Nera, unul dintre riurile cele mai importante din Banat, izvoraste din sisturile cristaline ale Muntilor Semenic, coboara prin padurile seculare dinspre sud, intra in depresiunea Bozovici, unde primeste pe dreapta cel mai important afluent al sau, Minisul. La Sopotu Nou taie de-a latul impunatoarea masa de calcare mezozoice Resita - Moldova Noua, in care si-a rostuit chei de o salbaticie si un farmec fara 333f56d seaman. De la sud-vest catre nord-vest cheile strabat o succesiune de benzi calcaroase apartinind diferitelor etaje ale cretacicului (mai bine reprezentat) si jurasicului. Portiunile mai largi ale cheilor alterneaza cu unele foarte inguste, in care baza peretilor se afla la o distanta de circa 50 m (intre Turnul Mic al Begului si Cirsia Rolului) si chiar mai putin (intre Cirsia Foeroaga Mare si Dealu Untan).
Dintre fenomenele exocarstice din Cheile Nerei si de pe afluentii riului in chei mentionam: doline (Cioaca Nerganului, Cracul Haiducului); poduri si tunele naturale (intre Conveiul Scurt si Conveiul Lung); marmite si alte forme de eroziune pe vaile unor torenti (Pagina Ulmului, Valea Rea, Ogasul Porcariului etc.); puternice emergente carstice (Iordanului si Ochiul Bei); cursuri de apa cu albia concretionata (Beusnita si cascadele sale pe tuf); lacuri carstice (Lacu Dracului) etc. In versantii abrupti ai cheilor se deschid mai multe guri de pestera, dintre care 13 au fost explorate (St. Negrea, A. Negrea, V. Sencu si L. Botosaneanu, 1965; L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea, 1967) Avenele sint mult mai rare si putin adinci. Ele vor fi mentionate mai departe la prezentarea sumara a traseului prin chei.
Pentru valoarea peisagistica, floristica si faunistica s-a propus ocrotirea si includerea Cheilor Nerei intr-o rezervatie comuna cu cea a Beusnitei (L, Botosaneanu si St. Negrea, 1969).
Traseul Cheile Nerei (fig. 89)
Bozovici-Sopotu Nou (22 km sosea auto, modernizata). Sopotu Nou - Ogasu Bresnic (2,2 km drum de caruta si poteca; 1I2 ora cu piciorul). Ogasul Bresnic - Poiana lui Trifu (3,2 km pe poteca cu trecere prin vaduri; 1 ora cu piciorul). Poiana lui Trifu - Lacu Dracului - Poiana lui Vogiun (circa 4 km; 1 ora cu piciorul urmind poteca peste Culmea Lacului si peste Cracu Iordanului; daca se merge tot timpul pe linga firul apei se face mai mult). Poiana lui Vogiun - Cantonul silvic Damian (6,5 km pe poteca pina la punctul "La Cirlige', apoi dincolo de apa pe drum de caruta; circa 2ll2 - 3 ore cu piciorul). Cantonul silvic Damian - Podu Beiului (aproape 4 km pe drum de caruta pina in Poiana Lindina si mai departe pe drum forestier; 1 ora cu piciorul); Podu Beiului- Sasca Romana (2,5 km pe poteca sapata in stinca, trecind prin tunele; 3/4 ora cu piciorul). Sasca Romana- Oravita (25 km sosea auto modernizata).
Distanta dintre Sopotu Nou - Sasca Romana este de 22 km, dintre care aproape 20 km de chei (pe schita, Intre punctele A si B). Pina in anul 1971 n-au existat marcaje in aceasta zona. Dupa 1972 s-au executat marcaj ele banda rosie Intre Sasca Romana si Sopotu Nou, triunghi albastru intre Ochiul Beiului si cascadele Beusnitei si banda albastra intre Sasca Romana - Podu Beiului-Ochiul Beiului - Valea Racajdelului - Anina.
O descriere turistica ampla a traseului propus este facuta in volumul Drumetind prin Muntii Banatului de L. Botosaneanu si St. Negrea, 1968. Aici ne vom limita la o prezentare foarte sumara a celor mai importante fenomene carstice de pe traseu. La mai bine de 2 km de la Sopotu Nou, dupa confluenta cu ogasul Bresnic, valea se ingusteaza, calcarele inlocuiesc granitele si caracterul de chei incepe sa se contureze. Nu departe de Bresnic, Nera face marele Cot de la Feregoasa, dupa care strabate Poiana Crovu Bidareschi si intra in cheile propriu-zise formate dintr-un culoar lung alcatuit de peretii mai multor cirsii. Chiar la intrarea in acest culoar, drumul de caruta se termina si incepe poteca. Trecind pe linga izvorul carstic Bigar, in spatele caruia e ascunsa o pestera, si prin Poarta Meliugului, Nera iese din culoar si intra in Poiana lui Trifu (sau a Meliugului). Dincolo de frumoasa si plesuva Cirsie a Meliugului, care strajuieste poiana la capatul din aval, riul intra din nou la strimtoare, scaldind pe stinga peretii Culmii Lacului. In acesti pereti se afla citeva pesteri mici: Pestera din Culmea Lacului (14 m), Pestera Mica de la Lacu Dracului (16 m) si Pestera de la Lacu Dracului (68 m), in gura careia se afla lacul carstic cu acelasi nume. Turistii vin la lac direct prin padure, pe un drumeag ce se desface din Drumul Camenitei in punctul "La Logor'. Mai departe Nera se strecoara printre pintenul Culmii Lacului si peretele inalt pina la 150 m al Cirsiei Albinei, in care se afla Pestera din Pinza Albinii si Avenul Zbcg, formind unul dintre cele mai mari coturi din chei, Conveiul Lung. La numai citeva sute de metri mai jos, dupa confluenta pe stinga cu Ogasu Porcului (pe valea caruia se poate urca la avenul cu acelasi nume), Nera face inca un cot puternic, Conveiul Scurt. Dupa acest cot, ea primeste tot pe stinga cea mai puternica emergenta din chei, Izvoru Iordanului si intra In Poiana lui Vogiun (sau a Alunilor). Aceasta poiana strimta si lunga este dominata la capatul din aval, pe dreapta, de Cirsia Caprariului, in care se afla Pestera Voinii (51 m), iar pe stinga, de cleanturile de la Farna, perforate de guri de pestera si de avene greu accesibile. Pe urmatorii 6 km, intre Poiana Vogiun si Cantonul Damian, Nera strabate cea mai pitoreasca si salbatica portiune a cheilor. Pe stinga, chiar la parasirea poienii, urcind putin pe Pagina Ulmului, putem vizita Pesterile lui Vit (una de 36 m si alta de 15 m) in care s-au gasit oase de urs de pestera si ris fosil. Putin in aval, la inceputul Cirsiilor Dese, se deschide linga poteca Pestera Boilor (126 m). De la aceasta pestera, urmind poteca care tine tot timpul malul sting, ba trecind prin tunele, ba coborind linga apa riului, ajungem in dreptul pesterilor ,,La Gauri' (una de 18 m si alta de 67 m), la care putem urca printre Cirsiile Barbesu Mic si Barbesu Mare. In dreptul cleanturilor "La Cirlige' poteca trece prin vad pe malul drept, fiind adapostita pe o portiune de un semitunel imediat deasupra apei adinci ce scalda peretii. Chiar de aici, urcind serpentinele unei poteci prin padure, putem vizita locul denumit "La Coveti', niste marmite uriase adincite de Ogasul Vaii Rele, apoi - parasind poteca - putem cauta la stinga gura Pesterii Hicleana, mascata de un iede-rar. Revenind la poteca, mergem pe ea pina la Pagina Seaca, unde da intr-un drum de caruta care o continua pe sub Fata Damianului pina la Cantonul silvic Damian (Despedea). In acest sector de chei, in versantul sting se deschid Pestera Gaura Porcariului (152 m) si Pestera Dubova (384 m). In aval de Dubova, pe aceeasi poteca, ne intimpina impresionanta piramida de calcar a Turnului Mare al Begului, inalta de circa 200 m si cu mult grohotis la baza, in care se ascund vipere cu corn. Begul Mare este continuat de Begul Mic si perpendicular pe cirsiile acestora se dezvolta o lunga curmatura (Cirsia Ciochinei) care obliga Nera la unul dintre cele mai indraznete si mai lungi "conveie' ale sale. Dincolo de apa, In dreptul ei se ridica Cirsia Rolului, masiva si impunatoare, cu turnurile sale care o inalta la 270 m deasupra apei si in peretele careia e sapata Pestera Rolului (32 m), vestita pentru faptul ca a servit de adapost haiducului Adam Neamtu. In aval de strimtoarea formata de Rol si Begul Mic, Nera strabate doua "poieni' (Lindina si Miaica), apoi primeste pe dreapta cel mai important afluent al sau in chei, Beiul, care vine dinspre Rezervatia naturala a Beusnitei, cu vegetatia sa remarcabila, cu puternicul izvor carstic Ochiul Beiului, cu frumusetea cascadelor Beusnitei. De la Podu Beiului putem merge: la dreapta, pe Valea Beiului in directia rezervatiei amintite, urmind o poteca si apoi un drum forestij (circa 5 km); inainte, pe Valea Chichiregului in directia satului Potoc pe un drum forestier (circa 4 km) si de aici la Oravita; la stinga, pe Valea Nerei in continuare, apucind poteca ce strabate o succesiune de mici tunele dinamitate in stinca pina unde valea se largeste treptat si caracterul de chei dispare.
|
