BAZINUL VAII COSUSTEA

In zona bazinului acestei vai, formele carstice se dezvolta numai in partea lui superioara, la nord de localitatea Cerna-Virf. (fig. 136). Daca in bazinul Topolnitei se intilneste un carst de platou, in bazinul Cosustei formele carstice s-au dezvoltat preponderent pe creste 727b16h de cornete si pe versantii acestora. Ca urmare, atit formele de suprafata cit si cele subterane sint de dimensiuni reduse si putine la numar. Astfel, pe dealurile Crivii, Cornetul Babelor si Cerboanic se gasesc lapiezuri si doline in diferite stadii de evolutie. intre localitatile Isverna si Cerna-Virf, pe 8 km lungime, Valea Cosustei, puternic aluvionata, cu o lunca plana, larga de citeva sute de metri, are aspect de polie (I. Ilie, 1970). Ea dreneaza partial apele din bazinul hidrografic vecin (Valea Prejnei), pe care le capteaza in zona de mlastina de la nord de corn. Balta. Punctele de resurgenta sint situate sub abruptul estic al dealului Cornetul Babelor.

Fig. 135 Pestera Mare de la Balta (nr. 105), dupa V. Decu si M. Bleahu, 1967, completata.

Fig. 136. Schita bazinului superior al Vaii Cosustea.

Cele citeva pesteri din aceasta regiune (cum ar fi Pestera Crivii, Pestera-aven de la Pietre, Pestera de la Babie, Pestera de la Virful inalt) sint de dimensiuni reduse, singura mai importanta fiind Pestera de la Isverna, situata in vestul localitatii Isverna, in clina estica a Muntilor Mehedinti.

106. Pestera de la Isverna

Date istorice. C. N. Ionescu a explorat-o pe o lungime de 200 m si a publicat o descriere a acestei portiuni in 1914. Apoi, P. A. Chappuis si A. Winklcr ne-au lasat in paginile seriei a 8-a din "Enumeration des grottes visitees' (1951) o descriere mai ampla, dar tot fara schita. Pestera este des amintita in diferite lucrari de fauna, dintre care ar putea fi mentionate acelea publicate de V. Decu (1964) si de V. Decu si St. Negrea (1967). Schita pesterii (explorata partial, pina la cursul de apa) a fost realizata in 1973 de catre C. Goran.

Localizare si cale de acces. Pestera este situata in raza com. Isverna (jud. Mehedinti), in baza versantului Dealul Pesterii, in vecinatatea ultimelor case, la 600 m alt. absoluta.

Fig. 137. Pestera de la Isverna (nr. 106), cartata de C. Goran, inedita.

Pornind din Baia de Arama pe soseaua Drobeta-Turnu Severin ajungem dupa vreo 10 km la drumul care se desface pe dreapta spre corn. Isverna. Pe o lungime de 6 km, drumul strabate valea larga a Cosustei, iar la capatul lui, linga ultimele case de la baza Dealului Pesterii, se afla, la vreo 50 m, deschiderea Pesterii Isverna (fig. 136).

Descriere. Se patrunde printr-o deschidere relativ mare, pe unde paraseste pestera un curs de apa al carui debit variaza In functie de cantitatea de precipitatii de la exterior. Se urca in stinga un prag de vreo 2,5 m si se continua alti citiva metri pe o portiune de galerie orizontala si ingusta. Se coboara apoi intr-o zona mai larga, urmata de o alta mai ingusta, in panta si cu multi bolovani pe podea. La capatul acestei portiuni, o ramificatie larga, ascendenta, conduce la dreapta intr-o zona cu planseul acoperit cu nisip si argila, cu fragmente de calcar si cu mult guano vechi. Se revine in galeria principala si se continua drumul pe o portiune cu planseul foarte neregulat. De aici exista doua posibilitati de inaintare: prin dreapta, traversind un lac care se formeaza foarte adesea pe toata latimea galeriei si care poate atinge o adincime de peste 1 m, se inainteaza pe galeria principala; prin stinga, unde se afla un culoar in panta si ingust care conduce intr-o zona fosila slab concretionata, cu podeaua acoperita cu argila, blocuri de prabusire, guano si partial cu o crusta de calcita. Dupa aproximativ 45 m, acest culoar reintilneste galeria principala care, pe toata lungimea, pina la cursul de apa, este inalta, foarte putin concretionata, cu numeroase urme de eroziune pe pereti si podea, cu multe gururi si fragmente de calcar. Cam la jumatatea distantei acestei portiuni, la un cot scurt exista un bazin pe care la toate vizitele l-am gasit plin cu apa (fig. 137).

Odata ajunsi deasupra cursului de apa trebuie sa coborim de pe un bloc intr-un lac pe care piriiasul ce apare din stinga il face la baza blocului inainte de a disparea la dreapta. Galeria continua inainte, uscata si in panta, cu multa argila pe podea si blocuri pina intr-o zona mai bine concretionata si cu multe prabusiri, pe sub care, de la inaltimea unor abrupturi, se vede cum circula apa. Aceasta vine din dreapta, dinspre nord si umple toata galeria, dar nu se cunoaste traseul ei in amonte.

Pestera este opera unui curs subteran cu origine probabila in apele Vaii Cerna. Apa iese in permanenta din pestera si este aproape intotdeauna limpede. Doar la ploi foarte mari - spun localnicii - iese din pestera o apa roscata, plina de resturi vegetale. In astfel de perioade, apa scalda si galeria principala, iar dupa retragerea ei, excavatiile mai mari din podea (cum sint, de exemplu, gururile) ramin pline cu apa.

Resurse alimentare bogate sint concentrate in prima parte a pesterii si constau aproape in intregime din guano. Fauna este destul de numeroasa. Pe linga multimea de specii care traiesc in guano [(acarieni, colembole - ca Mesachorutes ojcoviensis si Achcrontidcs spelaea - coleoptere (diferite specii de Atheta si Quedins mesomelinus skoraszewski) si diptere, intre care predomina micile limozine (specii de Limosina) si musca guanoului, Heteromyza alricornis)] exista si specii troglobionte ca Trichoniscus cf. inferus, Trachysphaera jonescui isvernae si Lithobius decapolitus, precum si Sophrochaeta jeanneli. In apa din bazinase au fost gasite planarii si nifargi.

Conditii de vizitare. Pentru portiunea pina la lac nu este nevoie de un echipament de protectie ci numai de mijloace proprii de iluminare. Vizitarea restului pesterii este conditionata de depasirea lacului adinc de peste 1 m. Aceasta presupune un echipament de protectie impermeabil, o coarda, o scarita speologica etc. Nu se recomanda vizitarea in perioade cu ploi abundente pentru ca atunci chiar si curentul de apa care iese din pestera si prin care trebuie trecut este foarte puternic.