Carpatii Orientali
Asezarea
- cea mai mare întindere - 53.000 km2
cea mai mare latime - 140 - 160 m. (nord)
orientarea culmilor
nord - vest
sud - est
fragmentati de
vai
trecatori
depresiuni întinse
Limitele
nord - granita de nord
sud - Valea Prahovei
vest - Depresiunea Transilvaniei
est - Podisul Sucevei
Subcarpatii Moldovei
Subcarpatii de Curbura
Geneza
se adauga
axul cristalino - mezozoic
sisturi cristaline
roci triasice
roci jurasice
flisul cretacic - la est
flisul paleogen
lantul vulcanic
vestul zonei cristalino-mezozoic
prin eruptii succesive care s-au propagat din nord spre sud (cea mai noua fiind eruptia care a construit craterul laculului Sfânta Ana)
Alcatuirea petrografica
trei aliniamente
roci eruptive - vest
granite
bazalte
andezite
sisturi cristaline - centru
roci metamorfice
reci sedimentare - spre rasarit si sud
argile
calcare
conglomerate
gresii
Altitudinea
mijlocii
peste 2.000 m.
Muntii Rodnei (Pietrosu Rodnei - 2.003 m.)
Muntii Calimani (Pietrosu Calimani - 2.100 m.)
peste 1.900 m.
Muntii Suhardului
Muntii Maramuresului
apoi scad
Masivitatea
redusa datorita multimii de
depresiuni
pasuri
vai longitudinale
transversale
Orientarea culmilor - trei fâsii paralele
zona vulcanica
Muntii Oas - Gutâi - Ţibles
Muntii Calimani - Gurghiu - Harghita - Ciomatu
zona cristalino - mezozoica
Muntii Rodnei
Muntii maramuresului
Muntii Suhardului
Muntii Bistritei
Muntii Giurgeului
Muntii Ciucului (o parte)
Obcina Mestecanis
zona flisului
Obcinile Feredeu si Mare
Muntii Stânisoara, Ceahlau, Tarcau, Gosmanu, Nemira, Bezunt, Ciuc (o parte), Baraolt, Bodoc, Persani
întreaga întindere a Carpatilor Curburii
Subdiviziuni
grupa nordica - Carpatii Bucovinei si Maramuresului
grupa centrala - Carpatii Moldo-Transilvaniei
grupa sudica - Carpatii de Curbura
|
