Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




BIODIVERSITATEA SI BIOSECURITATEA, PADURILE, MEDIUL MARIN SI COSTIER

geografie


BIODIVERSITATEA sI BIOSECURITATEA, PĂDURILE, MEDIUL MARIN sI COSTIER


6.1. Biodiversitatea




6.1.1. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica


Tabel 6.1.1.1 Arii naturale protejate


 


Fig. 6.1.1.4. Rozeta de piatra de la Ilba Fig. 6.1.1.5. Rezervatia fosilifera Chiuzbaia



În judetul Maramures au fost inventariate speciile de flora si fauna:

258 specii de flora (7 specii din încrengatura Briophyta, 18 specii din încrengatura Pteridophyta 11 specii din încrengatura Gymnospermatophyta, si 222 specii din încrengatura Angiospermatophyta);

354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia).


Flora spontana este bine reprezentata pe întreaga suprafata a judetului, având o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaitul muntilor Rodnei - Lychnis nivalis si Melampyrum Saxosum).
























Fig. 6.1.1.6. Smârdar Fig. 6.1.1.7. Soldanella hungarica

(Rhododendron mirtifolium)



Fig. 6.1.1.8. Caprior (Capreolus capreolus)


Fig. 6.1.1.9.   Cocos de munte (Tetrao urogalus)

ciuperci: 1725 tone

fructe: 2850,9 tone

flori: 132,8 tone

bulbi: 770000 bucati

frunze: 431,9 tone

iarba:   252,5 tone

radacini:   111 tone

samânta:   53 tone

muguri: 12 tone

geme: 14 tone

coaja:   63 tone


FAUNA

Specia

Numar exemplare

Anser anser (gâsca salbatica)


Anas crecca (rata salbatica)


Canis lupus (lup)


Conturnix conturnix (prepelita)


Cervus elaphus (cerb)


Columba palumbus (porumbel)


Canis vulpes (vulpe)


Capreolus capreolus (caprior)


Helix pomatia (melci)

10000 kg

Lepus europaeus (iepure)


Lynx lynx (râs)


Meles meles (viezure)


Martes foina (jder de copac)


Martes martes (jder de piatra)


Mustella putoris (dihor)


Mustella nivalis (nevastuica)


Ondatra zibethica (bizam)


Phasianus colchicus (fazan)


Pedrix pedrix (potârniche)


Sus scrofa (mistret)


Scolopax rusticola (sitar)


Streptopelia turtur (gugustiuc)


Sturnus vulgaris (graur)


Tetrao urogalus (cocos de munte)


Turdus iliacus (sturz)


Ursus arctos (urs)


Tabel 6.1.2.1. Specii de fauna salbatica valorificate în judetul Maramures în anul 2005

Piatra Socolau 613 ha

6.1.4. Rezervatiile biosferei


Fig. 6.1.4.1. Caldarea Iezer - Muntii Rodnei


6.1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii


- nu sunt date disponibile


6.3 Starea padurilor



În anul 2005 volumul total de masa lemnoasa recoltat a fost de 419,2 mii m3.


Repartitia suprafetelor de padure dupa formele de relief este urmatoarea:

11389 ha la câmpie

87081 ha la deal

88660 ha la munte


Din total suprafata de padure, 2080 ha sunt afectate de poluare si 1020 ha de uscare, din care pe grade de vatamare: 3070 ha slab si 30 ha mediu.

În cursul anului 2005 s-au executat taieri de regenerare pe o suprafata de 1405 ha, taieri de produse accidentale pe 18288 ha, taieri de îngrijire pe 6116 ha, din care: degajari 1142 ha, curatiri 1824 ha, rarituri 3139 ha si elagaj artificial pe 11 ha.


Procentul de împadurire pe judet depaseste media pe tara, Maramuresul nefiind inclus între judetele cu deficit.


Din total fond forestier în cursul anului 2005 s-a scos o suprafata de 3 ha.


În fondul forestier de stat s-au împadurit 696 ha integral si 74 ha completari curente. Prin regenerari naturale s-au realizat 894 ha.


Prin taieri ilegale s-au sustras din paduri un volum de 6672 m3 de lemn.

Actiunile organizate în cadrul "Lunii padurii" au avut ca scop sensibilizarea publicului privind grija fata de padure, pastrarea integritatii fondului forestier, extinderea suprafetelor împadurite.


6.3.11 Impactul silviculturii asupra naturii si mediului


Prin lucrarile de împaduriri si cele de corectare a torentilor silvicultura contribuie direct la îmbunatatirea conditiilor de mediu. În anul 2005 au început lucrarile de corectare a torentilor CT Cisla si CT Socolau.

Au continuat lucrarile de extindere a suprafetelor de zâmbru în Pietrosul Rodnei si s-au înfiintat structurile de administrare a Parcului Natural Muntii Maramuresului.

Au fost afectate de incendii 2,3 ha.

- Speciile de flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice, de Directia Silvica Baia Mare sunt: ciuperci (galbiori - 50 to, hribi - 250 to, ghebe - 300 to, altele - 60 to), fructe de padure (afine - 240 to, zmeura - 70 to, mure - 250 to, macese - 60 to).


6.4 Mediul marin si costier - nu este cazul









6.5 Concluzii


În judetul Maramures, potrivit clasificarii adoptate în România, gasim toate categoriile si tipurile de arii naturale protejate, conform Ordonantei de Urgenta nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si anume:

3 rezervatii stiintifice (Pietrosul Mare, Rezervatia fosilifera Razvan Givulescu - Chiuzbaia si Piatra Rea);

1 parc national (Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a biosferei);

1 parc natural (Parcul Natural Muntii Maramuresului);

18 monumente ale naturii (Creasta Cocosului, Iezerul Mare, Rozeta de piatra de la Ilba, Lacul Albastru - Baia Sprie, Turbaria Iezerul Mare - Muntii Gutâi, Cheile Tatarului, Pestera de la Valenii somcutei, Pestera cu Oase, Stâncariile Sâlhoi Zâmbroslavele, Mlastina Vlasinescu, Taul lui Dumitru, Cheile Babei, Pestera Boiu Mare, Coloanele de la Limpedea, Pestera din dealul Solovan, mlastina Taul Negru, Pestera Ponorul Jitelor, Ponorul si Pestera Izei);

13 rezervatii naturale (Padurea Craiasca, Padurea Bavna, Rezervatia Arcer-Ţibles, Cornu Nedeii-Ciungii Balasânii, Lacul Morarenilor, Mlastina Poiana Brazilor, Padurea de larice de la Costiui, Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, Defileul Lapusului, Padurea Comja, Farcau-Vinderel-Mihailecu si Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu).

Cryphonectria parasitica) acest lucru impunând o noua delimitare dupa terminarea declinului speciei de Castanea sativa, unele zone din Parcul National Muntii Rodnei precum si din Parcul Natural Muntii Maramuresului, care sunt afectate datorita extragerii de masa lemnoasa, situatie creata în urma conflictelor rezultate din aplicarea Legii fondului forestier. Astfel se impune revizuirea Ordinului nr. 647/2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora.

Activitatea de conservare a diversitatii biologice este puternic întarita prin Ordinul nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredintare a administrarii si de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate, precum si a Ordinului nr. 850/2003 privind procedura de încredintare a administrarii (pentru parcuri naturale si nationale) si de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare. Conform acestor doua ordine, pâna în prezent au fost atribuite în custodie un numar de 18 arii naturale protejate.

În vederea realizarii obligatiilor asumate de România fata de Uniunea Europeana, de a creste, pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate astfel încat suprafata zonelor cu regim de protectie si conservare sa depaseasca 15% din suprafata tarii, conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului natural constituie un obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru o dezvoltare durabila.



Document Info


Accesari: 7651
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )