni stat al acestora. Doar īn 1959, alte doua state se vor alatura Uniunii, Alaska si Hawaii, ridicānd numarul entitatilor componente la cel actual, .


Schimbari sociale


Īnainte de anii 1950 au fost aproximativ 20 de ani de stagnare economica, datorita Crizei Econimice si celui de-al Doilea Razboi Mondial. Schimbarile sociale au dus la formarea conditiilor grele din ultimii ani, stilul de viata al oamenilor fiind limitat. Odata cu īncheierea razboiului si īntoarcerea veteranilor acasa, A 949d316j merica a fost īn sfārsit gata sa o ia de la capat, īnsa, datorita īncetarii constructiilor timp de 20 de ani, a avut loc o criza a locuintelor.

Desi economia era īn ascensiune, iar piata locurilor de munca īn plina expasniune, exista problema lipsei locuintelor. Aceasta situatie problematica a determinat populatia sa se īndrepte spre marginile orasului formānd ceea ce astazi este cunoscut sub numele de suburbii. Multumita G.I. Bill, veteranii au putut obtine credite ipotecare mai ieftine. Suburbiile comasau familii apartinānd tuturor categoriilor sociale. Pāna īn 1960 au fost peste 10 milioane de oameni, proprietari de locuinte. Primul pionier suburban a fost William Levitt care a construit primele orase. A construit Levittown, pe Long Island, folosind ideea tehnicii de productie a caselor. El a construit sute de case, una lānga alta, ajungānd astfel sa coste mai putin si a fost si mult mai rapid. Īnaintea celui de-al doilea razboi mondial, un constructor putea ridica pana la 2-3 case pe an, dar, īn jurul anilor 1950 William Levitt, cu linia sa de productie, termina pāna la 36 de case pe zi.

Aceasta rapida rata de productie si de asamblare a fost motivul pentru care suburbiile s-au raspāndit atāt de repede. Locuirea īn suburbii a fost atractiva pentru multi oameni din mai multe motive, unul din acestea fiind acela ca, desi ieseau din oras, continuau sa fie aproape de o serie de oportunitati si de locuri de munca. Aveau o casa, o gradina si erau o comunitate īn adevaratul sens al cuvāntului. Suburbia a creat o dinamica sociala īn sine, la īnceput nu exista comunitate, īnsa, dupa ce familiile au fost mutate īn acel orasel, a aparut si dorinta de a forma una. Familiile au creat sucursale a institutiilor de natiune precum League, Girl Scouts, PTA, si asa mai departe. Oamenii din suburbii erau departe de a avea un loc de munca, de a merge la scoala sau de a avea afaceri. Trenurile nu au putut fi invocate pe deplin īn 1955, 40% din toate care veneau dinspre New York, New Haven, si Hartford, avānd īntārzieri de cel putin 5 minute.

Oamenii aveau nevoie de o modalitate de īncredere de a ajunge dintr-un loc īn altul iar astfel, cu nevoia de autoturisme īn crestere, General Motors si alte companii de masini au produs aproximativ 8 milioane de autoturisme pe parcursul anului 1950. Devenind atāt de populare, masinile au devenit simboluri. Formele si stilurile se schimbau cu regularitate iar companiile si agentiile de publicitate actualizau tendintele constant, īncurajānd astfel oamenii sa cumpere masini noi doar cu scopul de a arata bine. Cu cāt popularitatea suburbiilor a crescut, proprietarii diferitelor companii si-au dat seama ca aceste comunitati erau īnfloritoare. Magazinele si afacerile au īnceput sa se desfasoare mai aproape de zonele suburbiilor, mai exact, in locatii accesibile precum cele apropiate de drum. Astfel, micile companii s-au unit formānd shopping centerele de astazi. Primul shopping center, un mall de fapt, a fost construit īn 1957.

Īn anii de dupa razboi, cānd populatia se repunea pe picioare, a avut loc o explozie demografica, astfel īncāt, īn anul1950 erau 24.3 milioane copii cu vārste cuprinse īntre 5 si 14 ani iar prin 1960 cifra ajunsese la 35.5 milioane. Cresterea dramatica, cunoscuta si ca "baby boom", a avut ramificatii īn īntreaga tara, unele bune, unele rele.



Viata de familie īn 1950 a fost axata pe copii, pentru a le oferi acestora cele mai bune conditii si posibilitati. Astfel, scolile au trebuit sa fie construite īn numar cāt mai mare, fiind pus mare accent pe educatie. Eforturile parintilor pentru a-si vedea copiii traind in conditii bune au fost enorme. Acest lucru se putea observa chiar si din vānzarea enciclopediilor care a crescut cu aproximativ 300 de milioane de dolari pe an.

Aceasta crestere a natalitatii a fost o putere sociala majora, īn momentul īn care au ajuns la vārsta adolescentei, si a continuat sa fie si de-a lungul anilor, cu cāt īnaintau īn vārsta, dominānd afacerile si politica tarii. Pāna la īnceputul anului 1956, au existat 13 milioane adolescenti īn tara. Acesti tineri reprezentau noua generatie, detasāndu-se de parintii lor si definindu-se īn modalitati noi. Adolescentii anilor 1950 au fost mai multumiti de sine decāt fusesera parintii lor; ei nu īsi aminteau de Marea Criza Economica sau de Al Doilea Razboi Mondial si nu aveau nici o intentie de a economisi bani.

Īnainte, orice ban cāstigat de copii era pastrat pe termen lung, pentru a putea fi apoi folosit pentru colegiu sau chiar pentru o bicicleta. Acum īnsa, ca a aparut aceasta clasa de mijloc, ea a creat un nou grup de consumatori: tinerii. Acestia aveau un venit saptamānal de 10.55 dolari, deci, aproximativ la fel cāt venitul disponibil al unei familii, cu 15 ani īn urma. Scopul lor ducea spre industria muzicala, totul de la īnregistrari la radio. Acesti tineri au afectat si natiunea, ei au fost īnceputul culturii de tineret, primii tineri care au avut cu adevarat un impact asupra natiunii ca īntreg.

Una dintre cele mai importante schimbari sociale din 1950, a fost "coming of age" a televiziunii si efectele sale asupra obiceiurilor de recreere a oamenilor si a vietii de familie. Prima perioada de difuzare a programelor a fost īn 1939, īnsa pe timpul razboiului ea a fost suspendata si nu a luat sfārsit pāna la 1950. La īnceput, televiziunea era disponibila doar pe Coasta de Est, īntre Boston si Washington DC, dar de la 1951 a putut fi transmisa īn toata tara.

Familia americana a fost atrasa instantaneu de televiziune si de gama ei larga de oferte, astfel, mediul ei ajungānd sa suporte mici schimbari. Acum, īn loc de a avea obisnuitele discutii īn familie, despre evenimentele din timpul zilei, toti se strāng īn fata televizorului si urmaresc spectacole precum"Gunsmoke"sau"The Texaco Star Theater". S-a ajuns astfel ca prin anul 1959 familiile americane sa petreaca 6 ore pe zi la televizor,7 zile din 7. Televiziunea a unit familia, dāndu-i un interes comun dar a si īndepartat-o īn acelasi timp.

S-a observat ca televiziunea a avut 3 mari efecte: asupra familiei, asupra industriei de divertisment si asupra politicii natiunii. Īn ceea ce priveste industria divertismentului, ea a avut un efect major asupra lumii filmului deoarece populatia prefera acum sa priveasca un film acasa si nu la cinematografe, deoarece aveau mai multe optiuni pe bani mai putini, chiar īn confortul propriei case.

Industria filmului nu a stiut cum sa reactioneze la acest lucru, asa īncāt, pe tot parcursul anului 1950 televiziunea si filmele au fost īntr-un razboi reciproc.

Alaturi de familie si de industria divertismentului, televiziunea a avut un impact si asupra politicii. Prima mare difuzare nationala a fost a presedintelui Truman, īn deschiderea Conferintei Tratatului de Pace Japonez, īn San Francisco, īn 1951. Televiziunea a permis publicului sa fie o parte din structura politica, si sa fie mai implicat si mai constient de ceea ce se intampla īn propria tara. Ea a schimbat pentru totdeauna relatia natiunii cu politicienii ei. Aceasta "scurta apropiere" a divizat o mare parte din aura elitista care īnconjura afacerile guvernului. Multe dintre cele mai importante proceduri politice ale deceniului au fost difuzate la televizor, inclusiv audierile McCarthy si dezbaterile Nixon/Kennedy.

Per ansamblu, anul 1950 a fost un deceniu de tranzitie si noi īnceputuri. A fost perioada dintre sfārsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si cresterea politica si sociala a anului 1960. Pe parcursul aceste perioade, veteranii de razboi care s-au īntors, au experimentat o epoca a prosperitatii si a dezvoltarii care a schimbat īntregul popor.


Economie


De-a lungul anului 1950, economia a prosperat. Dupa finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pāna īn anii 1960, SUA a devenit cea mai bogata natiune din lume. Produsul national brut a urcat de la 212 miliarde de dolari, īn 1945, la 504 miliarde dolari, īn 1960. Venitul mediu de persoana a crescut si el, mergānd de la 1526 dolari la 2788. Potrivit Newsweek, īn 1957 s-a estimat ca īn SUA, tinerii au avut aproximativ 9 miliarde de dolari īn plus din venitul pe an. Principalii doi competitori economici, Europa si Japonia, au avut de suferit grave pagube dupa razboi, iar astfel, SUA, cu foarte putina concurenta, a fost īn masura sa prospere. De asemenea, īn timpul razboiului, oamenii si-au economisit banii deoarece, multe bunuri erau fie distribuite, fie nu se produceau deloc. Odata cu terminarea razboiului, bunurile au putut fi fabricate si vāndute liber, oamenii avānd o multime de bani sa cheltuiasca.

O componenta care a ajutat la reconstruirea economiei dupa razboi a fost inventarea cardului de credit, īn 1950. Primul a fost cardul Diners' Club, inventat de Ralph Scheider, care permitea membrilor sa manānce la 27 de restaurante din New York, si sa plateasca la sfarsitul lunii. Cu aceasta noua inventie, oamenii au putut cumpara toate bunurile pe care nu si le puteau permite īn perioada razboiului.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial a fost acel "baby boom", c nd, numarul copiilor a crescut cu 11,2 milioane. Īn perioada Crizei Economice, media nou-nascutilor era de 19 la 1000, īn vreme ce, īn apogeul "baby boom", īn perioada anului 1947, au fost īn jur de 26 la 1000. Din cauza acestei cresteri a numarului nou-nascutilor, era nevoie de case noi, pentru familiile mai mari. Prin urmare, multe familii s-au mutat īn Suburbie, aceasta migrare fiind cunoscuta ca "dezvoltarea Suburbiei".

Pentru construirea de noi case, s-a gasit o tehnica eficienta, dezvoltata de William J. Levitt. Tot atunci s-a dezvoltat si industria autoturismelor.

O dezvoltare colectiva majora a avut loc īn anii 1950. Cāteva firme mari au īnceput sa domine anumite industrii, de exemplu General Motors, Ford si Chrystler au controlat industria automobilelor. Īn timpul Crizei Economice, numeroase societati au cumparat multe companii mici din variate linii de afaceri. Astfel, daca un domeniu esua, existau altele īn spate care sa īl īnlocuiasca.

Un alt succes urias a fost dezvoltarea sistemului francizei. Acesta permitea deschiderea unui magazin folosind acelasi nume si aceeasi metoda a unuia deja existent.

Īn anii 1950 McDonald`s a devenit cel mai de succes lant de fast food care s-a dezvoltat īn cadrul sistemului de franciza, iar īn curānd Burger King si Kentucky Fried Chicken au urmat exemplul sau. Acestea s-au desprins la scurt timp, asigurānd multe noi locuri de munca. Ele au fost, de asemenea, bune pentru afaceri, deoarece, un singur magazin se putea dezvolta pe renumele altuia cu aceeasi denumire.

Singurul lucru defavorabil care se poate spune despre sistemul de franciza este, ca a format mici magazine unice, īnafara afacerii, creānd o monotonie similara cu cea a caselor suburbane.

Multe tehnologii avansate au contribuit la cresterea economiei. Computerele, calculatoarele, tranzistoarele, masinile de spalat, aspiratoarele si microundese au devenit populare, iar majoritatea dintre ele au fost foarte accesibile.

Cel mai important element a fost televiziunea. Dezvoltata īn anii 1930, ea a devenit foarte raspāndita abia īn anii 1950. Prin 1953, doua treimi din familiile din America detineau televizoare. Reclamele de la televizor au ajutat de asemenea economia; nu numai ca aduceau bani celui ce le promova, dar multi din telespectatori erau puternic influentati de acestea si alegeau sa cumpere din produsele promovate. Acum, utilajele erau cele capabile sa produca bunuri mult mai rapid si mult mai eficient, iar oameni doar īsi prestau serviciile īn cadrul fabricilor si nu mai erau nevoiti sa realizeze bunuri.

Concluzionānd, economia īn anii 1950 a prosperat, iar acest lucru s-a reflectat in societate, unde locuiau oamenii. Bogatia se putea vedea īn moda, īn dezvoltarea tehnologiei, īn migratie si multe alte aspecte a vietii oamenilor.


stiinta si tehnoloogie





Īn perioada anilor 1950, stiinta si tehnologia au putut interveni cu usurinta. Un exemplu īn acest sens ar fi cercetarea si, mai apoi, utilizarea dezvoltarii nucleare. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Statele Unite ale Americii se aflau cu mult īnaintea Uniunii Sovietice īn ceea ce priveste armele si puterea. Pe data de 3 septembrie 1949 lucrurile au luat o īntorsatura radicala, cānd, sovieticii au detonat o bomba atomica. Acest lucru a starnit panica īn Guvernul Americii iar Presedintele Truman a ales sa faca publica aceasta detonare abia pe 23 septembrie. Atunci a fost, practic, īnceputul Razboiului Rece sau, cel putin, evenimentul care a condus la el. Dupa incident, America s-a simtit amenintata, acest lucru conducānd la constructia bombei cu hidrogen. Alimentata de catre aceeasi de energie care alimenta soarele, bomba cu hidrogen a fost cea mai letala arma pe care omenirea a construit-o vreodata. Principalul om care a lucrat la constructia bombei a fost Edward Teller, un maghiar nascut fizician. Fiind permanent staruitor, īn cele din urma el a reusit sa convinga Comisia pentru Energia Atomica (AEC), Armata si Congresul, sa-l lase sa īnceapa munca asupra bombei cu hidrogen. El a simtit ca pentru a rezista la amenintarea cu Uniunea Sovietica, Statele Unite trebuiau sa construiasca bomba. Guvernul a cedat īn final insistentelor lui Teller, cānd, a fost descoperit faptul ca, Dr.Klaus Fuchs, unul din oameniii care au ajutat la construirea bombei pe parcursul celui de-al doilea razboi mondial, a dezvaluit secrete americane Uniunii Sovietice. Acest lucru i-a īngrijorat pe toti, temāndu-se ca Uniunea Sovietica ar putea sa construiasca prima, o "superbomba", iar asta ar permite Comunismului sa devina forta dominanta īn lume. Rear Admiral Sydnet Soeurs de la Consiliu National de Securitate a comunicat presedintelui Truman: "nu cred ca ai de ales, fie o facem noi fie asteptam ca rusii sa arunce una asupra noastra, fara avertisment". Astfel, numai cu 4 zile dupa incidentul cu Fuchs, Truman a anuntat ca lucrul asupra bombei de hidrogen va īncepe. Timp de 2 ani, Teller si oamenii de stiinta au lucrat īn Livermore, la aceasta noua bomba. Pentru a testa bomba, oamenii de stiinta au fost īn Insulele Marshal, din Pacific, pe un atol numit Eniwetok. Īn 11 noiembrie 1952 ei au detonat bomba urmarind īntregul proces de pe nave si din avioane, la 50 de mile departare. Aceasta noua realizare a aratat ca SUA a avut o arma pentru care nu a existat nici o defensiva de aparare, fiind din nou īn topul luptei cu Uniunea Sovietica. Īn 1953 Uniunea Sovietica a detonat propria ei bomba cu hydrogen.. In prima zi din martie, 1954, SUA au detonat a doua bomba īn Atolul Bikini, īn Insulele Marshall. De o mie de ori mai puternic decāt bomba atomica de la Hiroshima, acest experiment a fost in special īnfricosator, din cauza unor bucati de darāmaturi care au zburat pe barca unui pescar japonez, provocāndu-i o moarte oribila. Abia dupa acest incident, publicul a fost īnstiintat de puterea acestei bombe. Oamenii au aflat de asemenea de efectele radiatiilor, si cum cāteva bombe ar putea sterge civilizatiile de pe suprafata Pamāntului.

Publicul avea īntiparita teama de bombardamente si de anihilare, iar īn momentul in care au aflat despre testarea bombei cu hydrogen, nivelul temerilor a crescut la nivele mai inalte. Dupa ce stirile despre bombardamentele de la Atolul Bikini au iesit la iveala, buncarele au devenit populare iar unele au devenit chiar necesare.

Folosind cercetarile folosite la crearea bombei atomice, America a inceput sa utilizeze energia nucleara ca o forma de energie electrica, iar acest lucru a sporit cresterea unui nou tip de industrie. Acest lucru a fost promitator pentru America dar, ca in orice evolutie noua, au existat temeri precum puterea atomica, exprimata de Walt Disney, in 1956, in cartea si filmul sau, "Our Friend the Atom".

La fel ca si tehnologia nucleara, au fost si alte evolutii stiintifice in cursul anilor 1950, in special in domeniul medicinei. Pastilele contraceptive, spre exemplu, au fost dezvoltate, pentru prima data, in 1950. Oamenii de stiinta au inceput sa lucreze asupra acestor pastille in 1952. De asemenea in 1950, oamenii au inceput sa foloseasca antihistaminice cu regularitate, pentru a ataca racelile si alergiile.

O alta avansare importanta in combaterea bolilor a fost vaccinul poliomielitic, una din cele mai amenintatoare boli fiind poliomielita, un virus vicios care se manifesta la copiii sub 15 ani. Aceasta boala cauza inflamatii la maduva spinarii, avand efecte de paralizie sau chiar moarte. In 1952 a avut loc o epidemie la nivelul natiunii, infectand mai mult de 20 000 de persoane. Cu recentele evoluari in medicina, un vaccin poliomielitic parea a fi o posibilitate.

Dr. Jonas Salk, care a facut cercetari din 1940, a raportat un success in 1953 sustinand ca a creat un vacin pentru poliomielita din culturile de virusi, iar in 1955, guvernul a stabilit ca este sigur si eficient. Odata injectat, vaccinul a facut ca organismul sa creeze suficienti anticorpi astfel incat persoana sa devina imuna la poliomielita.. La mijlocul anilor 1950, un alt doctor, Dr.Sabin, a dezvoltat un vaccin impotriva polimielitei care putea fi administrat pe cale orala. Vaccinul a fost facut din tulpina virusului, si a fost mai ieftin de produs si mai uspr de distribuit.

Un alt domeniu al dezvoltarii stiintifice in timpul anilor `50 a fost spatiul. In timpul Razboiului Rece din 1950, una dintre cele mai notabile evenimente a fost "cursa spatiala", precum realizarile si evenimentele din jurul ei. America si Uniunea Sovietica erau cei mai mari rivali, fiecare dorind sa detina suprematia. in cursa pentru cucerirea spatiului.Cu toate acestea, in 1957, Uniunea Sovietica parea sa castige atunci cand a lansat Sputnik, primul satelit artificial construit cu scopul de a orbita pamantul. In noiembrie, sovietii au lansat si Sputnik 2, de aceasta data avand si un pasager, un caine. Pentru a remedia situatia, SUA a incercat sa isi lanseze propriul satelit dar a fost un esec, prabusindu se la putin timp de la lansare. Lansarea Sputnikului a adus in randul americanilor atat umilina cat si teama, ei gandindu se ca asa cum Uniuniea Sovietica a lansat acei sateliti, asa putea sa lanseze si o bomba cu hydrogen pentru a distruge parti din America. Ca raspuns la aceste temeri, milioane de americani au ales sa construiasca adaposturi. Cu toate aceastea SUA au continuat sa lupte. AU lucrat la propriul satelit si tehnologie incluzand Explorer I, care a dus la descoperirrea Van Allen Belt, o centura de particule incarcate electric, care inconjurau Pamantul. In 1958, presedintele Eisenhower a creat NASA care, a inceput imdiat lucrarile la Proiectul Mercury, primul zbor in spatiu din istoria natiunii.Zborurile spatiale si cercetarile au continuat pe tot parcursul anilor 1950 si 1960, punand Statele Unite in fruntea tehnologiei.

1950 au fost un deceniu de tranzitie pentru stiinta si tehnologie. Multe din elementele de noutate au avut inceputul lor in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cum ar fi tehnologia nucleara. Multe altelenu s-au dezvoltat in totalitate pe parcursul anilor 1960, cum ar fi pastilele contraceptive.Alte evolutii, cum ar fi microcipul, au fost consecintele cercetarilor realizate in 1940, si ar continua sa fie dezvoltate pentru a schimba societatea in deceniile ce urmau sa vina.



Text original īn Engleza:

One example of this is the research and use of nuclear development.

Sugerati o traducere mai buna

Probleme rasiale


Rasismul a fost o parte semnificativa din viata afro-americanilor īn anii 1950, si multe progrese esentiale au avut loc pe parcursul acestui deceniu. Au existat doua persoane, mai importante, care au ajutat la initierea Miscarii Americane Pentru Drepturile Civile, si anume, Rosa Parks si Martin Luther King Jr.

Rosa Parks a jucat un rol important īn lupta pentru egalitate. Ea a sfidat legile existente la vremea respectiva, care prevedeau separarea albilor de negri īn locurile publice.

Īn ziua de 1 decembrie, 1955, ea s-a urcat īn autobuzul de Cleveland-Avenue īn statia aflata īn cartierul comercial principal din Montgomery. Ea se īntorcea acasa de la Montgomery Fair, un mare complex comercial, unde lucra in timpul zilei. Obosita de agitatia de peste zi, ea s-a asezat pe primul loc liber din autobuz, aflat imediat īn spatele sectiunii rezervate albilor. De abia se asezase, cānd soferul autobuzului i-a ordonat ei si altor trei negri sa se mute mai īn spate, pentru a face loc pasagerilor albi care tocmai se urcasera. Īntre timp, toate scaunele din autobuz se ocupasera, iar acest lucru īnsemna ca daca s-ar fi conformat ordinului soferului, Rosa Parks ar fi trebuit sa-si continuie drumul īn picioare, īn timp ce un barbat alb s-ar fi asezat pe locul ei. Ceilalti trei pasageri de culoare s-au conformat imediat, dar D-na. Parks a ramas neclintita, fapt care a dus la arestarea ei.

Acest refuz a reprezentat expresia personala a sperantei ca negri īsi vor recapata demnitatea umana si libertatile pierdute. Arestarea ei a declansat un boicot de 381 de zile al sistemului de transport local, de catre populatia de culoare din Montgomery. Protestul, condus de reverendul Martin Luther King, avea sa duca la o ampla miscare nationala īncheiata prin abolirea segregarii rasiale īn SUA.

Martin Luther King, o alta figura importanta īn Miscarea Americana Pentru Drepturile Civile, s-a mutat īn Montgomery, Alabama, cu un an īnainte de evenimentul Rosa Parks. Cand a ajuns, era un tānar ministru, nu īnca activ īn Miscarea Americana Pentru Drepturile Civile, dar asta pāna la īnceputul lui decembrie 1955, cānd a reusit sa se implice. Pe 5 decembrie, el a organizat un boicot īmpotriva autobuzelor, ca raspuns la arestarea Rosei Parks. Acesta trebuia sa dureze o zi īn autobuzele publice īnsa a tinut aproximativ un an. La protest a participat aproximativ 90% din populatia afro-americana din Montgomery, acest lucru avānd un mare impact īn obtinerea succesului. Boicotul s-a sfārsit, īntr-un final, pe 13 noiembrie 1956, cānd Curtea Suprema de Justitie a hotarāt ca segregarea autobuzelor sa fie ilegala īn toata Alabama. Acest protest a fost unul din numeroasele fapte pe care afro-americanii le-au realizat cu ajutorul lui Martin Luther King.

Anii 1950 au fost punctul de plecare din care a derivat egalitatea, si īn acest deceniu, au fost facute multe avansari care impulsionau venirea altor evenimente. Boicotul autobuzelor si incidentul Little Rock au fost doar īnceputurile a ceea ce afro-americanii erau dispusi sa reziste īn scopul de a obtine egalitatea.





Probleme de gen


Pe parcursul anilor 1950, rolurile femeilor si ale barbatilor īn societate au fost transformate īn notiuni stereotipe, īn ceea ce fiecare gen ar trebui sa faca. Īn timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, femeile au avut sansa de a avansa la locurile de munca, luānd locul barbatilor plecati la razboi. Cu toate acestea, īn anii de dupa razboi, 2 milioane de femei si-au pierdut slujbele, devenind casnice, iar barbatii au preluat forta de munca din nou.

Mutarea īn suburbie a familiilor a izolat femeile, tināndu-le departe de locurilor de munca dar nu si de agentiile de publicitate care doreau sa dezvolte statutul femeii ca menajera. Aceste agentii īncercau sa promoveze produse casnice care le-ar putea usura viata femeilor īn gospodarie, lucru care īntarea tot mai mult ideea ca locul acestora este īn casa, īncercānd sa creeze o viata de familie cāt mai fericita si mai perfecta. Din nefericire, nu existau grupuri sau asociatii care sa-si exprime sentimentele fata de femeile nemultumite sau nefericite care trebuiau sa se conformeze situatiei. Singurul mijloc īn care a fost sustinut si totodata dezbatut punctual de vedere al femeilor supuse acestor reguli, a fost cartea lui Betty Friedan intitulata "The Feminine Mystique".

---rugata sa faca un articol pentru smith college ea dar a trimis in schimb studii pentru a umple...Cand a primit inapoi...F a realizat ca majoriatea femeilor sunt nemultumite de viata pe care o au, se simt respinse de lume si de sotii lor. Abia in 1960, in schimb, femeia a reusit sa treaca mai departe de rolul ei de femeie de casa

Asked to do a reunion article for Smith College (an all women's institution), she sent out surveys for the graduates to fill out.
When the surveys were returned, Friedan discovered that most women were unhappy with their lives, feeling isolated from the world their husbands experienced.  It wasn't until the 1960's, however, that women got to move beyond their role as a housewife againx

Sport

Literatura

Filme

Muzica

Moda


https://wapedia.mobi/ro/Statele_Unite_ale_Americii?t=2.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Statelor_Unite_ale_Americii

https://intranet.dalton.org/ms/8th/students/decades99/Muffins1950/Pages/index.html




loading...










Document Info


Accesari: 5801
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )