 |
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
|
|
CULOARUL BISTRICIOAREI
Acolo unde riul Bistricioara se intilneste cu Bistrita, locul este mai larg si orizontul mai deschis. Daca mergi insa pe valea Bistricioarei, care margineste Ceahlaul spre nord, vezi cum valea se strimteaza, 747e41h dar nu mult, pastrind aspectul de culoar pina spre comuna Tulghes, care se afla in inima muntilor. In general, apare ca un complex de vale de eroziune si mai putin de acumulare. Din Muntii Ceahlaului riul Bistricioara primeste apa Corbului, Putnei si a altor afluenti mai marunti, pe cind din Masivul Grinties pe a Vaii Seci, Bradului, Grintisorului si Duruitorilor.
Datorita asezarii, culoarul de vale al Bistricioarei se caracterizeaza printr-un climat montan mai blind, de adapost, cu precipitatii intre 600-700 mm anual. Largirea vaii permite pe unele portiuni cultivarea terenurilor in locul fostelor paduri de fag. Versantii domoli cu umiditate suficienta, sint ocupati in buna parte de pajisti montane inferioare, in care predomina asociatiile cu iarba vintului si diverse alte specii, pe solurile brune de padure si brune podzolice. Este una din vaile relativ populate in sectoarele de vale largita. Cele mai multe asezari fiind de tip linear ca: Bistricioara, Grinties, Poiana, Bradu, Tulghes etc.
Valea Bistricioarei a constituit si un vechi drum de legatura intre Moldova si Transilvania. Prin Pasul Prisacani (Tulghes) drumul urmeaza indeaproape firul apei, trecind mai departe prin Corbu - o comuna mai mare cu locuinte noi si frumoase - ajunge la Borsec si apoi la Toplita. Din aceasta axa de circulatie se desfac la nord si la sud drumuri de exploatare a "aurului verde' din codrii muntilor Bistritei, Giurgeului ori ai Ceahlaului. Este o regiune frumoasa incadrata intr-o natura ispititoare.
|
