Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Orasul Moinesti

geografie




Toate drepturile asupra lucrarii "MOINEsTI -565 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ-COMPENDIU DE GEOGRAFIE sI ISTORIE LOCALĂ �", pe care o publicam partial in aceasta sectiune, ii apartin domnului profesor Vasile Anghel, om de o rara calitate si tinuta morala. Publicarea pe site-ul Moinesti Online se face cu acordul explicit al acestuia.Ii multumim din inima!






PREFAŢĂ




Aparitia acestei lucrari se impunea ca o necesitate imperioasa, pentru ca, pâna în prezent, Moinestiul n-are o monografie sau o lucrare de sinteza, oficiala, care sa-i prezinte �identitatea�.

Chiar daca au fost întocmite unele sinteze monografice sau monografii, acestea au ramas în manuscris, nefiind puse la dispozitia cititorilor. De asemenea, aceste lucrari nu au analizat toate aspectele evolutiei localitatii, iar unele aprecieri si date sunt depasite, nefiind actualizate cu datele înscrise în noile volume de documente care au aparut ulterior.

Mai mult, în ultimul timp, în special tineretul studios, elevi si studenti, cauta la biblioteca informatii despre istoricul localitatii, pentru întocmirea unor lucrari cerute la scoala sau la facultate. Lipsa unei lucrari documentate a facut ca acesti tineri sa foloseasca, pentru lucrarile lor, date, aprecieri depasite, uneori chiar false.

Cunoscând aceasta situatie, am realizat ca vina o poarta intelectualitatea din oras pentru faptul ca nu a fost conceputa o lucrare de sinteza care sa acopere acest gol bibliografic.

Influentat si de o obligatie morala, m-am hotarât sa încerc a realiza un compendiu de istorie locala, hotarâre care a fost încurajata si sustinuta de primarul Vasile Ailincai, ce a lansat ideea ca lucrarea sa fie scoasa �pe piata� cu ocazia aniversarii a 565 de ani de la prima atestare documentara a localitatii.

Timpul fiind prea scurt, am apelat la unii colaboratori, care au fost de acord cu planul lucrarii si s-au angajat sa elaboreze unele capitole ale acesteia.

Mi-am luat aceasta raspundere, pentru ca sunt de parere ca într-un anumit moment al vietii trebuie sa dai ceva societatii care te-a format. �Ai primit, trebuie sa restitui ceva. Daca se poate sa dai partea ta cea mai buna..�

Asa cum cred, am dat societatii partea cea mai buna a activitatii mele didactice, ca profesor, acum încerc sa dau tot ce am mai bun pentru aparitia acestui compendiu de istorie locala.

La fel sunt si colaboratorii mei.

Publicarea lucrarii reflecta straduinta noastra de a pune la dispozitia cititorilor o carte de uz curent, de proportii reduse, care sa fie accesibila unor cercuri largi de cititori. Lucrarea va asigura informatii utile învatatorilor si profesorilor de istorie care, în orele de predare vor trebui sa integreze elemente de istorie locala în contextul general de predare a istoriei românilor.

În ampla noastra munca de documentare ne-am folosit de informatiile din lucrarile monografice întocmite pâna acum si care n-au fost depasite de timp, am consultat volumele de documente publicate de Arhivele Nationale din Iasi, si în special, ultimul catalog de documente care aduce date noi, importante, pentru toate localitatile componente ale orasului Moinesti.

Am folosit informatii foarte utile primite de la cetateni în vârsta, care au participat efectiv la unele evenimente, aceste informatii au fost asociate cu altele, pentru a fi sigur de autenticitatea lor.

Am avut avantajul ca la evenimentele care au avut loc dupa anii `60 si pâna în prezent, am participat personal la unele, iar altele le-am �notificat� pentru a le lasa spre stiinta generatiilor care vin.

Multumim si pe aceasta cale, tuturor acelora care ne-au furnizat informatiile necesare, conducatorilor unitatilor economice si ale institutiilor, persoanelor particulare. Am simtit nevoia de a prezenta, în prima parte a lucrarii, cadrul geografic al localitatii, relieful, clima, apele, flora, fauna, numarul populatiei, toate acestea permitând întelegerea mai clara a evolutiei evenimentelor expuse în capitolele urmatoare.

Spre deosebire de monografiile întocmite pâna acum, lucrarea de fata are unele capitole noi, în premiera, care se refera la: situatia acestor localitati înaintea atestarii lor documentare, functia administrativa a Moinestiului, prezentarea succinta a tuturor institutiilor publice, comunitatea evreiasca din Moinesti, istoricul lacasurilor de cult de pe raza orasului, activitatea sportiva, lucrarile de arta care au �împodobit� Moinestiul dupa 1990 etc.

Evenimentele locale, istorice, politice, sociale, institutionale au fost prezentate în contextul evenimentelor generale din societatea româneasca. Altfel, aceste evenimente ar fi fost �rupte� din contextul general.

Am acordat un spatiu mai larg perioadei de dupa anul 1950, pentru ca acum s-au produs schimbari importante în societatea româneasca si pe plan local. Este perioada când aspectul urbanistic al Moinestiului s-a schimbat complet, este perioada când au aparut unitati economice noi, institutii noi � în înv&# 828p1519i 259;tamânt, sanatate, cultura, finante-banci, în comert. Acum a functionat raionul Moinesti, institutii ca O.C.L., I.C.S.M., I.G.O., E.G.C.L., presa locala etc. Cine mai stie astazi ceva, în special generatia tânara, despre aceste institutii Dar mâine Ele au fost, au existat, au avut o anumita importanta în societate pâna în anul 1990, deci, este necesar ca istoria sa le consemneze.

Am considerat necesar sa abordam istoria comunitatii evreiesti, întrucât evreii, împreuna cu populatia româneasca majoritara au faurit istoria acestei localitati, mai bine de 250 de ani. Ar fi fost o prezentare istorica incompleta fara acest capitol.

Cu toate limitele inerente unei lucrari de acest gen, speram ca aceasta carte va asigura o documentare de baza pentru evolutia istorica a Moinestiului si a localitatilor componente si va evita, pe viitor, folosirea unor date, aprecieri eronate, gresite, unele dintre acestea aparute pâna acum, chiar în unele materiale oficiale.

Eventualele neajunsuri în elaborarea lucrarii, în cronologia capitolelor, în procesul de documentare si în alte privinte, pot fi eliminate cu ocazia aparitiei unei editii noi, viitoare.

Aduc sincere multumiri colaboratorilor mei care, nu numai ca m-au sprijinit moral, m-au încurajat pentru a duce pâna la capat aceasta lucrare într-un timp relativ scurt, dar si pentru faptul ca au elaborat capitole importante ale lucrarii.

De asemenea, trebuie sa apreciem interesul Consiliului Local, al Primariei Moinesti pentru elaborarea unei asemenea lucrari în premiera si pentru asigurarea conditiilor necesare pentru tiparirea ei.

Suntem convinsi ca aparitia acestei carti este un bun câstigat, în sensul ca Moinestiul are acum cartea lui de identitate.



Anghel Vasile





CAPITOLUL I


2. Componentele cadrului natural

Geologia si structura petrografica de suprafata

Din punct de vedere geologic teritoriul orasului Moinesti este situat la contactul a doua unitati mari geologice:

Hidrogeologia si hidrologia zonei Moinesti

A. Apele freatice


Pânzele de apa freatica au adâncimi variabile si în general nu sunt bogate. În sesul Tazlaului Sarat apa freatica este la 2-3 m si 4-6 m adâncime, fiind saraca si influentata de Tazlaul Sarat care are apa bogata în cloruri si în special în clorura de sodiu (NaCl2), iar de aceea si numele de Tazlaul �Sarat�. S-au facut studii hidrogeologice pentru alimentarea cu apa a orasului Moinesti din aceste pânze de apa freatica si s-a constatat ca debitele care ar putea fi obtinute ar fi mult prea mici fata de necesitatile orasului, apa continând multe saruri (cloruri), s-a renuntat. În zona blocurilor Albotesti apa freatica e la adâncimi de 1 m si este alimentata de pârâul Lucacioaia (Cetatuia). Nivelul hidrostatic este în functie de precipitatii. Astfel în saua Moinesti apa freatica apare la adâncimi, în general, sub 1 m. În multe cazuri, în zona centrala, nu s-a realizat un drenaj bun si apa freatica sau din izvoare afecteaza fundatiile si chiar subsolurile multor blocuri, facând posibila înmultirea tântarilor care vara �roiesc� în apartamentele locatarilor.

Fântânile au adâncimi între 3-10 m, cu nivel hidrostatic variabil, debite în general mici si uneori cu apa salcie. Din cauza lucrarilor la sonde, specifice, apa fântânilor de la Lucacesti de sub Dealul Osoiu nu mai poate fi folosita de localnici.

B. Apele de suprafata

În intravilan sunt mici depresiuni în care apa din precipitatii stagneaza temporar, producând uneori baltiri. În zona Vasiesti sunt doua balti artificiale cu peste, dar sunt prost întretinute si slab productive. Cel mai mare iaz pentru peste se gaseste în zona �Schela Moinesti� în punctul �Poiana Ferestraului�, pe cursul superior al pârâului Lunca (numit în cursul superior pârâul Moinesti). Iazul în prezent este neglijat si se gaseste într-un stadiu avansat de colmatare.

Regimul hidrografic se încadreaza în zona a IV-a a Carpatilor Orientali, caracterizat prin absenta viiturilor de iarna si cu ape mari ce încep din martie si tin pâna în luna mai. Alimentarea pâraielor este predominanta din precipitatii, iar alimentarea din pânzele subterane se ridica procentul pâna la 40%. Regimul hidrologic are caracter torential. Reteaua hidrografica este densa, cu debite mici.

Teritoriul administrativ al orasului Moinesti este situat pe doua bazine hidrografice: partea de N si N.E. apartine Tazlaului Sarat, iar partea de S si S.V. apartine pârâului Lunca (Urmenisul Mare) afluent al Trotusului. Râul Trotus nu curge în perimetrul orasului Moinesti.

Tazlaul Sarat, cea mai mare apa curgatoare de pe raza localitatii, intra pe teritoriul orasului Moinesti prin partea de N dinspre Modârzau-Zemes si curge la început pe directia N.V.-S.E., apoi în dreptul fostului sat Lucacesti îsi schimba directia spre E, spre Gazarie. Localitatea Gazarie sau Gârlele-Gazarie cum s-a numit o perioada de timp s-a dezvoltat pe stânga Tazlaului Sarat. În aval de Gazarie râul paraseste perimetrul orasului. Tazlaul Sarat izvoraste de sub vârful Geamana si se varsa în Tazlaul Mare la Tescani, având o lungime de 42 km si un bazin hidrografic de 211 km.p.

Din zona Moinesti, Tazlaul Sarat primeste cei mai importanti afluenti de pe dreapta Lucacioaia (Cetatuia), Osoiu si Gâzu. Pârâul Lucacioaia (Cetatuia) izvoraste de pe versantul estic al Tasbugii (Muntii Gosmanului) de sub culmea �Fundul Cetatuiei� si curge prin Lucacesti (zona Lucacioaia). Pârâul Gâzu izvoraste din saua Moinesti, aproape de Gara Moinesti, este alimentat si de apa izvoarelor minerale din �Parcul-Bai�, iar în aval de izvoarele minerale se uneste cu un pârâu ce vine de sub Magura-Moinesti. Valea pârâului Gâzu desparte zona centrala a orasului situata la V de zona Micleasca, situata la E si formeaza pentru oras o zona de protectie (o zona verde) între zona centrala si artera de circulatie ocolitoare, reprezentata prin strada Atelierelor.

Pârâul Lunca curge în S.V. localitatii prin Lunca, Vasiesti, dupa care patrunde în zona Comanesti si se varsa în Trotus. În cursul superior acest pârâu se numeste �Pârâul Moinesti� în zona unde a fost nucleul de formare a vechiului sat Moinesti (mentionat în documente din 1437) si izvoraste din Tasbuga. Pârâul Lunca are o lungime de 10 km si are multi afluenti pe care îi primeste din zonele Hangani si Vasiesti. Afluentii pe stânga sunt mai mici, mai importante fiind pâraiele Iordana si Pacurei (Sondei), iar de pe dreapta primeste cel mai mare afluent reprezentat prin pârâul Hangani format din unirea pâraielor Urmenis, Nogea, Corbului care îsi au izvoarele în culmea Nogea la V de Hangani. Pâraiele din zonele Lunca, Hangani si Vasiesti au un puternic caracter torential si au albii minore, putin adâncite în zonele acestor foste nuclee de asezari, astazi înglobate la Moinesti.

În timpul topirii bruste a zapezilor combinate cu ploi în timpul primaverilor si în timpul ploilor torentiale de vara pâraiele din zonele Hangani, Lucacesti au debite foarte mari, produc revarsari si aduc numeroase pagube: rup podetele, drumurile, provoaca inundatii, depun mari cantitati de aluviuni, cu toate ca în fiecare an se iau masuri pentru prevenirea acestor neplaceri.

Toate apele curgatoare din teritoriul administrativ al orasului sunt puternic poluate cu cloruri, reziduuri petroliere, ape menajere etc. si nu pot fi utilizate.


C. Apele minerale

Numeroase izvoare minerale se gasesc în zona orasului si pot constitui o importanta relansare economica pentru oras daca s-ar asigura o valorificare eficienta. Ele constituie o adevarata �comoara� neglijata dar care ar putea aduce prosperitate, bunastare, sanatate, atât pentru locuitorii orasului, a celor din zonele limitrofe orasului, din alte parti ale tarii sau atrage turisti din alte tari. Facem aceste afirmatii bazati pe informatii temeinice asupra exceptionalelor valente terapeutice ale izvoarelor minerale din parcul �Baile minerale� Moinesti.

Se gasesc izvoare clorosodice la Lucacesti, Schela Moinesti, Lunca. Analizând cronologic, vedem ca primele folosite sunt izvoarele sarate de la Lucacesti ale caror ape au fost si mai sunt folosite de localnici la conservarea alimentelor.

Izvoarele sulfuroase si feruginoase sunt în Moinesti (Parcul Bailor) si Lucacesti (pe versantul N al Dealului Osoiu). Sunt consemnate 10 izvoare în Moinesti si 3 în Lucacesti. Izvoarele minerale sulfuroase din Moinesti (1, 2, 3, 4,) sunt captate si au un debit cumulat de 52.128 litri/24 ore, iar cele trei izvoare din Lucacesti nu sunt captate si au un debit estimat la 6.200 litri/24 ore.

Izvoarele minerale din �Parcul Bai� au apa sulfuroasa, bicarbonata, calcica, magneziana, hipotona, în numar de noua, iar unul este feruginos. Aceste izvoare au fost descoperite în anul 1860 în timp ce se sapa un put de petrol si au fost putin folosite, pentru prima data, între anii 1885-1890. În anul 1908 exista o instalatie rudimentara pentru bai.

În anul 1909, Primaria comunei Moinesti a preluat prin contract de la �Societatea Româna pentru Industrie si Comertul cu Petrol� terenul din �Parcul Bailor� cu izvoare minerale. S-a împrejmuit parcul, s-au facut plantatii cu arbori si s-au construit zece cabine pentru bai. Printre pacientii veniti pentru cura balneara la Moinesti, în vara anului 1909, a fost si marele pictor stefan Luchian, care a fost încântat de peisajul �scânteietor� de la Moinesti si a pictat mai multe tablouri în perioada cât a stat în aceasta localitate.

Apele minerale pot fi folosite pentru cura interna si externa. Nu a existat o preocupare constanta pentru utilizarea acestor valoroase ape minerale. Comuna Moinesti (apoi orasul Moinesti � declarat comuna urbana în 1921) a închiriat pentru o perioada de timp terenul cu izvoarele minerale spre folosire Cooperativei forestiere �Pietrosu� (dupa anul 1920). Toti cei care s-au ocupat cu utilizarea apelor minerale au fost interesati de profitul imediat pe care îl aducea exploatarea acestora, iar nu de modernizarea valorificarii acestor izvoare minerale cu calitati deosebite pentru tratamentul balnear.

Baile se faceau numai vara. În perioada iunie 1934-septembrie 1934 au fost înregistrate 311 persoane, din afara localitatii, venite la bai.

Având în vedere ca localnicii si cei din satele vecine care faceau cura balneara nu erau înregistrati, se deduce ca numarul persoanelor care urmau cura balneara la Moinesti, utilizând apele minerale, era mult mai mare. Apele minerale au fost utilizate pâna în anul 1950 dupa care au fost abandonate. Din 1959 au început a fi refolosite pentru bai pâna în 1989. Din 1990 apele minerale nu au mai fost folosite pentru bai, fiindca Baia comunala (unde se faceau baile) a fost desfiintata.

Apa izvoarelor minerale din �Parcul Bai� a fost partial captata prin fântâni care comunicau cu un bazin din care era pompata mecanic spre �Baia comunala� aflata vis-a-vis de Piata agroalimentara centrala Moinesti. Baia comunala (care a functionat pâna în 1989) dispunea de instalatii pentru încalzirea apei si de cabine cu cazi pentru efectuarea bailor. Baile se faceau numai în perioada dintre lunile mai-septembrie. În anul 1981 s-au efectuat un numar total de 8339 bai, cele mai multe facându-se în lunile iulie si august.

În orasul Moinesti a existat un mic hotel, o cladire cu un singur nivel, amplasata în apropierea izvoarelor minerale si dispunea în 1980 de 30 locuri. În anul 1980 au fost cazate 8758 persoane, însa nu toate persoanele cazate au facut tratament balnear. În anul 1981 s-a desfiintat hotelul, iar cladirii i s-a dat alta destinatie: �Atelier de mica industrie� a Întreprinderii de gospodarie locala (fost I.G.O.).

Înainte de 1989 a început constructia unui hotel prevazut a avea baza de tratament balnear pentru valorificarea apelor minerale dar lucrarea a stagnat dupa acest an si cu mare greutate s-a reusit apoi sa se construiasca doar acoperisul, iar o mica aripa a cladirii a fost finalizata si folosita în prezent de ASIROM. Credem ca se pot gasi solutii pentru finalizarea acestei lucrari care ar duce la reluarea folosirii în scop terapeutic a valoroaselor ape minerale, fapt care poate relansa functia balneoclimaterica pe care a avut-o Moinestiul.

Baia comunala a fost desfiintata dupa 1989, iar în localul ei functioneaza în prezent doua unitati comerciale private. Prin desfiintarea Baii comunale înainte de a se finaliza lucrarile si a se da în folosinta Hotelul cu baza de tratament balnear s-a savârsit o grava greseala care a adus un mare deserviciu populatiei orasului, a locuitorilor din zonele limitrofe orasului care puteau beneficia de tratament balnear folosind apele minerale cu un potential terapeutic deosebit de valoros.

Multi fosti pacienti intervievati confirma valoarea deosebita a apelor minerale din Parc-Bai Moinesti care au declarat ca în urma bailor facute (pâna în 1989) si-au ameliorat suferintele sau au fost vindecati în unele cazuri, baile fiind mai eficiente decât cele pe care le-au facut în statiuni renumite ca: Felix, Baile Herculane etc.

Orasul Moinesti a figurat printre statiunile balneare din România în mod oficial. În acest sens, în urma numeroaselor demersuri facute începând din 1910, în anul 1934 localitatea a primit statutul de statiune balneara prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie 1934 a Ministerului Sanatatii si Ocrotirii Sociale, publicata în Monitorul Oficial nr. 146/1934, s-a acordat Moinestiului statutul de statiune balneoclimaterica.

Apele minerale din Parcul Bai Moinesti sunt indicate:

1. Cura interna în afectiuni gastrointestinale, hepato-biliare, diabet simplu, guta, litiaza renala etc.

2. Cura externa în afectiuni ale ochilor � inflamatii (izvorul 2), afectiuni reumatismale, artroze, spondiloze, afectiuni ale nervilor periferici, reumatism articular, unele afectiuni ginecologice etc.

3. Cura mixta � inhalatii sau aerosoli si gargariseli în afectiuni ale cailor respiratorii superioare: laringite, faringite, amigdalite cronice etc.

Indicatii generale: afectiuni ale tubului digestiv si glandelor anexe, afectiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, boli de nutritie (diabet, guta etc.), sistemul nervos periferic, tratament pentru ochi � inflamatii de mucoase (izvorul 2).

În ultimii ani s-au observat câteva initiative de relansare a utilizarii apelor minerale. Prin grija Primariei Moinesti, zona izvoarelor minerale din Parcul Bailor este, în general, bine întretinuta si multi locuitori folosesc apa de la Izvorul nr. 1 pentru cura interna si apa de la izvorul nr. 2 pentru afectiuni ale ochilor.

Se impune ca o necesitate pentru orasul Moinesti sa fie reluata functia balneara prin utilizarea pentru efectuarea de bai cu ape minerale. Credem ca prin conjugarea tuturor eforturilor din partea autoritatilor locale, a unitatilor economico-sociale, culturale, locuitorilor si a tuturor moinestenilor, bine intentionati, sa se gaseasca solutii practice pentru relansarea functiei balneoclimaterice, având în vedere potentialul de exceptie terapeutic al apelor minerale si a �peisajului scânteietor� de la Moinesti, spre realizarea prosperitatii, bunastarii orasului si a locuitorilor sai si nu numai. Având în vedere ca în viata omului cel mai pretios lucru este sanatatea si ca aceasta poate fi mentinuta, recâstigata sau ameliorata, în special la acest început de mileniu III cu viata stresanta si o poluare galopanta, prin utilizarea apelor minerale din Moinesti, merita sa se acorde mult mai multa atentie asupra valorificarii acestui potential natural valoros.

Speram ca acest semnal de alarma sa fie receptionat cum se cuvine de toti cei care vor citi aceste rânduri si nu numai.


Flora, fauna si solurile

A. Flora orasului Moinesti

Aspectul actual al peisajului vegetal din perimetrul administrativ al orasului Moinesti se prezinta cu mari modificari datorita interventiei omului, care, prin defrisari, lucrari petroliere, pasunat nerational a schimbat si în multe cazuri a deranjat echilibrul natural cu consecinte nedorite. Formatiunile vegetale ale zonei sunt formate din pasuni, fânete si paduri. Din suprafata totala a teritoriului administrativ de 4.595,5 ha, pasunile si fânetele ocupa 1.845,36 ha, reprezentând 41,24%, din care pasunile 944,41 ha (20,55%), iar fânete 950,98 ha (20,69%). Padurile totalizeaza o suprafata de 1396,13 ha (30,38%).

Arealul padurilor s-a redus prin defrisari în favoarea pasunilor si a fânetelor în special în imediata apropiere a intravilanului. În cadrul vegetatiei de padure se observa o etajare în functie de altitudinea si expunerea versantilor. Padurile amestecate de foioase (stejar, fag în asociatii cu specii de carpen, tei, ulm etc.) ocupa zonele cu altitudini mijlocii (550-700 m), pe versantii de N.V. a culmii Berzunti si pe versantii de S.E. a culmilor muntoase a Muntilor Gosmanului (Tasbuga, Nogea). La marginea padurilor de foioase apar frecvent arbustii: alunul, cornul, maciesul, paducelul etc. În zonele mai înalte de 700 m, fagul apare în amestec cu coniferele (molidul, pinul, bradul), iar la înaltimi de peste 800 m coniferele alcatuiesc limita superioara a padurilor. Aceasta etajare este uneori inversata, în special la vest de Lucacesti, în vestul vârfului Cetatuia, datorita inversiunilor climatice, deasupra fânetelor naturale padurea începe cu o bordura de conifere, apoi amestec de foioase unde predomina fagul, iar pe culmile joase stejarul (gorunul).

Pe versantul de S.E. a Dealului Osoiu, chiar deasupra orasului, a partii lui centrale, se gaseste o frumoasa padure de pini care reprezinta o plantatie facuta de Societatea petroliera �Steaua Româna�, în anul 1930, pentru a stabiliza alunecarile de teren din zona si unde astazi se gaseste o frumoasa zona de agrement a orasului (Parcul Padurea cu Pini) cu restaurant si casute din lemn, cu spatii de cazare pentru turisti.

Pe versantii de S si S.V. ai Dealului Osoiu sunt plantatii mai tinere de pini care s-au facut dupa 1950 si care dau un aspect placut zonei orientate spre �Schela Moinesti�, fata de versantii dinspre N.E. si N ai Dealului Osoiu, unde s-au facut în secolele trecute despaduriri, iar pasunile sunt de slaba calitate si sunt afectate puternic de eroziunea torentiala.

Pe treapta morfologica de 2-3 m altitudine relativa din lungul Tazlaului Sarat, în zona Gazarie, pe solurile aluviale, scheletice, creste o vegetatie saracacioasa formata din ierburi rare, pelin si catina alba. Catina alba are fructe foarte valoroase, bogate în vitamine si saruri minerale. Fructele de catina alba sunt folosite pentru obtinerea de sucuri (sirop) în mica masura si ar trebui mai bine valorificate.

În general, în vegetatia zonei Moinesti predomina elementele floristice nordice (75%) în sens larg, din care cele mai numeroase sunt cele euroasiatice (41%). Redam în continuare spectrul elementelor floristice ale zonei Moinesti, dupa C. Bârjoveanu � 1972.



Elemente floristice

Nr.

speciilor


TOTAL


1


4



Nordice

Circumpolare










Euroasiatice



Europene



Central europene



Orientale

Continentale







Pontice



Mediteranean pontice



Sudice

Mediteraneene







Balcano-dacice



Vestice

Atlantice





Cosmopolite si adventive

Cosmopolite







Adventive




B. Fauna orasului Moinesti

Lumea animala este diversificata si este reprezentata prin: artropode, mai ales insecte (în unele zone din intravilan, tântarii fiind o adevarata pacoste pentru localnici în sezonul cald), moluste, amfibieni, reptile, pasari si mamifere (iepurele, caprioara, mistretul, lupul, vulpea, veverita, ursul brun etc.).

Interes economic prezinta fauna cinegetica ce are hrana si adapost în special în paduri. În ultimele decenii însa vânatul a scazut, datorita faptului ca sunt amenintate de numeroasele lucrari petroliere. Omul este prezent zi si noapte cu tot felul de mijloace mecanizate pentru activitatile de foraj (în ultimii ani acestea s-au diminuat mult) si mai ales cele de extractie a petrolului care stingheresc si pun în pericol fauna. Fauna piscicola este foarte putin prezenta. Cândva bogat în peste, Tazlaul Sarat, puternic poluat în prezent, este aproape lipsit de aceasta bogatie naturala.


C. Solurile orasului Moinesti

În teritoriul administrativ al orasului Moinesti se poate urmari destul de evident evolutia solurilor care prezinta o diversitate datorita conditiilor de pedogeneza diferite de la un loc la altul (rocile, vegetatia, microclimatul, interventia omului etc.). Prezentarea sumara a solurilor o vom face pe baza observatiilor în teren si a �Raportului privind cartarea solurilor pe teritoriul orasului Moinesti, 1976� întocmit de Oficiul judetean de studii pedologice si agrochimice Bacau (1976).

Nationalitatea


Nr.


Nr.


Nr.


Români







Ţigani







Maghiari







Evrei







Greci







Germani







Alte nationalitati







TOTAL POPULAŢIE















Structura populatiei ocupate


La începutul anului 2001 populatia orasului Moinesti era de 25380 locuitori, din care 12357 reprezenta populatia ocupata.


Repartitia populatiei ocupate a orasului Moinesti pe

ramuri de activitate, la începutul anului 2001


Ramuri de activitate

Anul 2001

Total populatie ocupata, din care:


Agricultura si silvicultura


Industria extractiva


Industria alimentara


Industria lemnului


Energie electrica si termica


Combustibili


Comert


Transporturi


Activitati bancare si de asigurari


Administratie publica


Învatamânt


Sanatate


Alte activitati si nedeclarate



Analizând structura populatiei ocupate rezulta ca predomina populatia ocupata în activitati industriale, urmata de populatia ocupata în sectorul serviciilor (comert, transporturi, învatamânt, sanatate), iar cea mai putina populatie ocupata este în agricultura si silvicultura. Rezulta ca orasul Moinesti îsi pastreaza functia principala industriala, urmata de servicii.

1 � Datele sunt luate din �Planul urbanistic general Moinesti � 2001�;

CAPITOLUL III


REPERE ISTORICE

prof. Anghel Vasile



�Trecutul îsi are pretul lui de care nu trebuie sa ne atingem decât cu respect si recunostinta�

(P.N. Negulescu)


I. Încercari de a descifra existenta asezarilor din aceasta zona înainte de atestarea lor documentara


Zona geografica a orasului Moinesti a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Afirmatia se bazeaza pe materialele arheologice scoase la iveala în urma unor cercetari efectuate în aceasta zona. Astfel, este situl arheologic de la Poduri, în apropiere de Moinesti. Cercetarile au început aici în anul 1979 si continua si în prezent, cu unele întreruperi, fiind coordonate de cercetatorul Dan Monah de la Institutul de Arheologie din Iasi. Vestigiile descoperite aici au o valoare istorica deosebita despre cultura neolitica, evolutia culturii Cucuteni. Prin descoperirile de aici s-a ajuns la concluzia ca oamenii apartinând culturii Cucuteni cunosteau cuprul, îl prelucrau, îl topeau.

mici si liniile secundare au un farmec aparte. Nu impresioneaza prin trenurile celebre ce au strabatut candva peroanele, nici prin viteza locomotivelor ce au suierat in drumul lor grabit. Farmecul lor vine din pitorescul arhaic pe care de multe ori aceste linii inca il mai pastreaza, pentru ca, in ciuda vremurilor a oamenilor si a timpului, ele inca mai au ceva din parfumul inceputurilor cailor ferate in Romania.

Lucrarile de constructii feroviare "prin forte proprii", au luat amploare dupa emiterea decretului regal 1387 din 15 mai 1882 prin care se prevedea ca in Vechiul Regat fiecare capitala de judet sa fie legata prin cale ferata la o linie principala. Daca aceste centre urbane si industriale trebuiau legate de liniile aflate in exploatare la nivelul anului 1882, a aparut repede si ideea de a construi si o serie de "linii locale" spre zonele bogate in productie agricola sau industriala. Se dorea in principal transportul pe calea ferata a acelor marfuri care aveau cautare peste hotare si care erau destul de greu transportabile pana in porturile de la Dunare. In legea din 1884 se mentiona executarea acestor linii cu ecartament de 1000 mm, asa cum de altfel s-au si construit liniile Crasna-Husi si Bacau-Piatra, si se aloca suma de 40.000 lei pe kilometru construit. Intre cele linii propuse spre construire se numara si linia de la Focsani la Odobesti

Intentia de extindere a acestor linii locale se concretizeaza financiar prin autorizarea Ministerului Lucrarilor Publice de a depune spre dezbatere un proiect de lege pentru deschiderea unui credit de 9.000.000 lei necesar pentru constructia de noi linii, in 3 martie 1884. De acesta data se vorbeste insa de executarea liniilor cu ecartament normal. Greseala de a alege solutia cea mai ieftina, realizarea liniilor cu ecartament ingust, a fost evidenta, inca de la deschiderea celor doua linii mai sus mentionate. Mai mult, s-a pornit imediat la elaborarea proiectelor de normalizare Linia de la Bacau la Piatra a fost adusa la ecartament normal si redeschisa la data de 17 septembrie Cea de la Crasna la Husi avea sa astepte acesta schimbare pana in anul 1937.

In dezbaterile din Adunarea Deputatilor din 13 martie 1885, se pune in discutie construirea liniilor Targu Ocna-Moinesti, Pitesti-Curtea de Arges, Tirgoviste-Laculete-Baile Pucioasa si Piatra-Tarcau.

Dezbaterile au fost intense si au fost aduse amendamente proiectului de lege Cel mai important dintre acestea, care ne intereseaza in mod deosebit este cel din 15 martie 1885, cand sunt propuse spre constructie fata de liniile indicate mai sus si urmatoarele cai ferate: Focsani-Odobesti, Tg Ocna-Baile Slanic, Vaslui-Roman, Cotnari-Targu Frumos.

Dintre toate liniile propuse, forul legislativ va face o selectie, avand la baza bugetul alocat.

Astfel, linia Focsani-Odobesti a fost construita in baza decretului regal nr. 1050 din 29 martie 1885, privind declararea de interes public a lucrarilor de constructii de linii ferate. Decretul a fost publicat in MO numarul 7 din 9/22 aprilie

"Carol I

Prin gratia lui Dumnezeu si vointa Nationala Rege al Romaniei

La toti de fata sii viitor, sanatate.

Corpurile legiuitoare au adoptat si noi sanctionam ce urmeaza:

Lege

Art.1. Se declara de utilitate publica constructia cailor ferate:

Targu Ocna-Moinesti;

Tirgoviste-Baile Pucioasa;

 Pitesti-Curtea de Arges;

 Piatra-Tarcau;

 Buzau-Patarlagele;

Tirgu Ocnei-Baile Slanic;

Focsani-Odobesti;

 Oltenita-Bucuresti;

 Dorohoi pe Valea Jijiei la Iasi

Art.2.Guvernul este autorizat a construi aceste linii dupa proiecte ce va elabora ministerul lucrarilor publice si pentru care se va organiza servicii separate.

Art.3.lucrarile pentru constructia acestori linii se vor da fractionare in licitatie publica consform legii de compatibilitate a Statului si conditiilor generale pentru intreprinderea de lucrari publice

Ministerul insa va putea apreciind ca este necesitate sa scurteze termenile de licitatie fara a reduce la mai putin de jumatate.

Art.4. Materialele trebuincioase care se gasesc in tara se vor procura consform art. 3. iar materialele sau lucrarile care nu se pot gasi sau executa in tara se vor cumpara sau constracta dupa oferte cerute de la cel putin cinci fabrici din strainatate; cumpararea se va face fara intermediator.

Art.5. Lucrarile se vor incepe in campania anului 1886 si se vor termina cel mult in campania anului 1888.

Art.6. Exproprierea terenului necesar se va face in judetele Bacau, Dimbovita, Arges, Neamt, Ilfov, Buzau, Dolj, Putna, Dorohoi, Botosani si Iasi in comptul lor indata ce li se vor inainta de la minister planurile parcelare; in caz de neurmare a lor din parte-le in timp de doua luni, ministerul va putea face aceste exproprieri pe comptul judetelor si sumele respective vor fi trecute din oficiu de ministerul de interne in bugetele generale ale judetului respectiv.

In nici un caz Statul nu va putea fi raspunzator de costul acestor exproprieri. Terenurile ce vor cadea pe proprietatea Statului sau a institutiilor de binefacere se vor ceda fara plata.

Art.7. Pentru facerea studielor liniilor aratate la punct 1, se deschde D-lui ministru al lucrarilor publice, un credit de 400.000 lei care se va acoperi prin emisiune de renta.

Indata ce studiele vor fi terminate si costul de fiecare linie hotarat, se vor cere creditele trebuincioase pentru executarea lucrarilor.

Acesta lege s-a votat in Adunarea Deputatilor in sedinta din 14 martie 1885 si s-a adoptat cu majoritate de 82 de voturi, contra a 36."

Urmeaza apoi lista semnaturilor si mentiunea ca legea a trecut si de Senat in sedinta din 20 martie 1885, adoptata cu majoritatea de 57 voturi contra a 7, si ordinul ca acest act normativ sa fie investit cu Sigiliul Statului si publicat in Monitorul Oficial

In 8 decembrie 1886 se publica Decretul regal nr. 3049 prin care calea ferata Focsani-Odobesti se declara de utilitate publica si se autorizeaza executarea studiilor si constructiei liniei.

La nivelul anului 1888, Mihail Kogalniceanu arata insa ca liniile Tg-Ocna-Moinesti, Ocna-Slanic, Focsani-Odobesti si Husi-Crasna nu erau inca incepute.

In 24 ianuarie 1890 se prezinta Senatului un nou proiect de lege pentru suplimentarea celor 400.000 lei necesari proiectarii liniilor prevazute in legea din 1885. Cererea fusese facuta de Ministerul Lucrarilor Publice inca din mai 1889, si se obtine o suplimentare cu 830.000 lei a bugetului initial. Este foarte important acest moment pentru ca in expunerea de motive ce insotea cererea de suplimentare a bugetului se mentioneaza ca din suma initiala de    400.000 lei, aprobata in 1885, se reusise pana in 1890 a se studia complet liniile: Tg. Ocna-Moinesti, Focsani-Odobesti si Dorohoi-Iasi prin Cucuteni, 3 linii erau studiate pe teren, printre care Piatra-Tarcau-Bicaz, si mai ramasesera 3 linii, printre care Tg. Ocna-Slanic.

Studiul liniei a cazut in sarcina Serviciului de Studii si Constructii Cai Ferate din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice, condus la vremea respectiva de ing. Petre Ene si ajutat de inginerul Elie Radu.

fotografie din Albumul Ministerului Lucrarilor Publice colectia Andrei Berinde Bucuresti


moinesti

fotografie din Albumul Ministerului Lucrarilor Publice colectia Andrei Berinde Bucuresti

moinesti

In fata garii Moinesti (cladire identica cu gara Odobesti), un tren de calatori remorcat de locomotiva 575 Magureni (Steg 1405/1874). Dupa locomotiva un tren de calatori, primul vagon este unul de "bagagiu".....Probabil fotografia este anterioara anului 1904, locomotiva neavand pe marchiza placuta cu "iuteala maxima". Initial garile Moinesti , Pucioasa si Odobesti au fost identice fiind proiectate si construite de renumitul inginer roman Elie Radu.

Articol preluat de pe site-ul personal al domnului  Catalin Pavel - www.railwayfan.ro   




Numarul de someri inregistrati la data de : 31.12.2006





Judetul Bacau

numar someri inregistrati

populatia stabila           18 - 62 ani

pondere someri in populatia stabila

decembrie


decembrie

TOTAL JUDET




MEDIU URBAN




MUNICIPIUL BACAU




MUNICIPIUL MOINESTI




MUNICIPIUL ONESTI




ORAS BUHUSI




ORAS COMANESTI




ORAS DARMANESTI




ORAS SLANIC MOLDOVA




ORAS TARGU OCNA




MEDIU RURAL







Situatia privind numarul de someri inregistrati la data de : 31.10.2006








Numar someri inregistrati

    Populatia        stabila 18 - 62 ani

Pondere someri in populatia stabila

octombrie 2006



JUDETUL BACAU




MEDIU URBAN




MUNICIPIUL BACAU




MUNICIPIUL MOINESTI




MUNICIPIUL ONESTI




ORAS BUHUSI




ORAS COMANESTI




ORAS DARMANESTI




ORAS SLANIC MOLDOVA




ORAS TARGU OCNA








Componentele evolutiei numarului populatiei in semestrul I al anului 2006


COMPONENTELE EVOLUTIEI NUMARULUI POPULATIEI

IN SEMESTRUL 1 AL ANULUI 2006





JUDET

MEDIU

MUNICIPIU

NUMARUL POPULATIEI CU DOMICILIUL IN LOCALITATE LA INCEPUTUL PERIOADEI (LEGALA)




NASCUTI VII




MORTI




SPOR NATURAL


STABILIRI DE DOMICILIU

IN LOCALITATE


PLECARI CU DOMICILIUL DIN LOCALITATE


SOLDUL SCHIMBARILOR DE DOMICILIU




IMIGRARI




EMIGRARI


SOLDUL MISCARII EXTERNE

NUMARUL POPULATIEI CU DOMICI LIUL IN LOCALITATE LA SFARSITUL PERIOADEI (LEGALA)

A












JUDETUL BACAU












MEDIUL URBAN












MUNICIPIUL MOINESTI














JUDET

MEDIU

MUNICIPIU

NUMARUL POPULATIEI CU DOMICI LIUL IN

LOCALITATE LA SFARSITUL PERIOADEI (LEGALA)

PERSOANE CU RESEDINTA IN LOCALITATE SI DOMICILIU IN ALTA LOCALITATE

PERSOANE CU DOMICILIU IN LOCALITATE SI RESEDINTA IN ALTA LOCALITATE


SOLDUL SCHIMBARILOR DE RESEDINTA

NUMARUL POPULATIEI LA SFARSITUL PERIOADEI (STABILA)

A






JUDETUL BACAU






MEDIUL URBAN






MUNICIPIUL MOINESTI







POPULATIA DUPA DOMICILIU, PE SEXE LA 1-IULIE-2006

-LEGALA-

JUDET

MEDIU MUNICIPIU


TOTAL


MASCULIN


FEMININ

A




JUDETUL BACAU




MEDIUL URBAN




MUNICIPIUL MOINESTI





POPULATIA DUPA DOMICILIU, PE SEXE LA 1-IULIE-2006

-STABILA-

JUDET

MEDIU MUNICIPIU


TOTAL


MASCULIN


FEMININ

A




JUDETUL BACAU




MEDIUL URBAN




MUNICIPIUL MOINESTI






Date complete privind populatia municipiului Moinesti, dupa recensamantul din 2002 (date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Bacau) .

Populatia pe grupe de varste cincinale la Recensamantul populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002


Persoane

MUNICIPIUL MOINESTI


total


din care, pe grupe de varste cincinale (ani):
































75 ani si peste























Numarul gospodariilor si locuintelor la Recensamantul populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002

MUNICIPIUL MOINESTI


Numarul gospodariilor populatiei


Nr. persoanelor care alcatuiesc gospodariile populatiei


Nr. camerelor de locuit


Suprafata camerelor de locuit mp.


Nr. locuintelor total


Nr. locuintelor permanente si sezoniere dotate cu:


apa in locuinta


canalizare in retea


instalatie electrica


termoficare


centrala termica


baie in locuinta


baie in afara locuintei


bucatarie in locuinta


bucatarie in afara locuintei
























Populatia activa si ocupata la Recensamantul populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002

MUNICIPIUL MOINESTI


Populatia stabila total (persoane)


din care, dupa participarea la activitatea economica:


Populatia curent activa total


din care:


Populatia curent ocupata total


Someri in cautarea altui loc de munca total


Someri in cautarea primului loc de munca total


Populatia inactiva total


din care:


Elevi/studenti total


Pensionari total


Casnice total


Intretinute de alte persoane total


Intretinute de stat sau de organizatii private total


Persoane cu alta situatie economica (chirii )


Populatia curent activa (fara someri in cautarea primului loc de munca)


Salariati


Patroni (intreprinzatori privati)


Lucratori pe cont propriu


Membri ai unor societati agricole/cooperatiste


Lucratori familiali in gospodaria proprie


Alta situatie



































 Populatia dupa etnie la Recensamantul populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002

Denumire localitate

Sex

TOTAL

Romana

Maghiara

Rromi

Germana

Alte nationalitati

TOTAL JUDET








URBAN








RURAL








MUNICIPIUL MOINESTI










Populatia dupa religie la Recensamantul populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002

MUNICIPIUL MOINESTI


Total


Ortodoxa


Romano-catolica


Greco-catolica (Biserica Romana Unita cu Roma)


Reformata


Crestina de rit vechi


Baptista


Penticostala (Biserica lui Dumnezeu Apostolica)


Adventista de ziua a saptea


Mozaica


Evanghelica (Biserica Evanghelica Romana)


Alte religii


Fara religie


Ateu


Nedeclarata




POPULATIA STABILA LA 1 IANUARIE 2006


TOTAL

MASCULIN

FEMININ

JUDET BACAU




MEDIUL URBAN




MUNICIPIUL MOINESTI










Asezarea "gazarilor"
De Ziarul de Bacau, 13.02.2007
. Nicolae Iorga la Moinesti
Dupa surprinzatoare si placute peregrinari ale savantului pe vaile Trotusului si Slancului, iata-l poposind si pe valea Tazlaului, la Moinesti - stravechea asezare a petrolistilor si a gazarilor. "Moinestii - scria Nicolae Iorga, intaia si cea din urma statie a acestei linii laterale, se vesteste prin puturile de pacura, acoperite cu gherete de lemn negru, pe un deal scorburos si despoiat". Si: "In aceste rataciri am vazut targul" - adauga el. "E pavat si are margeni de trotoare, dar noroiul facut de ploile din urma innegreste toate drumurile. Singura cladire mai buna e o &laquo;Scoala israelito - romana&raquo;". O gradina publica, foarte putin asemenea cu aceea, curata si foarte cercetata, din Targul Ocnei, se mai cuvine a fi pomenita". Targul "desfasoara in vale cele cateva strazi ale sale...". "Incolo, prin Moinesti foiesc vreo 7 000 de evrei, mestesugari si negustori. Castigul lor e foarte mic. Puturile de pacura au slabit, cele cinci-sase sonde nu dau nici cat trebuie pentru fabrica de <> de petrol, de mai jos, care se alimenteaza cu pacura adusa din Muntenia. Taranii din judet se pot duce pentru targuieli la Ocna si la Bacau...". Aflam, din cele consemnate de savant, cit facea trasura de la Moinesti la Bacau: "vreo patru ceasuri"!!! Trasura "spre Bacau e foarte putin vrednica de acest nume. Odata, ea a fost, desigur o adevarata trasura, dar in cei cinci ani de cand o are proprietarul ei din urma, n-a ramas dintr-insa decat un poclit patat in tot chipul, lemne goale care tremura subt picioare, fierarii desurubate, perini crapate si lustru dejghiogat. Pentru ca sa incapa numarul de opt musterii, cu care se porneste de obicei la drum, s-a adus o lunga scandura acoperita cu piele, prin care curg paie, la locul unde sta de obicei scaunelul din fata. Sunt inhamati trei cai, din care unul e un biet mosnegut ce naparleste de batraneata". Si continua: "Pe deasupra drumul pana la Bacau e foarte nesigur din cauza talharilor. Dar, birjarul a facut oaste, nu se teme de pusca, stie ca hotii nu supara pe birjari, fiindca ei n-au bani; el poarta dupa datina neamului sau, un vechi surtuc larg, rarit la coate, si, in loc de guler alb, gulerul ridicat in sus, al acestui surtuc. "Colac peste pupaza, ploua incet, apoi tot mai tare...".
















Document Info


Accesari: 22191
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )