BAZINUL HIDROGRAFIC AL JIULUI DE VEST

Zona carstica a Jiului de Vest se incadreaza in perimetrul calcaros din sudul Muntilor Retezat, fiind strins legata prin continuitatea rocilor carstificabile de Muntii Godeanu si Muntii Vilcan. Ea cuprinde doua culmi paralele orientate V-E (Virful Piule - Virful Albele - Virful Stanuleti, la nord, si Culmea Oslei la sud), intre care s-a adincit Jiul de Vest (sau Scocul Mare), urmarind cu aproximatie axul unui sinclinal.

Calcarele de virsta jurasic-cretacica cu grosimi de peste 1000 m sint lipsite de un invelis de sol si se impun in peisaj prin verticalitatea versantilor, prin gradul accentuat de fragmentare si o mare densitate a formelor carstice cantonate in axul vailor si pe versantii acestora. Avem de a face cu un 616d38g carst desfasurat pe aproape 1100 m diferenta de nivel care la limita superioara se interfereaza cu relieful glaciar al muntilor Retezat si Godeanu, iar pe firul vailor complica drenajul piraielor. Atit formele de suprafata cit si cele subterane sint grupate in areale si urmaresc o zonalitate verticala.

Majoritatea riurilor si-au sapat in calcare vai in forma de chei, cum sint Cheile Scocului Mare, Cheile Scorotei, Cheile Butii. Cel mai reprezentativ exemplu il constituie insasi Jiul de Vest, care este lipsit de o curgere de suprafata permanenta; in lunile secetoase, toti afluentii dintre Cimpul Mielului si Cimpusel sint drenati prin subteran in bazinul hidrografic vecin, cel al Cernei. Ca urmare, albia Jiului de Vest ramine seaca pe aproape 10 km.

Formele endocarstice sint bine reprezentate prin numeroase avene si pesteri. Avenele sint cel mai adesea intilnite la partea superioara a versantilor, in apropierea zonei de dezvoltare a reliefului glaciar. In baza unora dintre avene intilnim frecvent zapada sau gheata perena (Avenul din Scocul Stanuleti, Avenul Bradul Strimb, Avenul cu Zapada din Scorota Seaca etc). Pesterile se deschid in versantii vailor la citeva nivele racordabile cu terasele Jiului. O caracteristica comuna a pesterilor o constituie gradul mare de concretionare, precum si prezenta concretiunilor de tipul coralitelor si excentritelor.

Fig. 116. Pestera 14 din bazinul Cernei (nr. 89), cartata de E. Serban, din St. Avram & al., 1964, modificata,

Fig. 117. Schita Jiului de Vest amonte de Cimpul lui Neag.

Accesul in bazinul Jiului de Vest se poate face din urmatoarele directii:

Din Lupeni (punctul terminus al caii ferate) pe soseaua 66 A pina la localitatea si Cabana Cimpul lui Neag;

Din Tismana, urcind din Valea Tismanei pe o poteca abrupta spre Muntele Oslea, apoi coborind la Casa Cimpusel (traseu de o zi);

Dinspre Retezat, fie de la Cabana Gura Apei pe Valea Lapusnicului Mare - Muntele Stanuleti - Piatra Iorgovanului la Casa Cimpusel, fie de la Cabana Buta, aval pe Valea Butii la Cimpul lui Neag (ambele trasee de aproximativ 10 ore).

Cele doua cabane din valea Jiului de Vest sint legate printr-o sosea pietruita (16 km) care insoteste amonte firul apei.

Traseul 1. Cabana Cimpul lui Neag - Valea Jiului de Vest - Casa Cimpusel (fig. 117)

Inainte de a ne angaja amonte pe apa Jiului de Vest putem vizita Pestera din Piatra Toplitei, situata la nord de localitatea Cimpul lui Neag, in Dealul Paroasa. Din centrul comunei mentionate, un drum minier ne conduce pina in apropierea pesterii, unde ajungem dupa 2 ore. Aceasta pestera are doua etaje, cel inferior fiind strabatut de un piriu subteran. Pestera a fost inchisa, vizitarea ei fiind posibila numai cu autorizatie speciala.

Pornind din Cimpul lui Neag spre Cimpusel, dupa numai 3 km drumul forestier trece prin apropierea Pesterii Alunii Negri. Pentru a ajunge la ea depasim cu circa 200 m fabrica de cherestea din stinga drumului, apoi parcurgem 50 m pe o poteca pina la un mic izvor situat la baza unui perete de calcar inalt de citiva metri; este exurgenta piriului subteran care strabate nivelul inferior al Pesterii Alunii Negri. La numai 10 m deasupra acesteia se afla cele doua deschideri prin care se patrunde in complicatul labirint de galerii subterane, unul dintre cele mai interesante din tara. Numeroase galerii orizontale, puturi si hornuri dispuse aparent haotic si insumind o lungime de peste 1000 m constituie o serioasa dificultate pentru cei care se incumeta sa le exploreze. Odata intrati in subteran putem admira numeroase forme de coroziune in peretii galeriilor, precum si unele concretiuni, dintre care stalactitele excentrice sint cele mai interesante. Un curent foarte puternic de aer strabate galeriile din apropierea intrarii. Un plan partial al acestui labirint a fost realizat de Margareta Dumitrescu si colab.

Revenind la drumul forestier care insoteste Jiul si inaintind amonte inca 1 km intersectam Valea Rostoveanu; in versantul drept al acestui afluent al Jiului putem vizita doua pesteri (Pesterile din Valea Rostoveanu) situate la 10 - 12 m deasupra talvegului, dintre care cea nordica, lunga de 193 m, pastreaza urmele a trei nivele de curgere.

Amonte de confluenta Jiului cu Valea Butii, aspectul reliefului se schimba; rocile eruptive si metamorfice in care s-a adincit Jiul au generat un spectaculos defileu care se intinde pina la bazinetul de eroziune diferentiala Cimpul Mielului. Din acest punct spre nord porneste poteca spre Avenul din Stina Tomii si Pestera Zeicu (traseul 2). Amonte de Cimpul Mielului, valea devine din nou foarte ingusta datorita calcarelor in care Jiul a sculptat un sector de chei de peste 5 km lungime. Peretii de calcar inalti de 200 - 300 m sint intrerupti numai de cheile vailor afluente (Piriul lui Stan, Scorota etc). Din dreptul confluentei Jiului de Vest cu Scorota (13,5 km amonte de Cimpul lui Neag) se poate ajunge la Pestera cu Corali. Dupa numai 800 m amonte, Jiul primeste ca afluent de dreapta un piriu, din dreptul caruia, pe versantul opus porneste o poteca spre Pestera Dilma cu Brazi. In continuare soseaua urca spre cumpana de ape care desparte Jiul de Vest de Cerna, trecind prin apropierea Cabanei Casa Cimpusel. In imprejurimile acesteia putem vizita avenele din Scocul Soarbele sau cele din Valea Jara (Avenul Bradul Strimb, avenele din Curmatura Stanuleti etc). Acest traseu se poate continua spre Baile Herculane (coborind pe Valea Cernei) sau spre Cabana Gura Apei (coborind pe Lapusnicu Mare).