DE LA BIXADUL DE PE OLT LA TURIA - PRIVELISTI SI CULORI NOI

Pe firul intortocheat al riului Olt, lung de 737 kilometri de la izvoare din Muntii Hasmasu Mare si pina unde-si contopeste apele cu ale Dunarii, se insira ca margelele pe at 757g66h a mai multe depresiuni, unele mai mari altele mai mici, intre care si Depresiunea Bixad de pe teritoriul judetului Covasna. Este numita asa dupa un sat din interiorul depresiunii. Dar aceasta denumire de Bixad o mai poarta si alta localitate insa din Depresiunea Oasului, care apartine judetului Satu Mare. Pentru o mai buna intelegere si spre a nu se face confuzie atunci cind vorbim de Bixadul depresiunii din judetul Covasna, geografii i-au spus Depresiunea Bixad de pe Olt. Nu este o depresiune mare cum este de exemplu cea a Brasovului, cu care vine in contact la sud prin intermediul defileului de la Malnas, ori cu a Ciucului cu care se leaga prin pitorescul defileu de la Tusnad. Depresiunea apare ca o placa turnata in care se incruciseaza mai multe cai de comunicatie. Ca origine este o depresiune tectono-eroziva, situata in capatul de sud al muntilor vulcanici, pe o linie de falie, dovada ca din adincurile pamintului se ivesc nenumarate izvoare cu ape minerale.

Odata ajuns in aceasta depresiune, prin portile ei unele larg deschise in preajma trecatorilor arcuite peste munte, ti se ofera posibilitatea sa faci cunostinta cu multe elemente, cu caracter de unicat, din capatul sudic al lantului vulcanic neogen, cel mai lung lant vulcanic nu numai din tara noastra, dar chiar din Europa.

Daca-ti indrepti pasii spre rasarit, pe soseaua asfaltata care urmareste in linii mari zona de contact dintre masivul vulcanic Ciomatul de la nord si Muntii Bodocului de la sud, vei intilni in miez de primavara nu numai un desis de codri seculari multicolori, predominind verdele intunecat al coniferelor in intrecere cu verdele viu al fagilor, care imbraca versantii muntilor de sus pina jos, dar si urmele focarelor magmatice de alta data. Pretutindeni morfologia vulcanica se face cunoscuta printr-un tipar aparte, caracteristic, cum nu se intilneste in muntii realizati pe alte formatii geologice. In general apar reliefuri de platou, forme largi si virfuri rotunjite care nu au fost prea mult transformate de actiunea agentilor externi, fiind dealtfel de data destul de recenta - vorbind la scara geologica - asa cum este Masivul Ciomatul Mare (l 301 m) de pe care privirea aluneca departe peste firul vailor si peste masivele greoaie. In fata acestor frumuseti gindurile ne poarta in trecut, pe aripile timpului geologic, cind vapai zguduitoare de gaze, cenusa si lave se aruncau vijelios din craterele clocotitoare pina in inaltul cerului ca apoi totul sa reintre in liniste pentru un timp. Capatul de sud al lantului vulcanic prin emanatiile de gaze otravitoare nu-si desminte nici astazi originea, intr-o parte din coasta lui, mai fumega inca gaze otravitoare, fapt care i-a atras si numele, nume pe care dealtfel nu-l merita intru totul. Farmecul deosebit al regiunii il formeaza mai ales Lacul Sfinta Ana- cu adincimea maxima de 7 m - si imprejurimile lui. In fundul unei caldari uriase, un fost crater vulcanic bine pastrat, pe marginea caruia se inalta trunchiurile brazilor drepti ca luminarea, oglinda de cristal a lacului reflecta tabloul albastru al cerului. Alaturi, se afla turbaria sau tinovul Mohos, numit si "Lacul cu muschi' ori "Lacul cu coacaze', dupa numele unui munte din apropiere, fost crater, la fel ca si al Lacului Sfinta Ana, dar care cu timpul s-a colmatat, raminind mai mult o mlastina amagitoare, ascunzind multe primejdii pentru cel neavizat. Mohosul se afla situat la altitudinea de l 050 de metri, care prin flora sa specifica, constituie un adevarat monument al naturii, fiind declarat rezervatie stiintifica. Din loc in loc laculete cu apa limpede si adinca, intrerup intinderea verde a tinovului. Turba si sfagnetul, adica muschiul, au o mare raspindire in partea centrala, dar elementul dominant in marginea craterului este pinul. Pitorescul si interesul stiintific se imbina aici cum nu se poate mai bine. In marginea laculetelor mici isi face loc o planta de o rara frumusete, Drosera obovata dupa numele ei botanic, neam cu Roua cerului. Dintre fanerogamele relicte se citeaza: Sparganium minimum, Calamagrostis neglecta, Carex elongata si altele. Alaturi de plante ca muschi, alge, licheni, se semnaleaza si unele elemente faunistice rare. Bunaoara, in tufisurile de pe malurile laculetelor isi face cuib si cloceste rata-sulitar (Anas acuta) iar paianjenul de munti inalti, numit Mitopus moris este o forma caracteristica a acestei turbarii.

Mai departe de Mohos, o carare cotita duce spre cele trei pesteri ale Ciomatului, din care si astazi emana hidrogen sulfurat si bioxid de carbon. Sint fenomene postvulcanice, numite in stiinta sol-fatare si fumarole. Altadata, aici, se exploata sulf, ceea ce a facut sa i se spuna de localnici "Pestera de sulf' sau "Grota puturoasa' lunga de circa 14 m. Zacamintele insa nu au mare valoare. Mirosul de pucioasa se simte de departe. Fiind mai grele decit aerul, gazele otravitoare formeaza in pesteri si in apropierea lor un strat gros linga sol. Folosite cu grija pot fi administrate in unele boli, ca cele de natura reumatismala; inspirate din greseala provoaca un deznodamint nedorit. Nu fara justificare regiunea aceasta este denumita si "cimitirul pasarilor'. Nesimtind pericolul gazelor toxice, pasarile isi gasesc aici sfirsitul. Datorita importantei stiintifice pe care o prezinta aceasta regiune, a fost declarata rezervatie naturala.

Daca mergi pe sosea mai departe, ajungi in bazinul piriului Turla, unde se afla baile Balvanyos, cu gaze mofetice si cu apa minerala bicarbonatata alcalina, calcica, magneziana, feruginoasa. Este o statiune balneoclimaterica situata in mijlocul codrilor, pe locul unor izvoare captate. Pitorescul locurilor, pozitia si instalatiile balneare atrag multi vizitatori. "Festivalul cintecului, dansului si portului popular' se desfasoara aici anual. Nu departe, tot pe latura estica a Muntilor Bodocului este o vale careia localnicii i-au spus Valea Iadului, datorita faptului ca pe un perimetru destul de restrins apar mofete si izvoare minerale (Baia Tuna). Privelistile oferite de o calatorie de la Bixad la Turla sint dintre cele mai ispititoare, cadrul general apartine aici reliefului muntos al Ciomatului imbinat cu cel al Bodocului. Nuantele si tonurile de culori de pe crestele domoale incinta ochiul, iar sopotul piraielor mingiie auzul.