Avalansa cu zapada pudroasa
Aceste avalanse se produc cu zapada pudroasa (germ. "Pulverschnee", fr. "neige
poudreuse", en: "powder, featherlike snow"), numita uneori si "prafoasa" (in cele ma 646e418g i multe articole romanesti apare termenul - neadecvat - de zapada "prafuita"!). In literatura noastra este adesea utilizat des si termenul german "pulver".
Acest tip de avalanse se produc dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros. Ele se declanseaza spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapada. Desigur, pot fi si provocate de toate cauzele exterioare, amintite in capitolul precedent.
O avalansa cu zapada "pulver" are doua componente distincte: avalansa propriu-zisa si norul ei. Avalansa propriu-zisa este masa de zapada care aluneca pe panta. Sau mai corect spus "zboara" paralel cu panta, atingand viteze de 200-300 km/h!
"Norul" este format din microcristale de gheata, aerosoli (engl: "airborne"). El insoteste avalansa propriu-zisa si este in sine foarte periculos, dupa cum vom vedea.
Zapada fiind foarte usoara si fragila, "zboara", pe o "perna de aer". Deci ea nu se insinueaza ca un ic intre stratul existent si straturile de aer ca la tipul urmator, ci navaleste la vale ca un talaz imens, izbind "cu fruntea" ca un berbec straturile de aer imobile. De aceea, acest tip de avalanse sunt insotite de un zgomot "ca un tunet" iar frontul lor si norul antrenat creaza "efectul de suflu". De fapt, suflul e o veritabila unda de soc care, prin presiunea imensa, provoaca distrugeri impresionante in zona. (nu masele de zapada in mod direct!). Asupra oamenilor intalniti, suflul avalansei poate produce barotraume, ce pot merge uneori pana la "explozia" plamanilor!
"Norul" avalansei cu zapada pudroasa poate fi ucigas chiar si cand avalansa e foarte mica si efectul de suflu e prea slab ca sa produca leziuni mecanice prin presiunea sa (barotraume: daca victima are caile respiratorii neprotejate (vom reveni), ea poate inspira acele microcristale de gheata (sau "norul" intra involuntar in plamani, din cauza presiunii). Moartea victimei survine prin doua mecanisme - unul reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor respiratorii (apnee prin bronhospasm) si celalalt analog inecului.
|
