Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























DE LA TULNICI LA OJDULA

geografie


DE LA TULNICI LA OJDULA


Muntii Vrancei, numiti de unii cercetatori si Muntii Lacautului, strabatuti de la est la vest pe valea Putnei , Zabalei sau Susitei prezinta multe contraste generate mai ales de relief si vegetatie. Plaiurile largi, cu pasuni bogate, l-au atras pe om, l-au aparat si l-au determinat sa ramina stapinul acestor locuri din indepartate timpuri.



Aparenta monotonie a culmilor, cu codrii desi in zona de amestec a fagului, bradului si molidului, ori numai a molidului - desi exista pe cumpana apelor si noduri orografice mai inalte ca Lacauti (l 777 m), Goru (l 785 m), Giurgiu (l 723 m) cu largi "goluri de munte', - te face sa nu le deosebesti prea mult de regiunea muntoasa a Tarcaului din nord. Dealtfel, nici alcatuirea geologica nu-i diferentiaza prea mult. In rupturile de panta vezi aceleasi gresii - gresia de Tarcau - marne oligocene si unele formatiuni cretacice dezgolite de eroziune.

Pe aceste meleaguri, in linistea padurilor, cu privelisti ademenitoa 939i84j re, ori a culmilor golase, s-a infaptuit o imbinare armonioasa a istoriei cu legenda si poezia. Poetul sau poetii anonimi le-au pastrat din generatie in generatie, le-au prelucrat sau nu, le-au transmis urmasilor. Este cetatea de piatra unde omul s-a infratit cu natura, unde "Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai' a luat fiinta "cea mai frumoasa epopee pastoreasca din lume', dupa expresia lui Alecu Russo. Acesta are marele merit ca a descoperit-o in anul 1848 si de a o fi comunicat lui Vasile Alecsandri, care a publicat-o in ziarul "Bucovina', aparuta sub numele de Meoara.

Dar farmecul Muntilor Vrancei il trezesc si imprejurimile. De la localitatea Tulnici, asezata la contactul muntilor cu Tara Vrancei, o sosea modernizata urca in serpentine largi valea Putnei, strajuita spre sud de culmi prelungite din Masivul Coza, iar spre nord de cele din Zboina Neagra. Maretia stincilor rasarite din desisul padurilor, adincimea vaii Putna ca si a afluentilor, podoaba pajistilor care apar din loc in loc iti dau impresia unui parc bine aranjat. O contopire cu natura o ai in fata, mai ales in timpul toamnei, cind frunzele codrului incep sa rugineasca. De pe inaltimea soselei surprinzi, la un moment dat in vale, sub cetinile de brad, zgomotul unei ape. Zbatindu-se involburata in albie sub malurile-i inalte, cu spuma si stropi argintii aruncati in toate partile. Putna isi da drumul peste stinci de la o inaltime de peste 12 m, formind cum spun localnicii "Saritoarea Putnei'. Este o cascada spectaculoasa datorita unei rupturi de panta intre Masivul Coza in dreapta si capatul Culmii Tiua Golasa din stinga, intreaga regiune a Cascadei Putnei, cu poienile insorite si piraele repezi, este cuprinsa intr-o rezervatie peisagistica - floristica cu o suprafata de 10 ha. Putin mai departe privelistea se deschide treptat, zestrea muntilor Tisaru si Piciorul Gresului alcatuita din molidisuri dese intovaraseste soseaua. La Poiana Lepsii unde Putna primeste obolul piriului Lepsa pe stinga, marit cu cel al Clabucului si Lepsuletului, iar pe dreapta apele Tisitei Mari si Tisitei Mici la un loc, avindu-si punctele de pornire tocmai in Masivul Condratu (l 491 m) s-a dezvoltat un bazinet depresionar de confluenta, ocupat aproape in intregime de localitatea Lepsa. Dupa cum mentioneaza documentele istorice locuitorii satului Lepsa sint veniti din Depresiunea Vrancei, cei mai multi din comuna Tulnici, unii avind chiar doua locuinte, una la munte si alta in depresiune, in afara de tirle - din "zona de crestere a animalelor pe pasunile de munte' .

Dealtfel si Dimitrie Cantemir, in cunoscuta sa opera Descrierea Moldovei, arata ca in "Muntele Vrancea, in tinutul "Putnei' se afla pasune buna. Variatia cadrului natural din bazinul Putnei este vestita. In bazinul Tisitei rezervatia forestiera de interes cinegetic, contine arbori care au trecut de mult peste o suta de ani, veritabile monumente ale naturii.

Regiunea Lepsa se impune atentiei nu numai prin pozitia localitatii si pitorescul natural, dar si prin actiunile antropice. Pastravaria amenajata pe Putna in scopul popularii apelor de munte, ca si rezervatia forestiera Lepsa-Sboina se numara printre obiectivele mai importante. Versantele impadurite din fata localitatii, goale altadata si supuse eroziunii, casele ridicate recent folosind tehnici variate, sint realizari semnificative ce se adauga la imaginea noua si frumoasa a acestei zone vrincene. Lepsenii se ocupa in principal cu pastoritul si taierea lemnelor. Documentele istorice vrincene vorbesc ca pe apa Lepsei s-a construit in deceniul al treilea al secolului al XIX-lea primul ferastrau pentru transformarea bustenilor in scinduri.



Din localitatea Lepsa se desprinde catre nord-est o ramificatie de drum forestier prin padurile Sboinii Negre si, trecind peste cumpana de apa dintre Putna si Susita coboara in Soveja, inainte de a urca panta, pe un tapsan larg, plin de lumina, se afla Schitul Lepsa, o mica constructie de lemn. Mai sus, intr-o rariste de brazi insorita se afla Cabana Lepsulet constituind un loc bun de popas.

Localitatea Soveja, situata pe valea riului Susita, este o statiune climaterica amenajata de curind. Constructiile moderne situate intr-un cadru natural variat si impadurit, ofera conditii bune de odihna pe tot anul. Acestor dotari se mai adauga motelul turistic cu restaurant. La intrarea in statiune poti vedea Mausoleul ridicat in memoria eroilor cazuti in primul razboi mondial. Un alt obiectiv de interes turistic il constituie muzeul de istorie si etnografie infiintat in anul 1974. Manastirea Soveja, un stravechi local monahal, este ctitoria lui Matei Basarab. Dateaza din anul 1645, dar a fost intre timp refacuta. Aici si-a petrecut o parte din viata Alecu Russo - ca osindit pentru razvratire din ordinul domnitorului Moldovei - M. Sturza.

Soveja este o localitate destul de veche. Aici era pe vremuri si un loc de vama pentru marfurile care treceau sau veneau peste munti. O particularitate a Sovejei rezida si in arta populara specifica, privind constructia locuintelor si ornamentarea lor. Ca si in alte localitati de la poalele Muntilor Vrancei arta traditionala se caracterizeaza prin diferite forme, imbracamintea satenilor in zilele de sarbatoare cu alese tesaturi mai pastreaza stilul tipic vrincean, mostenit de la strabuni. Daca intri intr-o locuinta poti vedea scoarte vechi ornamentind peretii, servete, servetele lucrate intr-un colorit stralucitor. Dealtfel elementele de ornament sint diferite si foarte atractive. Casele vechi, destul de multe, bine ingrijite, sint ridicate din birne de brad pe temelii de piatra si acoperite cu sita. Cele noi sint lucrate din caramida, acoperite cu tabla ori tigla si in specificul locuintelor de munte.

In fata scolii din Soveja un monument ridicat de curind aminteste de profesorul universitar Simion Mehedinti (1868-1962), fiul acestor plaiuri, intemeietorul geografiei moderne romanesti.

Soveja, locul copilariei, i-a intrat in suflet si nu l-a uitat niciodata. "Daca n-ar mai fi cite un colt de tara ca Vrancea, cine ar mai sti cum a fost traiul bunilor si strabunilor nostri? Ieri pe Richitas, la sipotul lui Bucur. De cind nu-l mai vazusem! Curge, curge, curge mereu, din plin Nu cumva vor seca izvoarele fiindca sint ochi care nu le mai vad? Viteaz izvor Atita apa, rabufnind de sub pamint, aproape de virful muntelui! La o zvirlitura de bat deasupra izvorului, pilcul de brazi e intreg, cum il stiam din copilarie. Acolo se zice ca dormea Bujor haiducul, intr-un leagan aninat de trunchiul brazilor, cu niste funii de matase' .

Din Depresiunea Lepsa, adevarata placa turnanta a cailor de comunicatie din partea de intrare in Muntii Vrancei, soseaua nationala construita in anii socialismului urmareste Valea Putnei in amont. Frumusetile naturii sint aceleasi ca de la Tulnici la Lepsa. Oriunde privesti virfurile ingramadite inchid orizontul. Paduri dese imbraca muntele. Din loc in loc apar poieni pline de farmec. Putna gilgiie lovind cind un mal cind altul, infundindu-se la coturi mai adinci pe sub verdeata padurilor. Drumul urca, pe marginea lui mai apar resturi din traseul caii ferate forestiere care ajungea altadata pina in inima muntilor. Azi, camioanele incarcate cu busteni pe soseaua ca-n palma trec cu iuteala. Cite o caprioara ori un mistret speriati de zgomot traverseaza in fuga drumul. Piraiele de pe dreapta ori cele de pe stinga transporta in riul Putna la viituri odata cu apa si bolovani sau lemne. Pe firul lor in cele mai multe cazuri se strecoara poteci de munte ori de oi.



Loc mai deschis este doar la Gresu, o mica forma depresionara, cu o cabana de vinatoare. Mai departe soseaua se indreapta pe Lepsa-Potoc, paraseste valea riului Putna care izvoraste sub Culmea Arisoaia; face un mare cot spre nord si printr-o inseuare, ocolind Virful Musat (l 503 m), trece cumpana de apa dintre afluentii Putnei si ai Riului Negru. Sus, pe cumpana, este intersectata de o poteca de munte care se intinde din Trecatoarea Oituz pina In Penteleu, si mai departe, trecind prin "golurile', ori prin pilcurile de paduri ale celor mai inalte culmi. Privind de la inaltimea soselei nu stii ce sa admiri mai mult, departarile care-ti scot in fata o linie domoala a orizontului, punctata de virfuri ca cele ale Laca-utului ( III m), la sud, unde se afla un observator meteorologic - si Stinisoarei la nord, sau plaiurile apropiate acoperite cu ierburi bogate pe care le colinda numeroase turme de oi. Dealtfel, vrin-cenii isi petrec o mare parte din an sus la munte, de care sint legati prin ocupatii: vara pastorit, iarna exploatarea padurilor si scosul pietrei pentru constructii. Tabloul vrincean se completeaza pe latura vestica, gravitind spre Depresiunea Tirgu Secuiesc, cu muntii marunti ai Bretcului. Soseaua trece mai departe pe valea ingusta a Ojdulei si la Tinoasa ajunge in depresiune. Toata aceasta portiune ofera o larga cuprindere a panoramei Muntilor Vrancei.





In tara noastra mai multe ape poarta denumirea de "Putna': Putna afluentul riului Suceava, Putna afluentul riului Moldova s.a.

St. Mihailescu - St N. Mihailescu, V. Macovei, Valea Putnei. Editura Stiintifica, 1970, Bucuresti, pag. 128

S. Mehedinti, Opere alese, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1967, p. 282.





Document Info


Accesari: 2426
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )