Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























BANATUL RASARITEAN

geografie




BANATUL RĂSĂRITEAN


A. Regiunea Carasului





Linia Timisoara-Recita


Īmprejurimile Recitei


Īmprejurimile Oravitei


Spre vest.

CFR. - Oravita-Iam - 27 km. - O frāntura a vechei linii, care lega Oravita prin Iasenova cu Baziasul, azi ciuntita de granita. Din Oravita merge prin statiile Racajdia, Vraniut si Bārliste la statia finala de frontiera Iam.

sosele: Dela Oravita mergānd pe soseaua principala ce diice la Bocsa, Īnainte de a īntra īn Greoni o luam pe o sosea laterala ce se desface la stānga, dupa ce lasam la dreapta Va rad ia (o foarte īnsemnata comuna romāneasca, zidita īn apropierea vechiului castru roman Arcidava si a drumului roman ce trecea pe lānga acest castru; urmele castrului si ale drumului roman au fost scoase la iveala īn mod neīndoios prin sapaturile arheologice facute acolo; tot aci īn apropiere a existat probabil si cetatea medievala Er-Somlyo; azi Varadia e o comuna mare, frumoasa, 2242 loc., īnsemnat centrul cultural, cor vestit; situatie economica īnaintata), trecem prin Marcina (1399 loc) romāni, alta comuna fruntasa, cor renumit), Vrani (1504 loc. romāni, unul dintre cele mai vechi si mai bune coruri si fanfare din Banat), si Milco-veni (1021 loc. rom.), la Iam (918 loc. comuna frumoasa romāneasca, azi statie de frontiera spre Iugoslavia).

O alta sosea (vechea sosea a Biserici Albe) pleaca dela Oravita prin Racajdia (2674 loc., comuna fruntasa, sediu de plasa, gospodarii foarte īnaintate, situatie economica buna), Vraniut (1317 loc. romāni) Iertof (595 loc.), Bārliste (952 loc. rom.) Milcoveni, la Iam.

Dela Oravita o sosea secundara duce la Maidan (981 loc. romāni, comuna cu pozitie pitoreasca, un foarte placut loc de recreatie peste vara, centru de excursii; īn apropiere o cariera de piatra, bazalt), iar a alta sosea duce prin suburbia Rachitova la Ticvaniul-Mic (1204 loc.), comuna romāneasca, mari gradini de pruni), iar de aci drum de vara la Ticvaniu Mare.

Īn general aceste comune, situate īn sesul ce se deschide spre vest de Oravita, alcatuind asanu-mita Valea Carasului, prezinta un caracter comun, aparte de restul Banatului, cu gospodarii foarte īngrijite, case mari, frumoase, luxoase chiar, dovezi ale unei stari materiale bune; coruri si fanfare vechi, vestite, cultura populara īnaintata; oameni chipesi, sdraveni, semeti, īmbracamintea, mai ales a barbatilor, de o eleganta sobrietate. Sunt localnicii stravechi ai tinutului...




Spre sud.

Linia Oravita - Sasca - Moldova-Noua.

Din vechea sosea Oravita - Biserica-Alba la Racajdie se ramifica o alta sosea veche, ce merge peste Macoviste (corn. mica rom., 667. loc.) si Slatina (1049 loc.) la

Sasca

Frumoasa comuna de munte, situata pe Nera, pe o vale foarte pitoreasca. Vechiu centru minier, īnca din epoca preromana, zacaminte de aur, arama si fier.

Administrativ se īmparte īn Sasca-Montana si Sasca-Romāna, īmpreuna avānd 2682 locuitori, romāni asezati aci īn sec. XVIII-lea din Oltenia si-germani colonizati tot pe atunci. Unul dintre cele mai īnsemnate centre economice si culturale ale bufenilor. Are aspect de mic orasel de munte, functioneaza aci si o judecatorie de ocol. Īn comuna exista hotel si restaurant.

Īn imediata apropiere se afla o mica statiune climatica, "susara", cu īmprejurimi pitoresti, aer curat, apa buna; traiul foarte ieftin.

Dela Sasca-Montana soseaua continua prin stinapari si Carbunari (doua comune bufenesti īnsemnate, īntemeiate īn sec. XVIII-lea; prima are azi 845, iar a doua 1677 locuitori), la Moldova-Noua

O veche si īnsemnata localitate, situata a-proape de Dunare, pe vremuri foarte important centru minier. Īn epoca romana aci se exploata pe scara īntinsa fier si arama. Desigur ca pentru apararea acestor importante mine construisera romanii aci si castrul, ale carui urme au fost descoperite īn apropierea vechilor furnale, cari īn secolul trecut erau īn functiune īnca.

Localitatea depopulata dupa retragerea turcilor, a fost colonizata īn sec. XVIII-lea cu romāni din Oltenia si minieri germani.

Azi Moldova-Noua este un īnsemnat centru economic al regiunei, are 4018 locuitori, e sediu de plasa si al unei judecatorii de ocol.

Īn apropiere podgorii renumite, U. D. R. are aci vii splendide si o vestita pivnita de vinuri.

Īmprejurimile localitatii sunt foarte pitoresti, se pot face excursii frumoase de aci. Dela Moldova-Noua soseaua continua la Moldova-Veche, īnsemnat port la Dunare.

Linia Oravita - Ilidie - Valea Nerei

Dela Racajdie o sosea duce prin Ilidie (localitate foarte veche, pe vremuri cetate īnsemnata, centrul unui district valahic, si ca atare a jucat un rol de seama īn istoria Banatului; azi comuna frumoasa, fruntasa, 1628 loc. romāni), la Socolari (o frumoasa comuna de munte, 1233 loc. romāni, situata īntr'o regiune foarte frumoasa), care este punctul de plecare pentru excursiile spre Valea Beiului si Valea Nerei. (Cu trasura sau pe jos dela Oravita se poate veni pe un drum mult mai scurt, prin Ciclova si Ilidie.)

Din Socolari drumul duce īntāi pe lānga ruinele romantice ale unei vechi cetati, Ia Ochiul Beiului, un mic ochi de munte cu apa cristalina, iar la cātiva pasi de aci sunt minunatele cascade ale Beiului. Mergānd apoi la dreapta pe Valea Beiului ajungem la Nera, unde se varsa Beiul. Aci īntālnim o sosea bine īngrijita a U. D. R.-lui care prin pitoreasca vale a Nerei urca pāna la cantonul UDR Damian. De aci urmarind cursul Nerei īn sus, pe o poteca taiata īn stānca putem face o frumoasa excursie spre Lacul Dracului, un alt ochiu de munte, apoi prin sopotul-Nou la Bozovici. Dela varsarea Beiului īn Nera o poteca ta» iata īn stānca, prin interesante tuneluri, duce la Sasca.


Spre est.

Linia Oravita-Anina.

CFP. Oravita - Anina. - 34 Km. - Aceasta linie, construita la 1860, supranumita "Semmering-ul Roma" nici", este unica īn tara. Are o lungime totala de 34 km. si pe aceasta distanta sunt IC viaducte, avānd lungimea totala de 843 m. si 14 tuneluri cu o lungime totala de 2C84 m. Restul terasamentului este taiat īn stānca, sau zidit din blocuri mari de piatra, dela adāncimi de zeci de metri. Prin vai strāmte, prin defileuri romantice, printre strāmtori de munti si minunate paduri trece aceasta linie, numai curbe, numai serpentine, - o capodopera a artei si tehnicei constructiei, care pe atunci, la 1860, a costat peste 10 milioane coroane. Din cauza multelor curbe, dintre cari unele cu o raza de 114 m. abia (chiar si īn unele tuneluri si viaducte) pe linia aceasta circula numai locomotive speciale, cu axa prima si a patra mobile. Diferenta maxima de nivel īn raport cu statia de plecare este de 337 m.

Dela Oravita trecānd peste 6 viaducte (dintre cari cel mai important e viaductul Racovitei, 27 m. īnalt, 115 m. lung) si avānd īn stānga minunata priveliste a manoasei vai a Carasului cu sate bogate, ajungem la statia Maidan. De aci īncepe partea cea mai romantica a liniei,culune-luri, cu serpentine mari, curbe multe, strāmtori de stānci, prin paduri vaste. Dupa ce trecem si de a doua statie, Lisava - īncunjurata de singuratatea si linistea padurilor batrāne - peste cāteva minute ajungem la cel mai frumos viaduct de pe aceasta linie, viaductul Jitinului, īnalt de 32 m. si lung de 131 m. Urmeaza apoi statia Gari i st c, asezata sus īn singuratatea muntilor, fara un sai sau un catun īn apropiere. Alaturi cuptoare de var si ciment. Dela Gārliste la 8,5 km. distanta este statia finala a acestei linii,

Steierdorf - Anina

localitate miniera, 10.027 locuitori situata la 780 m. altitudine. Majoritatea populatiei o alcatuiesc muncitorii minieri; parte romāni, stramutati aci din satele romānesti din īmprejurimi, - parte germani, adusi si colonizati aci īn sec. XVIII-lea de catre administratia austriaca, pentru exploatarea minelor de carbuni. Zacamintele de carbuni, cele mai bogate din Banat, au fost descoperite aci la 1780 si la 1790 a si īnceput exploatarea lor. Minele sunt proprietatea U. D. R.-ului, exploatarea se face prin trei puturi cu instalatii moderne. Cheltuielile de regie sunt īnsa relativ mari, din cauza ca straturile de carbune se gasesc la adāncime foarte mare (6-700 m.). Īn Anina mai sunt instalate si diferite uzine ale U. D. R.-ului.

Pentru īnlesnirea traiului U. D. R. a construit o serie de case muncitoresi tip; de asemenea functioneaza aci si un spital, instalat modern.

Din punct de vedere administrativ comuna constituie o unitate, īnsa īn realitate se compune din mai multe colonii rasfirate, īn jurul celor doua principale: Steierdorf si Anina.

Asezarea pitoreasca a localitati, precum si clima placuta, vecinatatea padurilor de brad face ca localitatea sa fie si o foarte cercetata statiune climatica pentru cura bolnavilor de plamāni; pozitii minunate pentru sporturi de iarna. Īn īmprejurimi splendide locuri de excursie.

Īn imediata apropiere se gaseste statiunea climatica "Aurora Banatului" (fost Sommer-frische), situata īn mijlocul unor vaste paduri de brad, 714 m. altitudine, instalatii moderne pentru cura bolnavilor de plamāni, vile, hoteluri, pensiuni elegante.

soseaua: Dela Oravita o frumoasa sosea urca īn serpentine pāna la statiunea climatica Marilla (660 m. altitudine, paduri de brad, foarte frecventata īnainte de razboi si de streini chiar. Īn 1918 a fost distrusa, azi se gaseste īn refacere), iar de aci continua spre Steierdorf-Anina.


Almajul.

Dela Steierdorf soseaua duce printr'o regiune minunat de frumoasa, printre codru vechi, la Bozovici.

Comuna mare, veche, 3664 loc. majoritatea romāni, putini germani. Sediul plasei cu acelas nume. Asezare foarte pitoreasca la varsarea Minisului īn Nera. Pe vremuri important centru militar, īn vremea confiniilor militare resedinta unei companii, cazarma zidita īn epoca Mariei Terezia sta si azi.

Localitatea este un fel de tārg de munte, constituie centrul economic si cultural al īntregului tinut al Almajului. Functioneaza aci o judecatorie de ocol, o scoala inferioara de arte si meserii, cāteva societati culturale. Exista hotel, restaurant, cāteva cladiri remarcabile. Viata sociala īnaintata, īntreprinderi industriale si comerciale de seama.

Īn apropiere doua ruini de cetati, una numita de popor Dragomoi lāna. Ambele dateaza probabil din epoca turceasca.

Centru important de excursii pentru regiunea Almajului, acest tinut pitoresc, cu codrii uriasi, taiat īn doua de apele repezi ale Nerei, cu sate rasfirate prin vai, la umbra padurilor, cu oameni simpli, harnici, si vesnic īn lupta grea cu traiul. Pe vremuri Almajul a fost un īnsemnat district valahic, leagan si reazim puternic al romānismului din toate vremile.

Cu toata bogatia īn paduri si a subsolului, localnicii īsi duc greu traiul, pamāntul cultivabil e putin si sarac, gradinile de pomi (mai ales pruni) sunt principalele mijloace de existenta, conditionate de vreme, de ani buni si rai. Cresterea vitelor ramāne aci singura ocupatie permanent rentabila, dar insuficienta pentru marea patura a populatiei.

Regiune foarte pitoreasca, cu mari bogatii naturale, īnsa greu de exploatat din cauza izolarii si de aceia saraca. Desi aci īn aceasta populatie, rezida mari surse de energie si o extraordinara putere de munca.

Dela Bozovici o sosea duce spre sudvest prin comunele almajene Dalboset (2164 loc. comuna mare, frumoasa), sopolul-Nou (1465 loc.) la stinapari īn soseaua Oravita - Moldova-Noua.

soseaua principala continua dela Bozovici printr'o regiune muntoasa foarte bogata īn peisagii pitoresti, prin satele Prigor (frumos sat romānesc de munte, 1554 loc.), Borlova-Veche (916 loc. rom.), Lapusnicel (989 loc.), Petnic (1156 loc.) la lablanita si de aci īn soseaua nationala Caransebes - Orsova.

Autobuze: Circula zilnic īntre Recita - Anina, Recita - Oravita, Oravita - Sasca-Mon-tana, Oravita - Bozovici si Oravita - Steierdorf.











Document Info


Accesari: 4096
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )